Istorie

ForumBursier – Banii se fac in mai multe feluri. Noi am ales Bursa ! http://www.forumbursier.ro
DOMENII CONEXE: BANCI & FINANTARI, IMOBILIARE, ASIGURARI, FOREX, FONDURI, OBLIGATIUNI => LUMEA BANCARA => Subiect creat de: Stefan din Aprilie 19, 2006, 12:15:25

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Aprilie 19, 2006, 12:15:25
–––––––––––––––––––––––––––

Ramanem cu doar patru banci românesti Romexterra Bank va fi preluata de banca germana Bayerische Landesbank
BURSA

Una dintre cele cinci banci cu capital majoritar autohton ramase în piata, Romexterra Bank va fi vînduta catre banca germana Bayerische Landesbank (BayernLB), ne-au declarat surse din piata apropiate tranzactiei. Sursele noastre sustin ca este o chestiune de zile pana la finalizarea tranzactiei. Mindbank (Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa) este, de asemenea, pe cale sa fie vînduta. Conducerea bancii a estimat ca pana la sfarsitul anului se va schimba structura actionariatului bancii. Si Casa de Ecomonii si Consemnatiuni va fi privatizata. Banca Comerciala Carpatica si Banca Transilvania sînt singurele banci aflate în mîini autohtone care sustin ca nu sunt în prezent interesate de un investitor strain. Aceasta nu înseamna însa ca nu vor fi preluate la un moment dat. Bayerische Landesbank a aparut în anul 1972 în urma fuziunii dintre Landesbodenkreditanstalt si Bayerische Gemeindebank. Capitalul bancii este împartit acum în mod egal între landul Bavaria si Asociatia Bancilor de Economii din Bavaria. BayernLB este principala banca a landului german Bavaria. De altfel, banca îsi concentreaza activitatea în Bavaria si în regiunile învecinate. Totodata, BayernLB este unul dintre cei mai mari emitenti de obligatiuni de pe piata germana. La jumatatea anului trecut, banca germana acumulase un profit operational de aproape 600 de milioane de euro, în crestere cu 50% fata de perioada similara a anului precedent. Activele bancii se ridicau la circa 400 de miliarde de euro, la 30 iunie 2005, în crestere cu 7,8% fata de aceeasi perioada din 2004.

http://www.bursa.ro (http://www.bursa.ro)

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: ROMEXTERRA
Scris de: ROMAN din Iunie 15, 2006, 09:20:16
–––––––––––––––––––––––––––

Zvonuri tot mai insistente circula pe seama preluarii pachetului majoritar de actiuni al bancii ROMEXTERRA, de catre o banca straina, cel mai probabil una germena. Discutiile se desfasoara in cel mai deplin secret, dar, separe ca se afla intr-o faza destul de avansata.
Actionarii bancii vor primi la inceputul lunii iulie un extras de cont, cuprinzand situatia la zi a investitiei, dupa majorarea de capital social din primavara acestui an, care a dus la cresterea valorii nominale a unei actiuni de la 2,5 la 2,8 RON.
In acelasi plic va exista si o scrisoare care va cuprinde amanunte legate de tranzactia preconizata, precum si procedura ce trebuie urmata de micii actionari care doresc sa-si vanda tit;urile detinute noului actionar majoritar.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Re: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Iunie 15, 2006, 12:49:19
–––––––––––––––––––––––––––

ROMAN,

Asa este, banca se numeste Bayerische Landesbank si se afla in proces de due-diligence inca din luna mai.

Apropo, azi 15.06.2006 este o zi mare si pentru MINDBANK, se pare ca e ziua in care se semneaza contractul prin care ATEbank din Grecia cumpara un pachet majoritar de actiuni…asteptam detalii, presimt ca va fi interesant.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Re: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Iunie 15, 2006, 15:27:10
–––––––––––––––––––––––––––

Elvetienii de la Hyposwiss au luat 2% din Romexterra

Vlad Nicolaescu

Fondul elvetian de investitii Hyposwiss Danube Tiger a intrat recent în actionariarul Romexterra Bank, prin cumpararea a circa 2% din actiunile bancii, pachet care valoreaza circa 800.000 de euro la pretul actual de piata al actiunilor.
Desi Romexterra nu este listata la Bursa, actiunile acesteia au devenit tot mai populare printre investitorii de pe piata de capital, datorita informatiilor privind o iminenta vânzare a bancii, urmata de o oferta adresata tuturor investitorilor. Tranzactiile cu actiuni se realizeaza mai ales prin intermediul anunturilor la mica publicitate. Conform acestora, pretul de piata al actiunilor bancii se situeaza în jurul a 3 lei, putin sub valoarea contabila. În schimb, actiunile bancilor listate la Bursa sunt evaluate la de 4 pâna la de 6 ori valoarea contabila, iar cea mai mare banca româneasca, BCR, a fost vânduta austriecilor de la Erste la de 5,7 ori valoarea contabila.
„Banca are rezultate financiare bune, o baza solida de clienti si un management bun. În plus, este nelistata, iar pretul nu are cum sa scada”, spune Stefan Jaggi, managerul fondului de investitii. El nu a dorit sa precizeze pretul platit. Jaggi a adaugat ca plasamentul în actiuni Romexterra reprezinta o investitie de portofoliu, fondul neavând în plan sa se implice în management.
Contactati de ZF, reprezentantii Romexterra au confirmat prezenta fondului în actionariatul bancii.
Actiunile listate la Bursa, unde Hyposwiss Danube Tiger investeste preponderent, au scazut puternic în ultimele luni, provocând pierderi însemnate tuturor investitorilor.
Un alt mare investitor de la Bursa, Broker-Cluj, a cumparat în ultimele luni 30.000 de actiuni Romexterra, în valoare de circa 20.000 de euro. Conform ultimelor informatii de pe piata, neconfirmate de Romexterra, principalii actionari grupati în jurul Federatiei Libere a Sindicatelor din Petrom, condusa de Liviu Luca, negociaza vânzarea bancii cu banca germana Bayerische Landesbank, dupa ce de preluare s-au mai aratat interesati portughezii de la Millennium BCP, care au participat la privatizarea BCR, si banca spaniola Banco de Valencia. Banca are peste 100.000 de mici actionari, în principal angajati din industria de petrol si gaze.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Iulie 11, 2006, 11:09:32
–––––––––––––––––––––––––––

Petrom e dispus sa vanda 2% din Romexterra

Grupul petrolier Petrom isi va vinde pachetul de actiuni pe care il detine la banca Romexterra in cazul in care va primi o oferta tentanta. Reprezentantii bancii ungare MKB, subsidiara a grupului german Bayerische Landesbank, au anuntat la finele saptamanii trecute ca au semnat un acord pentru preluarea pachetului majoritar la Romexterra, fara sa dea deocamdata mai multe detalii. „Intentionam sa vindem pachetul de actiuni detinut la Romexterra, in cazul in care ni se ofera un pret bun”, au declarat pentru ZF oficialii Petrom. Ei adauga ca pana acum nu au fost contactati in vederea vanzarii pachetului de 2% pe care il detin. „Credem ca vom primi o oferta care este aceeasi pentru toti actionarii Romexterra si odata ce vom primi aceasta oferta o vom evalua si vom lua cea mai buna decizie”, au mai spus reprezentantii companiei petroliere. In acest moment, actionariatul Romexterra, una dintre bancile mici de pe piata, este foarte dispersat, banca avand peste 100.000 de actionari. Angajatii din industria de petrol si gaze, inclusiv sindicalistii condusi de Liviu Luca, se numara printre actionari. Petrom detine 2%, unitatile din industria de gaze – 3,23%, persoanele juridice cu capital privat – 17,63%, un alt pachet de 77,13% fiind in posesia mai multor persoane fizice.Potrivit unor estimari facute de surse de pe piata financiara, reprezentantii MKB – Ungaria au inaintat o oferta care evalueaza Romexterra Bank la o suma de aproximativ doua ori mai mare fata de valoarea activelor nete contabile. In aceste conditii, sursele citate indica faptul ca oferta bancii ungare evalueaza intreaga banca in jurul valorii de 100 milioane de euro.Acordul de preluare a fost semnat la Budapesta de presedintele Romexterra, Adrian Radu, si unii dintre actionari si presupune realizarea unei oferte de cumparare a actiunilor, adresate tuturor actionarilor. Romexterra detinea la finele anului trecut o cota de piata de 0,8%, cu active de 286 mil. euro, raportand un profit net de 2,45 mil. euro. (Ziarul Financiar)

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Iulie 13, 2006, 10:13:37
–––––––––––––––––––––––––––

Oferta de preluare a titlurilor Romexterra Bank
Articol de Dragos Comache

Banca MKB, fosta banca de comert exterior a Ungariei, actualmente detinuta in proportie de 89,62% de banca germana BayernLB, va initia o oferta de cumparare a titlurilor Romexterra, aceasta urmand sa aiba un termen de valabilitate de 60 de zile.

Vom comunica tuturor actionarilor bancii care este procedura tehnica in ceea ce priveste strangerea actiunilor detinute la banca noastra. Decizia va apartine actionarilor, oferta fiind aceeasi pentru toti?, spune Adrian Radu, presedintele bancii Romexterra.

Potrivit oficialilor bancii MKB, procedura de strangere a actiunilor va fi una extrem de dificila si costisitoare, care se va extinde pe o perioada de cateva luni.

Banca ungara MKB, a semnat joi un acord de preluare a unei participatii majoritare la Romexterra.

MKB este a treia mare banca din Ungaria avand un portofoliu in care pot fi gasite produse si servicii dedicate atat persoanelor fizice cat si celor juridice, corporatii si IMM-uri.

Anul trecut, Romexterra Bank a obtinut rating-ul AB/BA cu perspectiva stabila, din partea agentiei Standard&Poors.

Profitul brut al bancii obtinut la finele anului 2005 s-a ridicat la cifra de 6,2 milioane euro, in crestere cu 120% fata de profitul obtinut in anul 2004, iar la finele primului trimestru al anului 2006, banca a obtinut un profit de 2,45 milioane euro, in crestere cu 77,11% fata de aceeasi perioada de referinta. In prezent, banca are o cota de piata de 0.9%.

Sursa: Romexterra Bank, 11 iulie 2006

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Re: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din August 05, 2006, 13:47:38
–––––––––––––––––––––––––––

Gruparea Luca-Vintu a vandut Banca Romexterra
11 Iulie 2006
Emilia Sercan, Mihai Munteanu
Evenimentul Zilei

Banca a fost preluata cu 100 de milioane de euro de nemtii de la Bayerische Landesbank, prin MKB din Ungaria.

Romexterra Bank, banca sindicalistilor din Petrom, condusi de Liviu Luca si consiliati in afaceri de Sorin Ovidiu Vintu, a fost vanduta pentru o suma frumusica. Negocierile pentru achizitionarea Romexterra de catre banca ungara MKB s-au incheiat saptamana trecuta, iar actele se vor parafa zilele urmatoare.

Preluarea ne-a fost confirmata, in exclusivitate, de Matthias Lucke, purtatorul de cuvant si asistentul vicepresedintelui Bayerische Landesbank.

Suma tranzactiei a fost dezvaluita in paginile publicatiei maghiare „Budapest Bussines Journal”: 100 de milioane de euro. Adica de doua ori si ceva mai mult decat valoarea capitalului social varsat, care in mai 2006 era de 38,4 milioane de euro.

Administrata pana acum de sindicalistii din Petrom, condusi de Liviu Luca, Romexterra a atins anul acesta o cota de piata de 1%. Insa, ca tot ce se misca in jurul lui Liviu Luca, si aceasta afacere poarta amprenta controversatului Sorin Ovidiu Vintu.

Expansiune bancara recenta

Banca Romexterra a fost fondata in 1993 si mult timp nu a iesit in evidenta in peisajul bancar romanesc. Cota de piata mica, sub 1%, si specializarea pe piata energiei au contribuit la vizibilitatea redusa a societatii bancare. Insa, in 2005, situatia s-a schimbat.

Romexterra a inregistrat una dintre cele mai spectaculoase expansiuni de pe piata bancara: activele bilantiere au crescut de la 173 de milioane de euro la aproape 287 de milioane de euro.

Cota de piata a ramas totusi neschimbata, la 0,8%. Anul trecut, banca a realizat un profit de circa 5,5 milioane de euro, cu peste un milion de euro peste cel al Finansbank – institutie care are o cota de piata similara.

Vanzare confirmata

Intentiile de vanzare a bancii au fost facute publice inca din 2004, varianta studiata la momentul respectiv fiind listarea pe Bursa sau prin intrarea in actionariat, ca minoritar, a unui fond de investitii. Abia anul acesta Romexterra a demarat negocierile cu mai multe companii bancare din strainatate, in cursa ramanand nemtii de la Bayerische Landesbank, cei care controleaza banca ungara MKB.

Matthias Lucke, purtatorul de cuvant si asistentul vicepresedintelui Bayerische Landesbank, a confirmat, in exclusivitate pentru „Evenimentul zilei”, semnarea unui contract initial pe 6 iulie.

„Strategia pentru Europa de Est a Bayerische Landesbank include planuri de extindere in Romania si Bulgaria, MKB Bank Ungaria fiind punctul nostru de sprijin in activitatile din aceste doua tari. In prezent, MKB este in discutii avansate si negocieri exclusive cu reprezentantii actionarilor Romexterra si cu managementul acestei banci. Pe 6 iulie a fost semnat un contract initial de achizitie a pachetului majoritar al Romexterra. In acest moment nu putem face publice mai multe detalii”, ne-a declarat Matthias Lucke, purtatorul de cuvant si asistentul vicepresedintelui Bayerische Landesbank.

Presedintele bancii, Adrian Radu, nu a fost ieri de gasit pentru o declaratie. Totusi, confirmarea vanzarii a venit si de la biroul de presa al Romexterra, care a anuntat ca suma pentru care s-a parafat tranzactia va fi facuta publica saptamana aceasta.

Actiunile si intermediarul

Amprenta lui Vintu in Romexterra s-a facut simtita incepand cu decembrie 2000. Atunci, cel mai important pachet compact de actiuni la Romexterra Bank – 25 la suta – a fost achizitionat de sindicalistii condusi de Liviu Luca, prin Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom (FSLI Petrom).

Sindicalistii lui Luca, care au reusit sa retraga plasamentele facute la FNI cu un pas inainte de prabusirea fondului creat de Vintu, au ales sa investeasca intr-un domeniu in care SOV se simte ca pestele in apa: cel bancar.

Oricum, in ultimii doi ani, in piata bancara a inceput sa fie vehiculata tot mai mult informatia ca un pachet important din Romexterra ar fi controlat de Sorin Ovidiu Vintu. Cu toate acestea, numele lui nu a aparut niciodata in clar.

Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul ne-au declarat ca SOV ar fi cumparat actiuni Romexterra de la persoane fizice. Cel care ar fi intermediat achizitiile pentru el ar fi fost Gheorghe Cristian Toroipan, sindicalist si verisorul sotiei lui Liviu Luca.

„E problema mea personala. Nu am timp pentru asa ceva”, ne-a declarat Cristian Toroipan, care totusi a recunoscut ca a achizitionat actiuni la Romexterra. Sorin Ovidiu Vintu a refuzat sa faca vreun comentariu, spunand ca nu are nicio implicare in aceasta chestiune.

Conexiunea cu SOV

Surse apropiate „parintelui FNI” ne-au declarat ca Vintu insusi a fost cel care le-a recomandat sindicalistilor sa negocieze vanzarea Romexterra cu Bayerische Landesbank.

Totusi, interesele „parintelui FNI” in instrainarea bancii romanesti se ascund in compania Delta Asigurari SA, axata pe vanzarea asigurarilor de viata si de sanatate. Delta Asigurari detine 8,7% din actiunile Romexterra Bank, potrivit conducerii societatii.

Recent, EVZ a dezvaluit ca firma de asigurari este o alta afacere marca Vintu. Delta Asigurari este controlata de un off-shore din Londra. Se numeste Tabor Project Limited, detine 82,8% din actiuni si a adus un aport de capital de aproape 50 de miliarde lei vechi in societate. Unul dintre administratorii companiei, intre 2003 si 2004, a fost jurnalistul Sorin Rosca Stanescu.

Off-shore-ul britanic este reprezentat in Romania de cetateanul Octavian Turcanu, „interfata” afacerilor lui SOV in Romania. Interpus fidel al lui Vintu, Turcanu a administrat pe vremuri Banca Romana de Scont, iar in prezent detine un procent in Imobiliar Network, firma pe care Vintu si-a mutat proprietatile imobiliare.

In casa Petromservice

Suveica din spatele Delta Asigurari nu se opreste insa la Londra. Actionarul sau majoritar, Tabor Project Limited – Londra, este detinut, la randul sau, de o firma anonima. Este vorba despre Ranhold Limited, un off-shore din Cipru, inregistrat fix la aceeasi adresa cu alte doua casute postale, unde figureaza doua companii celebre din anturajul lui Vintu: Elbahold Ltd. si Comac Ltd.

Ambele sunt cunoscute pentru ca apar in mai toate afacerile prezente ale lui SOV. In timp ce Elbahold a devenit cel mai impor-tant actionar al Petromservice – infiintata de sindicalistii lui Liviu Luca, Comac apare in mai multe firme specializate in domenii diferite, de la brokeraj la media.

Bayerische, a saptea banca din Germania

Desi cumparatorul direct al Romexterra Bank este Magyar Kulkereskdelmi Bank Rt (MKT) din Ungaria, adevaratul stapan al bancii romanesti va fi grupul german Bayerische Landesbank. MKT este, de fapt, o subsidiara a Bayerische care, in prezent, pastoreste aproape 90% din banca maghiara.

Fosta banca de comert exterior a Ungariei, MKT a fost scoasa la privatizare in 1999 si cumparata de nemti. Acum, MKB a devenit a treia banca din Ungaria, cu active de peste 6,5 miliarde de euro. Nici Bayerische nu sta rau la ea acasa, fiind a saptea banca a Germaniei. In anii 90, grupul german a dus o politica de expansiune, investind masiv in Austria, SUA si Asia.

O alta banca din fostul spatiu comunist cumparata de Bayerische este Czech Republic’s Interbanka, cu sediul central la Praga. Recent, bavarezii au depus oferta si pentru Banca Ion Tiriac, dar s-au lovit de grupul HVB.

Presedintele bancii a fost angajatul lui Vintu la Gelsor

Anul trecut, Romexterra Bank a realizat un profit brut de 22,6 RON (6,2 milioane euro), mai mult cu 120% fata de profitul brut din 2004.
In primul trimestru din 2006, Romexterra Bank a raportat un profit net de 8,58 milioane lei (2,45 milioane euro), inregistrand o crestere de peste 77% fata de aceeasi perioada a anului 2005.

Reteaua teritoriala a Romexterra este formata din 41 de unitati infiintate in marile orase. In acest an, banca a anuntat ca se va extinde cu 20 de sucursale noi. Actualul presedinte al Romexterra Bank este Adrian Radu, fost director general la Gelsor Asset Management, una dintre companiile lui Sorin Ovidiu Vintu, si un apropiat al acestuia.

Mai mult, in Consiliul de Administratie al bancii fac purici si locotenentii traditionali ai lui Liviu Luca, pe linie sindicala. Cei mai vizibili sunt Mihai Pascu Coloja si Eugen Luha.

Trecutul companiei

Romexterra Bank a fost infiintata in 1993, la Targu-Mures, actionarii majoritari fiind grupati intr-o lista de zeci de mii de persoane fizice, marea lor majoritate salariati din industria gazelor.

In institutia bancara figura in 1997, pe langa lista de 95.000 de persoane fizice care controlau 96,6 la suta din companie, si regia nationala de gaze Romgaz SA, cu 3,3 la suta. Capitalul social al societatii era, la acea vreme, de 25 de miliarde de lei, adica peste 3,2 milioane de dolari.

In aprilie 1998, in Romexterra s-au schimbat raporturile de forta. Mai ramasesera ceva mai mult de 30.000 de actionari, care controlau 79 la suta din procentele bancii, o lista cu trei regii de stat cu 4,4 la suta si o lista de 51 de companii, cu 16,4 la suta.

Sapte luni mai tarziu, structura actionariatului s-a modificat din nou prin intrarea in compania bancara a Petrom SA, cu 2%, si a Romgaz, cu 2%. Printre administratori si-a facut loc unul dintre „locotenentii” lui Liviu Luca, Eugen Luha.

Pana la finalul anului 2000, mai exact luna decembrie, evolutia bancii in ceea ce priveste structura actionariatului a fost una obisnuita pentru o companie cu profil bancar. Cu numai cateva zile inainte de Craciunul din 2000, in Romexterra si-a facut intrarea Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom (FSLI Petrom), cu 25 la suta.

La momentul intrarii sindicalistilor condusi de Liviu Luca in Romexterra, banca avea un capital social de 150 de miliarde de lei, echivalentul a 13 milioane de dolari.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: MKB si-a asigurat 40% din actiunile Romexterra
Scris de: Stefan din August 16, 2006, 15:58:50
–––––––––––––––––––––––––––

MKB si-a asigurat 40% din actiunile Romexterra

Banca MKB, divizia ungara a institutiei germane de credit BayernLB, si-a asigurat sustinerea actionarilor care controleaza 40% din capitalul bancii Romexterra, pentru care deruleaza o oferta de preluare, a declarat agentiei MEDIAFAX directorul departamentului de marketing al Romexterra, Mirela Negrutzi.
„Estimam ca pâna la finalizarea ofertei, obiectivul bancii (de achizitionare a cel putin 50% plus o actiune din titlurile Romexterra – n.r.) va fi realizat”, a afirmat Negrutzi.
La începutul lunii iulie, banca ungara MKB a semnat un acord de preluare a unei participatii majoritare la Romexterra.
Pe 24 iulie, MKB a initiat o oferta de cumparare a tuturor titlurilor Romexterra, aceasta urmând sa aiba un termen de valabilitate de 60 de zile.
„Daca la început veneau actionari care detineau câte 50-60 de titluri, în prezent au început sa vina cei care au câte mii de actiuni”, a spus Negrutzi.
Romexterra are circa 100.000 de actionari persoane fizice care detin 77,13% din totalul actiunilor bancii.
Pretul unei actiuni este de sase lei.
Oferta este derulata printr-o societate cipriota, Demera Investments, care urmeaza sa transfere actiunile catre MKB.
Romexterra Bank avea, la sfârsitul primului semestru al anului, active totale în valoare de 1,09 miliarde lei, în stagnare fata de decembrie 2005, în timp ce profitul net a crescut cu 86%, la 16,02 milioane lei.
Operationala din martie 1994, Romexterra a fost înfiintata de un grup de firme cu activitati în industria petroliera si a gazelor naturale.

(Oana Dinu; oana.dinu@mediafax.ro)

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Re: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din August 17, 2006, 12:25:17
–––––––––––––––––––––––––––

Iosif Pop: Nu vand actiunile Romexterra la pretul din oferta
Autor: Vlad Nicolaescu |
Data: 14 Aug 2006

Fostul presedinte al Bancii Transilvania, Iosif Pop, actionar al Romexterra, banca aflata in curs de preluare de catre banca ungara MKB, sustine ca pretul oferit actionarilor Romexterra in cadrul tranzactiei de preluare este mic comparativ cu valoarea reala a bancii.

El a aderat la un grup de initiativa care cuprinde cateva zeci de actionari cu detineri cumulate de peste 10% la Romexterra si care sunt nemultumiti de pretul oferit de o companie din Cipru care ar urma sa transfere ulterior actiunile bancii ungare MKB.

Grupul ia in calcul negocieri directe cu ungurii de la MKB pe seama ofertei de preluare a Romexterra, dar si convocarea unei Adunari Generale a Actionarilor Romexterra pentru a cere explicatii conducerii bancii asupra modului in care s-a realizat negocierea pentru vanzarea bancii.

Desi nu se obliga legal, prin semnarea adeziunii la grup, membrii spun ca nu isi vor vinde actiunile la pretul actual din cadrul ofertei.

„Este un punct comun al celor care adera la grup ca nu intentioneaza sa vanda la acest pret, dar aceasta este doar o obligatie morala. O alternativa pentru noi ar putea fi intrarea la negocieri cu banca ungara. De asemenea, grupul si-ar putea exprima dorinta de a convoca o Adunare Generala a Actionarilor in care sa ceara explicatii reprezentantilor bancii in privinta modului in care s-a negociat vanzarea bancii si a motivelor pentru care tranzactia se face prin Cipru”, a declarat pentru ZF Iosif Pop.

El nu a dorit sa precizeze numarul de actiuni pe care il detine, insa a afirmat ca se numara printre primii 200 de actionari ai Romexterra.

Banca ungara MKB, detinuta la randul sau de banca germana BayernLB, a semnat un acord de principiu pentru preluarea Romexterra. Banca romaneasca nu are un actionar majoritar, actiunile fiind detinute de peste 100.000 de actionari, in principal salariati din industria de petrol si gaze.

Astfel, in cadrul operatiunii de preluare, actionarii bancii au primit oferte de cumparare a actiunilor la un pret de 6 lei/actiune, insa nu de la MKB, ci de la Demera Investments, o societate inregistrata in Cipru si ai carei actionari au ramas necunoscuti. Reprezentantii Romexterra sustin ca Demera este o societate de consultanta, fiind „aranjorul tranzactiei”.

Unii dintre actionarii Romexterra suspecteaza insa ca MKB va prelua actiunile de la Demera la un pret mai mare, ceea ce ar insemna un profit substantial pentru societatea inregistrata in Cirpu.

La pretul de 6 lei/actiune, oferta societatii din Cipru evalueaza Romexterra la mai putin de trei ori valoarea contabila. In schimb, bancile listate la Bursa sunt evaluate chiar si la de peste sase ori valoarea contabila. O banca nelistata, Mindbank, a fost evaluata la 62 mil. euro in cadrul tranzactiei de preluare de catre grecii de la ATE Bank, in conditiile in care banca are o cota de piata de 0,27%, fata de cota de circa 0,9% pe care o are Romexterra.

Oferta societatii din Cipru ar putea esua in conditiile in care transferul actiunilor obiect al ofertei este conditionat de strangerea unor angajamente de vanzare reprezentand cel putin 50% plus o actiune din capitalul Romexterra. Oferta este valabila pana pe 23 septembrie si poate fi prelungita, conform contactelor de vanzare a actiunilor propuse actionarilor

Pop a declarat ca, potrivit informatiilor pe care le detine, grupul de initiativa are in componenta pana acum actionari ai Romexterra care detin 10% din capitalul bancii. El a fost presedinte al Bancii Transilvania timp de zece ani, pana in 2002 cand a fost arestat pentru cateva zile in scandalul creditelor ilegale acordate de sucursala de la Bacau a bancii. Acuzatiile impotriva sa au fost retrase, iar Pop a actionat statul roman in judecata.

Unul dintre cei mai mari actionari ai Romexterra, Delta Asigurari, care detine 8,78% din actiunile bancii, a anuntat vineri ca va vinde intreaga participatie. Delta Asigurari ar urma sa primeasca 25,3 mil. lei (circa 7,2 mil. euro) .

Principalul actionar al Delta Asigurari este societatea Tabor Projects Limited, din Marea Britanie, cu 87,13%. Conform informatiilor vehiculate pe piata, in spatele acesteia s-ar afla omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. Printre ceilalti actionari se numara Asociatia Salariatilor Petrom, condusa de Liviu Luca, cu 12,86% din actiunile Delta Asigurari, alaturi de Gheorghe Supeala, Sorin Ovidiu Freciu si Marian Tudoroiu, cu cate o actiune fiecare.

Un alt actionar important al Romexterra, Petrom, nu a anuntat pana in prezent nicio decizie in privinta pachetului de 2% detinut la banca.
vlad.nicolaescu@zf.ro

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Re: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din August 17, 2006, 12:32:30
–––––––––––––––––––––––––––

de pe forum-ul VANGUARD:

ANUNT: pentru detinatorii de actiuni Romexterra Bank
S-a constituit un Grupul de Initiativa Romexterra care-si propune sa negocieze direct cu MKB-BayernLB sau cu orice alt investitor in vederea obtinerii unui pret pe actiune care sa reflecte corect valoarea actiunilor.

Cerea de adeziune la grup o gasiti la adresa:
http://www.agf.ro/files/roex/…
O completati si o trimiteti prin fax la numerele specificate acolo.

Pana acum s-au strans in jur de 15% din banca, se spera sa se ajunga la 20% pentru a puntea avea succes in negociere.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Vintu ar putea cumpara Romexterra cu banii bancii
Scris de: Stefan din Septembrie 06, 2006, 17:20:58
–––––––––––––––––––––––––––

Vintu ar putea cumpara Romexterra cu banii bancii
Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu
CAPITAL

Legatura dintre Demera Investment LTD, off-shore-ul prin care se face preluarea actiunilor persoanelor fizice la Romexterra Bank, si Sorin Ovidiu Vintu a fost deja facuta. Nimeni nu a explicat insa ce implica contractul de vanzare-cumparare de actiuni care sta la baza acestei posibile noi inginerii financiare.

Surse din domeniul financiar-bancar sustin ca Banca Nationala ar fi cerut ca, pana la data de 1 noiembrie 2006, sindicatele din actionariatul bancii sa detina sub 2%, si pana atunci sa fie cautat un investitor strategic. De asemenea, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) s-a aratat interesata sa intre in actionariatul Romexterra, dar asteapta ca sindicatele sa-si reduca participarea la capitalul bancii. Asa a inceput goana actionarilor bancii romanesti dupa posibili cumparatori. In iulie, a aparut si investitorul: MKB Bank, a treia banca din Ungaria, detinuta in proportie de peste 80% de a saptea banca din Germania, Bayern LB. Banca maghiara are toate sansele de a primi de la BNR autorizatia de preluare. Surpriza, insa: pe 21 iulie, incepe oferta de preluare a actiunilor detinute de cei 114.000 de actionari persoane fizice, prin Ieba Trust SA, in calitate de mandatar in Romania al off-shore-ului din Cipru, Demera Investment LTD, a carui legatura cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu a fost demonstrata de cotidianul Evenimentul Zilei. Potrivit contractului de vanzare-cumparare primit de actionarii persoane fizice, transferul actiunilor se face la valoarea de 6 lei pe actiune, urmand ca banii sa fie acordati cesionarilor dupa 23 septembrie, daca Demera reuseste sa preia 50% plus o actiune din capitalul social al bancii, pentru a vinde apoi catre MKB.

La prima vedere, o astfel de constructie juridica a preluarii pachetului majoritar trimite cu gandul la eludarea fiscalizarii din Romania si obtinerea unei impozitari mult mai scazute a tranzactiei finale prin off-shore. Totusi, cei 114.000 de actionari minoritari platesc impozitul in Romania (impozit despre care contractul nu spune daca este de 1% sau de 16%), activitatea off-shore-ului neavand cum sa-i ajute. „Daca in spatele acestei societati din Cipru se afla actionari semnificativi romani ai Romexterra, aceasta constructie pare sa ii avantajeze, dar cu conditia ca pretul pe actiune, pe care il va solicita Demera de la MKB, sa fie net superior celui de 6 lei pe actiune”, spune avocatul Radu Pricop. Acesta ar fi singurul considerent care ar motiva prezenta societatii off-shore, ca intermediar in preluarea bancii.

Revanzare la pret secret

Pentru ca acest rationament sa fie considerat valabil, trebuie insa sa aflam pretul pe actiune oferit de MKB, lucru care nu a fost insa comunicat in reclamele publicitare ale MKB in presa romaneasca. Asa cum spune si Iosif Pop, reprezentantul grupului de initiativa al actionarilor Romexterra (care detin in acest moment 17%), una dintre principalele intrebari pe care o ridica derularea acestei oferte de preluare este: „care va fi pretul final de cumparare al bancii??. Ce se va intampla daca Demera nu va reusi sa isi indeplineasca la timp obligatiile asumate fata de MKB Bank (preluarea a 50% plus o actiune)?” Contractele de vanzare-cumparare inaintate de Demera micilor actionari nu spun ce se intampla cu banii dati actionarilor si cu actiunile transferate catre Demera. Daca off-shore-ul nu strange suficiente actiuni, contractul cu MKB nu este indeplinit, iar preluarea nu va mai avea loc. Prin aceasta inginerie, Demera va ramane cu un numar important de actiuni Romexterra, despre care contractul nu mentioneaza daca se vor intoarce sau nu la vechii actionari.

Prin acest contract, protectia celor 114.000 de actionari este inexistenta. „Toate prerogativele, puterile si garantiile sunt in favoarea Demera”, subliniaza Radu Pricop. In plus, daca micii actionari semneaza contractul de cesiune, isi pierd dreptul de vot in AGA bancii, chiar daca nu au incasat banii pe actiuni. Actionarii nu au nici o idee despre ce contine contractul dintre Demera si Romexterra. In schimb, stiu ca se pot indrepta impotriva bancii daca Demera nu le plateste actiunile pe care le-au cesionat. In concluzie, daca Demera nu strange 50% plus 1 din actiunile Romexterra, ea ramane actionar si nu este obligata sa plateasca pentru actiunile achizitionate, actiuni pentru care va plati tot Romexterra, in virtutea contractului incheiat cu actionarii. Mai exact, banca suporta toate cheltuielile aferente propriei sale preluari: isi cumpara singura actiunile printr-o persoana interpusa. In cazul indeplinirii contractului cu MKB, Demera se poate alege cu diferenta dintre valoarea data pe actiunile investitorilor autohtoni si cea obtinuta din vanzarea catre MKB. Destul de straniu, alti investitori care si-au manifestat deja interesul de a prelua banca, nu au indeplinit „cerintele” sau nu au reusit sa-si depuna oferta in termenul stabilit.
Contractul prevede drepturi doar pentru Demera

„Preluarea prin off-shore trimite la intentia de reducere a fiscalitatii, dar contractul dintre Demera si actionari arata ca banca ar putea suporta toate cheltuielile aferente preluarii.”

Radu Pricop,
avocat, Baroul Bucuresti

Istoricul unei vanzari Intortocheate

19 aprilie 2006 : are loc AGA Romexterra, in care s-a luat hotararea de a fi atras un investitor strategic de renume international, cu conditia de a asigura posibilitatile de exit tuturor actionarilor

Iulie 2006 : apare oficial anuntul ca MKB Budapesta va prelua Romexterra Bank

21 iulie 2006 : actionarii primesc o instiintare juridica, semnata de Demera Investment LTD, prin care li se comunica modalitatile de cesionare a actiunilor

August 2006 – grupul financiar olandez PPF isi exprima interesul de a achizitiona pachetul integral al bancii, la un nivel minim de 8 lei pe actiune.

Suspiciuni de subevaluare a pretului

6 lei /actiune Romexterra, cat va plati Demera micilor actionari, reprezinta un multiplicator al valorii contabile de 1,65%. Comparandu-l cu al altor banci, care s-au vandut sau sunt tranzactionate pe bursa, constatam ca aceasta valoare este cea mai mica din piata.

%
BCR 6,8
Daewoo 3,7
Eurom Bank 2,42
Mindbank 2,15
BRD Groupe Société Générale 6
Banca Transilvania 8,8
Trei Intrebari raman fara raspuns

Intermediarul Demera
Cine a incheiat contractul de preluare a actiunilor cu acesta? Romexterra din vointa proprie?

Pretul final de cumparare
Care va fi acesta? 6 lei pe actiune, cat li se ofera celor 114.000 de actionari, sau o alta suma, pe care o va stabili Demera in momentul vanzarii catre MKB?

BNR a aprobat o astfel de intermediere?
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune ca autorizarile preluarii unei banci se fac in C.A. al BNR, in baza unui dosar. Din cate stim, un astfel de dosar de preluare nu a ajuns la BNR.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: MKB a strâns peste 50% din actiunile Romexterra Bank
Scris de: Stefan din Septembrie 12, 2006, 16:58:46
–––––––––––––––––––––––––––

9/12/2006 11:53:00 AM sursa: Mediafax

MKB a strâns peste 50% din actiunile Romexterra Bank

Banca ungara MKB a atins, luni, pragul de 50% plus una din actiunile Romexterra in cadrul ofertei de preluare a bancii românesti, au declarat pentru Ziarul Financiar surse apropiate procesului.
„Pâna acum, pachetul strâns la vânzare de catre MKB a atins cota minima prevazuta in oferta de preluare, de 50% plus una din actiunile Romexterra. Din acestea, o pondere importanta o au participatiile persoanelor juridice (companii si organizatii sindicale – n.r.), care concentreaza un pachet de 22% din totalul actiunilor bancii”, au spus sursele citate.
Reprezentantii MKB, banca detinuta de grupul german Bayerische LB, urmeaza sa faca in perioada urmatoare un anunt oficial privind succesul inregistrat prin oferta publica la Romexterra.
Oficialii MKB si cei ai Romexterra nu au facut niciun comentariu pâna la inchiderea editiei.
Banca ungara MKB a lansat in iulie o oferta de preluare a actiunilor Romexterra la un pret de 6 lei pe actiune, cu putin peste dublul valorii nominale, oferta valabila pâna pe 23 septembrie. Pentru pachetul majoritar, ungurii vor plati 40 milioane euro.
Romexterra este o banca mica, cu o cota de 1% pe piata bancara, si are peste 100.000 de actionari – companii si persoane fizice. in primele cinci luni, banca a raportat un profit brut de 5 milioane euro.
Oferta este intermediata de catre societatea Demera Investments, inregistrata in Cipru, care are la dispozitie un cont escrow unde vor fi plasati banii destinati achizitiei actiunilor. Titlurile Romexterra sunt colectate prin societatea de brokeraj IEBA Trust, care se confrunta in prezent cu dificultati financiare, iar Comisia Nationala de Valori Mobiliare i-a interzis sa realizeze unele operatiuni pe piata de capital, dupa scaderea capitalului de supraveghere.
Printre cei care au decis sa-si vânda actiunile catre banca ungara MKB se numara Petrom, cu o detinere de 2%, societatea Delta Asigurari sau Federatia Sindicatelor Libere Independente (FSLI) din Petrom, fiecare cu un pachet de circa 10%.
De asemenea, din grupul societatilor controlate de catre sindicalistii din Petrom condusi de Liviu Luca este convocata pentru data de 15 septembrie Adunarea Generala a Actionarilor Petromservice, ce are pe agenda aprobarea vânzarii participatiei de 0,7% din Romexterra catre MKB.
Cele doua distributii de gaze E.ON Gaz Romania (fost Distrigaz Nord) si Distrigaz Sud urmeaza sa convoace AGA pentru a decide vânzarea actiunilor.
Sursele citate mai spun ca Romgaz Medias si Transgaz Medias s-au decis sa nu-si vânda participatiile la Romexterra.
in paralel, grupul financiar olandez PPF Group, controlat de investitori de origine ceha, si-a exprimat interesul printr-o scrisoare adresata reprezentantilor bancii Romexterra privind achizitia de actiuni la un pret minim de 8 lei pe actiune, oferta conditionata de realizarea unui audit rapid in banca. Ultimele informatii indica faptul ca PPF Group este interesat, in prima faza, si de preluarea unei participatii minoritare, fiind deja in discutii pentru preluarea unui pachet de 17% din Romexterra.
„Am incheiat un acord cu PPF Group prin care ne-am exprimat interesul de a le vinde pachetul detinut de grupul de initiativa pe care l-am constituit, adica circa 17% din Romexterra. Noi asteptam sa vedem ce vor face si cei de la MKB, poate ne vor face ulterior o alta oferta, cu un alt pret”, spune Iosif Pop, reprezentantul grupului de initiativa, care nu doreste sa vânda la pretul de 6 lei pe actiune, oferit de MKB.
Din grupul de initiativa fac parte investitori privati si firme, printre care si Dafora Medias, controlata de omul de afaceri Gheorghe Calburean. Achizitia Romexterra va trebui avizata in final de catre Banca Nationala a României.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Romexterra: MKB devine majoritar pana in octombrie
Scris de: Stefan din Septembrie 18, 2006, 11:08:04
–––––––––––––––––––––––––––

Romexterra: MKB devine majoritar pana in octombrie
Sursa: Ziarul Financiar

Banca ungara MKB, subsidiara a institutiei germane de credit BayernLB, va deveni actionarul majoritar al Romexterra Bank pana la inceputul lunii octombrie, dupa ce si-a asigurat 50% plus o actiune din capitalul bancii, potrivit reprezentantilor Romexterra.

Actionarii Romexterra Bank mai au la dispozitie o saptamana pana la expirarea ofertei, pe 23 septembrie, pentru a vinde titlurile la pretul oferit de 6 lei pe actiune, putin peste dublul valorii nominale.

Strategia pe termen mediu si lung a MKB Bank urmareste atingerea unei cote de piata de cel putin 5,5-6,0%. MKB Bank va finanta achizitia prin majorarea capitalului social si prin imprumuturi subordonate, procese aflate in derulare.

Oferta este derulata printr-o societate cipriota, Demera Investments, care urmeaza sa transfere actiunile catre MKB.

Deocamdata, cele mai reticente companii care detin pachete la Romexterra sunt cele din sectorul de gaze, a caror participatie cumulata este de 3,23%. „Nu am vandut actiunile detinute la Romexterra, deoarece pretul nu era convenabil – mult mai scazut decat al altor tranzactii in domeniul bancar din Romania. Prin refuzul nostru, aparam de asemenea interesele actionarilor mici, care cred ca sunt peste 100.000, dintre care multi sunt persoane fizice”, spun oficialii celei mai mari distributii de gaze Distrigaz Sud, controlate de concernul francez Gaz de France. De asemenea, producatorul de gaze Romgaz Medias si cei ai transportatorului de gaze Transgaz Medias au decis sa nu-si vanda participatiile. „Pana la acest moment, E.ON Gaz Romania nu a vandut cele 1,68% din actiunile detinute la Romexterra Bank, dar este interesata de vanzarea acestora”, spun reprezentantii companiei.

O serie de actionari minoritari ai bancii Romexterra contesta insa modalitatea de derulare a ofertei de preluare prin intermediul firmei din Cipru, precum si pretul propus, si solicita purtarea de negocieri directe cu MKB sau cu orice alt investitor strategic interesat pentru obtinerea unui pret pe actiune favorabil. Pe lista investitorilor interesati de achizitia de actiuni la Romexterra au aparut grupul financiar olandez PPF Group, controlat de investitori de origine ceha, sau TBIH – divizia financiara a grupului israelian Kardan.

Romexterra are o cota de 1% pe piata bancara locala.

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: PPF Investments a cumparat 3,5% din actiunile Romexterra
Scris de: Stefan din Septembrie 22, 2006, 13:04:14
–––––––––––––––––––––––––––

PPF Investments a cumparat 3,5% din actiunile Romexterra

Autor: Ziarul Financiar | Data: 22 Sep 2006 | Ora: 12:59
PPF Investments a cumparat, astazi, in prima zi de derulare a ofertei pentru preluarea actiunilor Romexterra, 3,5% din titlurile bancii, a anuntat grupul de investitii.

„Actionarii sunt interesati sa vanda la un pret competitiv, iar noi facem o oferta care reflecta intru totul valoarea bancii si este substantial mai mare decat rata actuala”, a declarat directorul general al PPF Investments, Michal Susak.

PPF Investments a lansat o oferta de cumparare a pachetului integral de actiuni al Romexterra, la un pret de opt lei pe titlu. Oferta este valabila pana la 6 octombrie, iar procesul de colectare a actiunilor Romexterra de la actionarii actuali are loc prin intermediul filialelor Raiffeisen Bank.

Mediafax
http://www.zf.ro

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: MKB detine 55,3% din Romexterra Bank
Scris de: Stefan din Septembrie 25, 2006, 17:37:33
–––––––––––––––––––––––––––

MKB detine 55,3% din Romexterra Bank

2006-09-25 16:13:09

Banca ungara MKB si-a asigurat un pachet de 55,3% din actiunile Romexterra Bank, dupa expirarea ofertei publice de preluare, la sfarsitul saptamanii trecute, potrivit datelor transmise de Romexterra.

Printre companiile care si-au vandut participatiile se numara Petrom, Petromservice, E.ON Gaz Romania (fosta Distrigaz Nord) si Delta Asigurari. Romgaz si Transgaz au decis sa pastreze actiunile.

MKB a initiat, la 24 iulie, o oferta de cumparare pe parcursul a 60 de zile a tuturor titlurilor Romexterra. Oferta a fost derulata printr-o firma cipriota, Demera Investments, care urmeaza sa transfere actiunile catre MKB.

Romexterra are circa 100.000 de actionari persoane fizice, care detin 77,13% din totalul actiunilor bancii.

http://www.bankingnews.ro

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Raspuns: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Octombrie 05, 2006, 17:56:29
–––––––––––––––––––––––––––

PPF Investments va exinde oferta pentru actionarii Bancii Romexterra pana pe data de 17 noiembrie 2006
Ziarul Financiar

PPF Investments va exinde oferta pentru actionarii Bancii Romexterra pana pe data de 17 noiembrie 2006 in Bucuresti, ca urmare a numarului mare de actionari care si-au anuntat intentia de a vinde catre PPF Investments in ultimele zile, a anuntat astazi fondul de investitii.

„Oferta noastra a fost foarte bine primita de catre actionarii Romexterra. Sunt inca multi care vor sa vanda catre noi”, a declarat intr-un comunicat Michal Susak, CEO al PPF Investments.

Potrivit comunicatului, actionarii din Pitesti si Targu Mures au la dispozitie doar o saptamana pentru a incheia contracte de vanzare-cumparare de actiuni catre PPF Investments, pana la data de 13 octombrie 2006, prin intermediul filialelor Raiffeisen Bank din orasele respective.

Operatiunile de plata catre fostii actionari Romexterra care au vandut conform ofertei initiale vor incepe imediat dupa data inregistrarii transferului in registrul actionarilor Romexterra. Procesul de inregistrare a transferului va incepe in saptamana 9-13 octombrie, se precizeaza in comunicatul PPF.

Pe 21 septembrie, PPF Investments a lansat oferta de achizitionare a actiunilor Romexterra la pretul de 8 RON pe actiune, termenul de finalizare a ofertei fiind stabilit initial la 6 octombrie. Pe parcursul primei saptamani a ofertei PPF Investments a achizitionat aproximativ 8% din actiunile Romexterra, de la actionarii din toata tara.

http://www.zf.ro

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Razboi total pe actiunile Romexterra
Scris de: Stefan din Octombrie 16, 2006, 15:45:37
–––––––––––––––––––––––––––

Razboi total pe actiunile Romexterra
19 Septembrie 2006
Emilia Sercan, Mihai Munteanu

Razboiul pentru actiunile bancii s-a mutat in presa controlata de tandemul Luca-Vintu.

Ieri, cotidianul „Ziua” l-a atacat pe Iosif Pop, reprezentantul grupului de initiativa al actionarilor Romexterra care refuza oferta grupului german Bayerische pentru participatiile detinute de ei la banca.

Pana de curand, Romexterra a fost controlata de federatia sindicalistilor din Petrom, condusa de Liviu Luca, bun prieten si partener de afaceri cu Sorin Ovidiu Vintu. Acesta din urma a detinut un pachet important de actiuni Romexterra. Recent, oamenii lui Luca si Vintu au decis sa o vanda catre Bayerische.

Suspect este ca actiunile nu se vand direct catre nemti, ci printr-un off-shore inregistrat in Cipru. Casuta postala se numeste Demera Investments Ltd. si a fost inregistrata la aceeasi adresa cu alte firme off-shore, marca Vintu.

Intermedierea a trezit banuielile unui grup de circa 40 de actionari Romexterra, printre care si Iosif Pop. Acestia se opun ca participatiile lor sa fie vamuite, considerand prea mic pretul de 6 lei/actiune oferit de off-shore.

Iosif Pop a primit o oferta mai avantajoasa de la compania ceha PPF Investments, care deruleaza operatiuni financiare in Rusia, Anglia si Slovacia.

Pretul propus de PPF pentru actiunile Romexterra este de 8 lei/actiune in loc de 6 lei/actiune cat ofera off-shore-ul cipriot.

„Inginerii” din spatele Demera Investments simt ca li se clatina scenariul si au trecut la intimidari. Metoda e clasica: Pop a fost tavalit cu manie proletara de ziarul „Ziua”, condus de Sorin Rosca Stanescu.

Cotidianul este patronat de compania Petromservice, infiintata de sindicatul lui Luca. Petromservice detinea 304.000 actiuni la Romexterra, vandute recent prin Demera Investments pentru doar 1,82 milioane RON.

Pop: „Actiunile la Romexterra valoreaza dublu”

EVZ: Domnule Iosif Pop, cine se afla in spatele atacului din ziarul „Ziua”?
Iosif Pop: Probabil cei care au controlul asupra unei bune parti a mass-mediei din Romania. Nu am nicio dovada, dar felul in care este structurat acel articol ma face sa cred asta.

Ce interese ar avea aceste persoane in cazul Romexterra?
Sunt ultimele zile in care actiunea initiata de MKB Budapesta trebuie sa se incheie si probabil ca se doreste ca un pachet cat mai consistent de actiuni sa treaca spre aceasta banca. Nu am nimic impotriva acestui fapt decat ca dorim sa obtinem un pret cat mai apropiat de pretul corect.

Totusi care sunt interesele dv. in cazul PPF Investment Ltd.?
Eu sunt doar un actionar al bancii care mi-am manifestat dorinta de a obtine un pret bun pe actiunile detinute la Romexterra.

Care este oferta PPF Investment?
Este o oferta pe care cei de la PPF au trimis-o la grupul de initiativa. Eu am aratat oferta unei persoane din conducerea bancii, iar conducerea bancii probabil ca a tinut sa o faca publica.

Aceasta oferta a fost intre timp negociata. Sunt mai multe institutii financiare, banci, fonduri de investitii care au aparut interesate de cand s-a conturat existenta grupului de initiativa si cu care stam de vorba. Sunt o banca italiana, una greceasca, un fond olandez, unul englezesc. Sunt mai multi ofertanti. Unul dintre ei este PPF.

Aveti vreun indiciu ca Demera Investment a fixat un adaos comercial actiunilor pe care le cumpara pentru a le vinde mai departe catre MKB?
Orice intermediar are un interes daca face operatiunea de intermediere. In masura in care ar fi o transparenta suficienta din parte bancii maghiare, din partea consiliului de administratie al Romexterra si din partea Demera, ar trebui sa stim pe cine reprezinta Demera, in ce calitate si asa mai departe. Noi nu ne-am clarificat pana acum, in ciuda insistentelor noastre.

Deci ati cerut sa vi se spuna cine se afla in spatele Demera?
Bineinteles, si am mai cerut sa ni se spuna de ce nu s-a folosit societatea de brokeraj a bancii si a fost preferat acest off-shore, dar nu am primit niciun raspuns.

Cei din spatele acestei povesti au gasit un investitor, acesta a facut o oferta, insa, in momentul in care ne-am dat seama ca nu e pretul corect am incercat sa cautam alti investitori. Am convocat adunarea generala, ca sa dam posibilitatea consiliului de administratie sa ne explice cum ne-a reprezentat.

Care este procentul vizat de PPF?
Dupa cum suna oferta, poate fi vorba de orice procent. Grupul de interese care doreste un alt pret decat cel oferit de MKB a reusit sa reuneasca aproape 18% din intregul pachet de actiuni al Romexterra. Insa nu este luata nicio decizie. Chiar si MKB-ul e liber sa faca o alta oferta. De vandut, nu am vandut nimic.

Evenimentul Zilei
http://www.evz.ro

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Raspuns: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Octombrie 17, 2006, 16:29:16
–––––––––––––––––––––––––––

Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Romexterra de catre banca ungara MKB
Sursa: Ziarul Financiar

Consiliul Concurentei a autorizat preluarea bancii romanesti Romexterra de catre institutia ungara de credit MKB, a anuntat autoritatea de reglementare in domeniul concurentei.

„Consiliului Concurentei a autorizat operatiunea de concentrare economica ce urmeaza a se realiza prin dobandirea, de catre MKB Bank Nyrt, a controlului direct asupra Romexterra Bank si, implicit, a controlului indirect asupra Romexterra Leasing si Romexterra Finance”, se arata intr-un comunicat al Consiliului.

Romexterra Bank are activitati pe piata romaneasca a serviciilor bancare, pe piata serviciilor de leasing, prin Romexterra Leasing IFN, si pe piata investitiilor financiare, prin Romexterra Finance.

MKB Bank face parte din grupul german BayernLB, care nu este prezent pe piata romaneasca.

La inceputul lunii octombrie, MKB si Romexterra au incheiat contractul prin care banca ungara a devenit proprietarul institutiei romanesti de credit, controland 55,36% din capital.

Operationala din martie 1994, Romexterra a fost infiintata de un grup de firme cu activitati in industria petroliera si a gazelor naturale. Banca avea, la sfarsitul primului semestru, active totale in valoare de 1,09 miliarde de lei, in stagnare fata de decembrie 2005, in timp ce profitul net a crescut cu 86%, la 16,02 mil. lei.

Consultantii financiari ai MKB pentru aceasta tranzactie au fost Deloitte si Enterprise Capital, consultanta juridica fiind asigurata de firma de avocatura Radu Taracila Padurari Retevoescu.

MKB a oferit un pret de 6 lei pentru o actiune Romexterra in cadrul ofertei sale derulate prin intermediul societatii cipriote Demera. Au optat sa-si vanda actiunile catre MKB companiile Petrom, Petromservice, Delta Asigurari, sindicatele din industria petroliera si a gazelor, precum si peste 30.000 de persoane fizice, sustin surse apropiate Romexterra. Compania de private equity PPF Investments a lansat in ultima decada a lunii septembrie propria oferta publica la un pret de 8 lei pentru o actiune Romexterra.

„Oferta noastra a fost foarte bine primita de catre actionarii Romexterra. Sunt inca multi care vor sa vanda catre noi. Am decis sa prelungim oferta pana pe 17 noiembrie 2006, intrucat vrem sa-i asiguram pe actionarii Romexterra ca toata lumea va avea suficient timp sa vanda actiunile. Credem ca aceasta perioada aditionala este in beneficiul ambelor parti”, afirma Michal Susak, CEO al PPF Investments.

Oficialii PPF si-au anuntat intentia de a se implica in conducerea bancii si in strategia de dezvoltare viitoare de pe pozitia de al doilea mare actionar al Romexterra.

http://www.swisscapital.ro

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: Raspuns: ROMEXTERRA
Scris de: Stefan din Octombrie 20, 2006, 14:21:39
–––––––––––––––––––––––––––

Bayerische Landesbank a numit patru membri in Consiliul de Adminstratie al Romexterra

Adunarea Generale a Actionarilor Romexterra Bank a decis, marti 17 octombrie, modificarea structurii si componentei Consiliului de Administratie al bancii, potrivit unui comunicat al institutiei de credit. Astfel, structura Consiliului de Administratie a fost redusa de la 11 la 7 membrii, din care, patru sunt reprezentantii noului actionar majoritar.

La propunerea MKB Bank, membru al grupului Bayerische Landesbank, Gerhard Gribkowsky, Ralph Schmidt, membri ai conducerii executive a Bayerische Landesbank, Neil A. Watson, membru al Consiliului de Administratie al MKB Bank si Tamas Erdei, presedinte si director executiv al bancii ungare, au fost numiti membrii in cadrul Consiliului de Administratie al Romexterra Bank.

Totodata, au fost reconfirmati in functie Adrian Radu, presedintele bancii, Vasile Rosca si Gheorghe Iliescu, vicepresedinti.

Actionarii au mai aprobat si relocarea sediului real al Romexterra Bank, incepand cu 15 decembrie, in cladirea Millennium din Bucuresti.

In data de 5 octombrie, MKB si Romexterra au incheiat contractul prin care banca ungara a devenit actionarul majoritar al institutiei romanesti de credit, controland 55,36% din capitalul social al acesteia.

La sfarsitul anului trecut, Romexterra Bank a inregistrat un profit brut de 6,2 milioane euro, in crestere cu 120% fata de profitul obtinut in anul 2004, iar la finele primului trimestru al anului 2006, banca a obtinut un profit de 2,45 milioane euro, in crestere cu 77,11% fata de aceeasi perioada de referinta. In prezent, banca are o cota de piata de 0,8%.

Romexterra Bank este activa pe piata romaneasca a serviciilor bancare, pe piata serviciilor de leasing, prin Romexterra Leasing IFN si pe piata investitiilor financiare, prin Romexterra Finance.

HotNews.ro, D.C., 19 oct 2006

–––––––––––––––––––––––––––
Titlul: PPF da cu 33% mai mult pentru actiunile Romexterra
Scris de: Stefan din Martie 06, 2007, 18:04:00
–––––––––––––––––––––––––––

PPF da cu 33% mai mult pentru actiunile Romexterra
Sursa: Ziarul Financiar

Compania de private-equity PPF anunta astazi ca ofera 8 lei/actiune pentru Romexterra Bank, fata de 6 lei cat plateste banca ungara MKB. Compania de private-equity PPF Investments va lansa incepand de miercuri o oferta de cumparare a actiunilor Romexterra Bank adresata tuturor actionarilor bancii la un pret mai bun decat oferta societatii cipriote Demera – oferta agreata de conducerea bancii si de principalii actionari. Dupa oferta, Demera ar urma sa transfere actiunile bancii ungare MKB.

In august, actionarii au stat la coada sa-si vanda actiunile la 6 lei/titlu. Puteau castiga mai mult daca mai aveau rabdare
PPF Investments, o companie de private-equity inregistrata in insula Jersey (amplasata in sudul Marii Britanii), cunoscuta ca paradis fiscal, ofera in nume propriu si al investitorilor sai un pret de 8 lei/actiune, cu 33% mai mare decat pretul oferit de Demera (6 lei/actiune). Actionarii Romexterra care au subscris pana acum in oferta societatii din Cipru au facut astfel o afacere proasta, intrucat nu mai pot retrage actiunile.

De altfel, Petromservice, companie in spatele careia se afla, conform informatiilor de pe piata, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, a hotarat vineri in cadrul unei Adunari Generale vanzarea catre Demera a pachetului de 0,6% detinut la Romexterra.

Presedintele Romexterra este Adrian Radu, fost oficial al Bancii Nationale. El a lucrat inainte de 2000 la Grupul Financiar Gelsor, care apartinea lui Sorin Ovidiu Vantu, si a fost presedintele Bancii Romane de Scont, care a intrat in faliment. Vanzarea Romexterra este supervizata de Liviu Luca, seful sindicatelor din Petrom. Romexterra a fost fondata de mai multe companii din industria de petrol si gaze si de salariatii acestora. Romexterra are circa 100.000 de actionari persoane fizice care detin 77,13% din totalul actiunilor bancii.

Pretul mai mare pare surprinzator, in conditiile in care cei de la PPF Investments nu vor putea achizitiona pachetul majoritar al bancii, acesta fiind deja asigurat de Demera, conform reprezentantilor Romexterra. In plus, cei de la PPF Investments nici nu cunosc in detaliu situatia financiara a bancii romanesti. Conform lui Michal Susak, CEO al PPF Investments, atingerea de catre Demera a pragului de 50% din actiunile bancii nu a schimbat in niciun fel planurile de lansare a unei oferte.

El a mai spus ca planurile companiei prevad si implicarea in managementul Romexterra. „In cazul tuturor societatilor in care investim participam activ in management pentru a obtine cele mai bune rezultate”, a declarat Susak pentru ZF.

Surse din piata financiara afirma ca desi s-a aratat interesata sa ofere un pret mai bun actionarilor Romexterra, conducerea bancii nu le-a permis celor de la PPF sa desfasoare un due-dilligence (audit in vederea preluarii) si nici accesul la registrul actionarilor bancii pentru a-i informa pe acestia prin posta privind existenta unei oferte de cumparare la un pret mai bun.

Conducerea Romexterra nu a putut fi contactata ieri pentru a comenta contraoferta PPF.

Oferta Demera, inceputa in urma cu doua luni, ar urma sa se incheie sambata, 23 septembrie, in timp ce oferta cehilor urmeaza sa dureze pana vineri 6 octombrie. In cadrul ofertei, PPF Investments colaboreaza cu societatea de avocatura Voicu&Filipescu, colectarea actiunilor urmand sa se desfasoare prin sucursale ale Raiffeisen Bank din cateva orase. Oferta cehilor evalueaza Romexterra la 110 milioane de euro, in timp ce pretul oferit de Demera evalueaza banca la circa 80 de milioane de euro.

Oferta grupului ceh a aparut pe piata pe fondul nemultumirii mai multor actionari ai bancii privind modul in care conducerea Romexterra a negociat vanzarea bancii si pretul, pe care acestia il considerau mic in comparatie cu valoarea reala. Acestia au constituit un „grup de initiativa” care ar grupa circa 17% din actiunile banci pentru a stabili o strategie comuna in legatura cu actiunile pe care le detin. Din grup fac parte Iosif Pop, fost presedinte al Bancii Transilvania si patronul IMO Grup din Cluj, sau compania Dafora Medias, controlata de omul de afaceri Gheorghe Calburean. Reprezentantii grupului afirmasera ca au ajuns la un acord pentru vanzarea actiunilor pe care le detin catre PPF.

Oferta lansata de PPF nu este conditionata de atragerea unui anumit numar de actiuni din Romexterra, dupa ce PPF intentiona initial sa cumpere actiunile doar daca subscrierile reprezinta 20% din banca.

PPF Group, o companie independenta de PPF Investments, fusese interesata initial de lansarea unei oferte pentru pachetul majoritar al Romexterra, dar a renuntat la aceasta oferta dupa ce ungurii de la MKB au anuntat ca si-au asigurat pachetul majoritar.

PPF Investments a fost infiintata in 2005 si este o companie de administrare a investitiilor de private equity, specializata in tarile in tranzitie. Conform reprezentantilor acesteia, desi PPF Group le-a permis utilizarea brandului PPF, cele doua companii sunt independente din punctul de vedere al activelor si afacerilor.

PPH Investments administreaza in prezent un singur vehicul financiar – PPF Alpha, cu active de circa 800 de milioane de dolari (630 milioane de euro). In afara de sediul din insula Jersey, compania mai are birouri la Londra, Praga si Beijing.

Conform informatiilor din piata, dupa lansarea ofertei MKB la 6 lei/actiune, mai multe grupuri financiare, printre care Banca di Verona sau TBIH – divizia financiara a grupului israelian Kardan, au tatonat terenul pentru lansarea unei contraoferte pentru actionarii Romexterra.

Cine a vandut deja

Conform informatiilor din piata, Petrom, Petrom Service, E.ON Gaz Romania (fost Distrigaz Nord), Distrigaz Sud si Delta Asigurari au vandut sau au decis sa vanda in cadrul ofertei initiate de Demera. Pe de alta parte, Romgaz si Transgaz au decis sa nu vanda actiunile in oferta initiata de Demera.

swiss capital

Mafia Creditelor

Oradea Online : Ştiri Oradea Şi Bihor, Informatii despre Oradea si judetul Bihor

Teapa cu credite bancare in Oradea – Adrian Stefan – Mafia Creditelor
Vi 25 ian 2008 17:25:01 +0200

Adrian Stefan – In complicitate cu functionarii bancari, un oradean a reusit, in nici doi ani, sa scoata credite de un milion de euro … – Teapa Oradea

In complicitate cu functionarii bancari, un oradean a reusit, in nici doi ani, sa scoata credite de un milion de euro, folosindu-se de semnatura a peste 100 de persoane, o buna parte fiind adolescenti. Sefii bancilor incearca sa tina „afacerea” sub tacere si sa-si recupereze prejudiciul trimitand somatii si amenintari pe adresele victimelor increngaturii financiare tesute de propriii angajati. Anchetatorii au stabilit un prejudiciu de 20 de miliarde de lei vechi, creat Bancii Romexterra, una dintre cele trei sucursale bancare implicate.
„Draga mea, te-am iubit mai mult decat orice pe lumea asta, dar nu mai pot indura zbuciumul acesta. (…).

Nu trebuie sa-ti faci griji pentru credite pentru ca fiecare si-a folosit banii si m-au tras in jos… deci toti au sa-mi dea sume mari de bani, si, daca au facut ceva, nu au facut-o gratis. Pentru creditele lor am platit tot eu. (…) nimeni nu va sti niciodata unde am luat terenuri si pe numele cui, pentru ca am facut totul de unul singur. Nimeni nu va fi prost sa recunoasca vreodata ca nu e al lui, iar altii vor suferi!” Aceasta este scrisoarea de adio lasata sotiei sale de un oradean care a reusit sa scoata credite bancare de circa un milion de euro, girand cu proprietatile altora. Dupa ce a reusit sa pacaleasca peste o suta de persoane, Stefan Adrian, in varsta de 35 de ani, s-a facut nevazut. Zeci de „cunoscuti” de-ai sai au aflat de disparitia acestuia dupa 1 noiembrie 2007, cand s-au trezit sunati si amenintati de angajatii bancilor Romexterra, Volksbank, BRD si Citibank.

 

 

Incurajari bancare
Aparatorul victimelor sustine, in schimb, ca poate face dovada implicarii functionarilor bancari in aceasta escrocherie financiara. Marturie stau declaratiile zecilor de pagubiti. „O mare parte dintre noi nici nu am fost prezenti la banca decat in momentul ridicarii, nu am completat si nu am semnat cererea si contractul de acordare a creditului, sau o parte l-am semnat in afara bancii, fara a fi prezent un reprezentant al acesteia asa cum este regulamentar. O parte dintre contractele individuale de munca erau inregistrate doar cu 2-3 zile inaintea solicitarii creditelor, astfel ca nu a existat nici macar o aparenta ca subsemnatii am avea o vechime de cel putin trei luni la locul de munca, asa cum este obligatoriu.

Cei care s-au prezentat la banca pentru a solicita anumite lamuriri erau indrumati doar la anumite persoane (cunostinte ale lui Adrian Stefan) si care ii incurajau sa scoata creditul intrucat nu exista nicio problema, insa le cerea sa nu spuna la nimeni cui ii revin banii in realitate. Un alt aspect deosebit de suspect este faptul ca o buna parte dintre noi aveam credite si la alte banci, iar in momentul cand am adus la cunostinta reprezentantilor bancii acest lucru ni s-a spus ca nu este nicio problema, Ťdar sa tacem din gurať.

 

 

 

 

Sponzorul acestui articol : TOTALnet Media Group

Sursa : Realitatea Bihoreana

Nu in ultimul rand, o mare parte dintre noi eram minori la data contractarii creditelor, fapt care se pare ca nu a contat pentru angajatii bancilor implicate”, scriu autorii plangerilor penale. „Pana in acest moment am reusit sa stabilim un prejudiciu de 20 de miliarde de lei vechi cauzat bancii Romexterra. Sunt convins ca, pe masura ce vom face verificari si la celelalte banci implicate, prejudiciul se va ridica la aproximativ un milion de euro, ceea ce ar presupune ca dosarul sa intre in competenta DNA”, ne-a declarat prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, Vasile Popa.

In complicitate cu functionarii acestor sucursale, Adrian Stefan a reusit sa-si convinga victimele sa scoata credite de nevoi personale pentru ei, pe care apoi sa i le dea lui contra unor promisiuni de angajare si a unor cote-parti din imprumut. Multe persoane si-au pus la bataie chiar propriile apartamente.
69 de plangeri penale
„Faptuitorul a racolat diferite persoane care cautau un loc de munca, printre care si subsemnatii, promitandu-ne un loc de munca bine platit in situatia in care vom fi de acord sa scoatem anumite sume de bani de la diferite banci din Oradea, sa-i predam aceste sume, iar el s-a obligat sa achite ratele lunare. Astfel, am fost angajati la diferite societati comerciale care probabil ii apartineau, dupa cum se exprima: Ťam rezolvat hartiileť, obtinand credite pe numele nostru, iar la cateva zile dupa aceasta am fost chemati la aceste banci pentru a ridica banii. Mentionam ca, desi nu am fost angajati decat cateva zile, Adrian Stefan, cu ajutorul unor persoane din cadrul bancilor si al ITM-ului, a reusit sa obtina creditele mai sus mentionate pe numele nostru si ca, in realitate, nu s-a incheiat niciun contract individual de munca intrucat subsemnatii nu am prestat niciun fel de activitate la societatile la care am fost angajati si, implicit, nu am primit niciun salariu”, se arata in plangerea penala semnata de nu mai putin de 69 de victime ale lui Adrian Stefan.
Recuperari prin amenintare
Pe 20 noiembrie, plangerile unei parti a pacalitilor au fost inaintate Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, unde s-a intocmit un dosar penal cu numarul fatidic 666/P/2007. Avocatul pacalitilor, Cosmin Vidican, a cerut anchetarea lui Adrian Stefan pentru savarsirea in concurs si in forma continuata a infractiunilor de „inselaciune”, fals in inscrisuri sub semnatura privata”, uz de fals” si „fals in declaratii”. Anchetatorii spun ca, dat fiind numarul mare de persoane implicate si care trebuie audiate, cercetarile inainteaza greu. Cazul se afla in atentia Serviciului Economic, iar potrivit politistilor, pentru a-si atrage victimele in capcana si a le convinge ca le-a intocmit contracte de munca reale, „teparul” si-a confectionat o stampila si a folosit in fals antetul Inspectoratului Teritorial de Munca. In privinta bancilor, oamenii legii sustin ca este greu de dovedit complicitatea unor functionari bancari atat timp cat pe cererile de creditare apare semnatura victimelor reclamante, iar sefii bancilor nu sunt deloc cooperanti. Ei incearca din rasputeri sa tina sub tacere cazul pentru a nu-si atrage publicitate negativa. Bancherii tepuiti chiar cu ajutorul propriilor angajati se straduiesc sa-si recupereze prejudiciile prin metodele specifice, facand presiuni asupra zecilor de creditori, si n-ar fi exclus, spun anchetatorii, sa treaca la executarea silita a celor care au girat cu apartamentele.

---

Link:		http://www.oron.ro/index.php?action=fullnews&id=343344&category=63&category_name=stiri_albastre
Web:		http://www.oron.ro
Copyright:	http://www.meind.ro
E-mail:		info@meind.ro

Daca banca vinde terenul ipotecat imi va vira diferenta de pret obtinuta peste valoarea restantei ?

Eduard V. s-a adresat echipei de la www.AsistentaPentruConsumatori.ro in aceasta problema :

Va solicit un sfat profesional in legatura cu un credit pe care l-am luat de la o Wolksbank .

Am solicitat un credit , ulterior o suplimentare a lui , am depus garantie un teren proprietate de o valoare mult mai mare decat valoarea creditului iar acum sunt in imposibilitate de a-mi mai achita ratele deoarece veniturile mele au scazut cu 75% datorita unor conjuncturi nefericite .

Creditul acordat a fost pentru nevoi personale cu ipoteca pe o perioada de 30 ani.

Am urmatoarele intrebari.

1. Daca banca ataca ipoteca si vinde terenul cu mai mult decat am eu sa le dau, primesc banii pe diferenta? Daca se intampla acest lucru intru pe lista celor care nu au achitat creditul?
   
2. Daca le-as cere celor de la banca o derogare sa vand eu acel teren si sa le platesc creditul , credeti ca ar fi de acord ?
3. In viziunea dumneavoastra care ar fi cea mai buna varianta pentru a rezolva aceasta problema deoarece nu am luat acel credit cu intentia de a nu-l plati ci pur si simplu asa s-au derulat evenimentele ulterior, iar acum vreau sa gasesc o formula , in asa fel incat nimeni sa nu aiba nimic de pierdut.

Raspuns
Intodeauna cand banca va vinde terenul si pretul de cumparare a acestuia va fi peste valoarea creditului restant, executorul judecatoresc va pune la dispozitia imprumutatului c/v diferentei ramasa nedistrbuita.
Cred ca cea mai buna varianta ar fi aceea in care v-ati intelege cu banca sa vindeti terenul pentru ca, asa veti evita sa platiti onorariul executorului judecatoresc. Practic veniti cu un cumparator la banca si cereti bancii aprobarea sa-i vindeti terenul , urmand ca banca sa isi retina sumele de bani restante.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

 

Afisari: 532

4 Comments so far »

1. 
   

   Dumitru said

   am September 23 2008 @ 9:59 pm

   Dar daca pretul de vanzare va fi adjudecat sub nivelul creditului si al tuturor cheltuielilor aferente atat executiei cat si al sumelor acumulate prin dobanzi,penalitati etc???
   Atunci ce se poate intampla?
   Asta nu ai intrebat Eduard…

2. 
   

   robert said

   am September 24 2008 @ 9:12 am

   sau poate aranja cu un cunoscut sa cumpere el terenul ca sa nu mai existe probleme si sa-i dea banii lui inapoi in rate..mai bine un cunoscut decat o banca

3. 
   

   jerry said

   am September 24 2008 @ 10:34 am

   pai, in cazul ca are un cunoscut sa-i dea banii, ajunge sa mearga cu banii la banca si sa achite. Banca ii va restitui drepturile de teren.

4. 
   

   IULIAN DOFTOREANU said

   am September 24 2008 @ 10:51 pm

   Nu te astepta sa faci o afacere prin vanzarea imobilului de catre banca prin corpul propriu de executori sau printr-un executor judecatoresc. In primul rand, ia-ti in calcul o serie de cheltuieli la care nu te-ai astepta. Pune cei 10% ai executorului si ti-ai luat adio din start de la o parte mare din diferenta care-ti ramane, daca-ti ramane. Mai pune apoi si cheltuielile de executare privind publicitatea obligatorie, posta, evaluarea imobilului de catre un evaluator autorizat si de cele mai multe ori foarte scump si iata cum se duc banii.
   Mai departe, verifica pe contractul tau cu banca, pe care sigur nu l-ai citit cand l-ai semnat, pentru ca functionarul ala ti-a intins contractul la repezeala cu cateva minute inainte de ora programata la notar pentru ipoteca, pana atunci facandu-si de lucru in fel si chip, evident fara un rost. Vei descoperi ca in momentul cand nu mai platesti rata sau dobanda, banca in loc sa-ti analizeze situatia si sa te ajute cumva, sa-ti scada dobanda, sa-ti faca o reesalonare, ei o sa-ti puna tot creditul in restanta, adica esti obligat sa-l restitui integral si nu in rate, si o sa-ti creasca dobanda, uneori chiar la dublu. O sa-ti mai bage si ceva dobanzi penalizatoare, ceva comisioane de…gasesc ei in nomenclator ceva, ceva costuri cu provizioanele dupa ce ai ajuns la 90 de zile de restanta, si uite asa, te trezesti ca pana la vanzarea imobilului, datoria ta catre banca a crescut vartos, ca Fat Frumos din poveste, intr-un an, cat altii in trei.
   Si sa nu crezi ca ei se vor grabi cu vanzarea. Nu. Isi fac bine calcului. Cam stiu ei care e valoarea pe care o vor obtine pe imobil, care-s cheltuielile pe care le vor incasa altii si o lungesc cu vanzarea, pentru ca le convine de minune sa inregistreze in contul tau, dobanzi de camatari si dobanzi la dobanzi la dobanzi la…etc. Ei o sa-ti spuna ca sunt intelegatori cu tine si spera sa te redresezi si sa platesti restantele, chiar daca ai intarziat asa mult. Si tu o sa-i crezi si o sa-ti spui in sinea ta ca ai dat peste niste bancheri cu suflet bun si esti un tip norocos.
   Dar, sa trecem si la vanzare…
   Indiferent cum se face vanzarea, prin executor bancar sau prin executor judecatoresc, tine cont ca e formata o retea monstruoasa de baieti destepti, care sunt cu ochii pe tot ce misca in tara din executari. Si se pricep foarte bine sa cumpere la cel mai mic pret posibil, iar tu nu te poti opune. Vei incerca tu sa faci ceva cand vei vedea ca executorul reduce pretul de pornire a licitatiei cu 25% dupa ce la prima licitatie nu a venit nimeni sa dea pretul, dar va fi deja prea tarziu. Agentiile imobiliare nu se baga, cumparatorii seriosi iarasi nu se baga ca nu stiu ei ce e in spatele ipotecii aleia ce-ti apare pe extrasul CF si nu vor sa aiba necazuri, sau se gandesc ca mai bine cumpara la licitatie cu 75% decat sa-ti dea tie 100% sau mai mult. Si se va tine si a doua licitatie, la care vin baietii destepti in haita si desi se inscriu si platesc taxele de participare, vei vedea cu mirare ca nu ofera nici macar pretul ala redus cu 25%. Te miri, nu intelegi nimic, incepi sa te indoiesti de valoarea imobilului tau…se fac cele trei strigari obligatorii, dupa care, baietii destepti prind viata. Legea spune ca imediat dupa cele 3 strigari, se poate adjudeca la cel mai bun pret oferit, cu acordul creditorului, adica banca. Si culmea, cel mai bun pret oferit, va fi exact ala care acopera datoriile catre banca si cheltuielile de executare. Asta daca banca nu a mirosit ca tu mai ai si alte bunuri neipotecate, sau venituri certe, ca atunci o sa vezi cum pretul de vanzare a imobilului tau, nu mai acopera decat cheltuielile de executare si o parte din datoria catre banca. Si a doua zi, te trezesti cu sechestru pe toate bunurile si cu adrese de poprire pe toate conturile si catre cei care-ti platesc tie celelalte venituri.
   Asa ca draga Eduard, fa tot ce poti sa platesti, sa nu ajungi la executare, tine-te de contract, chiar daca e inrobitor, pana cand gasesti tu singur un cumparator pentru imobilul tau, care sa plateasca bancii creditul si tie diferenta.
   Nu uita sa-i ceri bancii sa-ti faca un calcul exact in scris privind sumele pe care le ai de platit pentru ridicarea ipotecii. Nu de alta, dar e posibil sa-ti spuna pe cale orala o suma si dupa ce le-ai facut plata sa-ti mai descopere niste datorii, ca doar contractul tau cu ei e stufos si bine facut.
   Tot acest scenariu, acum 3 ani, mi s-ar fi parut deplasat, patimas si de domeniul SF-ului. Dar am avut nenorocul sa incerc acest cosmar pe propria-mi piele sau sa o vad la apropiati de-ai mei, in relatia cu o banca ce a distrus multe vieti si multe afaceri frumoase.
   S-a mai scris despre asta, chiar pe acest site ori pe altele din grupul ce poarta numele domnului Iulian Urban.

5. Cu speranta intr-o societate mai buna,

6. Iulian Doftoreanu

   http://www.iuliandoftoreanu.blogspot.com

   http://www.mkbromexterra.wordpress.com

Sursa: http://www.urbaniulian.ro/2008/09/23/daca-banca-vinde-terenul-ipotecat-imi-va-vira-diferenta-de-pret-obtinuta-peste-valoarea-restantei/#comment-18499

Dovada concreta a faptului ca bancile fura din salariile romanilor !

Tema modului in care bancile fura din salariile romanilor a fost dezbatuta pe larg in acest material
http://www.urbaniulian.ro/2008/08/25/bancile-fura-cu-nerusinare-din-salariile-romanilor-care-isi-incaseaza-banii-pe-card/
cu specificarea faptului ca, acolo era vorba de comisioanele retinute de banci si cu care vamuiesc salariile noastre, tema completata si in acest material
http://www.urbaniulian.ro/2008/09/01/cum-sunt-furati-salariatii-din-romania-de-catre-bani-prin-cardurile-de-debit/
Iata insa ca acum avem un alt exemplu concret in care, o consumatoare a descoperit la cercetarea atenta a sodului cardului sau, faptul ca, in mod constant, de pe cardurile de salariile al romanilor dispar sume de bani fara nici un fel de explicatie, bancile savarsind INFRACTIUNEA DE FURT .

D-na Elena Dragomir s-a adresat echipei de la www.AsistentaPentruConsumatori.ro in aceasta problema :
ma numesc Elena Dragomir si as vrea sa va semnalez ce mi s-a intamplat satpamana trecuta cu privire la cardul (de debit, salariu) pe care il detin de la banca Unicredit Tiriac. Mentionez este pentru a doua oara (cel putin eu mi-am data seama doar de 2 ori) cand aceasta banca imi ia sume de pe card, pentru ca dupa ce sun si rog sa mi se aduca la cunostinta tranzactiile efectuate si lipsa nejustificata de bani, ei sa-mi puna la loc banii furati. Concret, pe data de 8-09-2008 la ora 10 dimineata, soludul cardului meu arata 5144.45, iar dupa ce pe data de 13-09-2008 am efectuat o plata de 808 lei, dupa 2 ore cand am cerut soldul acesta era 2803.45, date confirmate de angajata care a raspuns la telefon in urma solicitarii mele a unor explicatii. Respectiva doamna mi-a spus ca diferenta de bani se datoreaza probabil dublarii unor sume (plati pe care eu le efectuasem inainte de 8-09-2008, din lipsa conexiunii bancii cu magazinele, ca poate comerciantul a trecut
cardul de 2 ori prin aparat (fals, nu s-a intamplat asa ceva), etc. Dupa discutia telefonica, la 10 minute, contul meu a fost realimentat cu suma pe care o luasera. Situatia este de-a dreptul incredibila, practic ma fura banca!, ca apoi sa-si ceara scuze jalnice -lipsa de comunicare a computerelor-! Acum ma intreb de cate ori s-a mai intaplat asta, pentru ca de data asta suma a fost prea mare ca sa nu-mi dau seama, dar de regula nu sunt foarte atenta la solduri , plati si nu tin o evidenta exacta, pentru ca nu imi imaginam ca trebuie sa controlez daca banca ma fura! Asa cum va spuneam la inceput, acelasi lucru s-a mai intamplat si acum aproximativ un an, cand dupa extracerea sumei de 500 ron de la un ATM al bancii Raiffeisen cei de la Tiriac mi-au luat dublu, comunicandu-mi aceasi scuza, lipsa de comunicare cu alte banci sau ATM.
Trebuie sa recunosc ca nu stiu exact cum ma puteti ajuta, insa am hotarat sa va scriu in ideea ca ceva o sa se intample, ca situatiile de acest fel vor ajunge la presa si oamenii for fi informati cu ce se pot astepta de la o banca. Sunt hotarata sa merg si la sediul bancii sa fac o plangere scrisa, desi nu stiu cat de mult o sa ajute, sau daca pe acesti domni care probabil ne vor pune taxe si ca le deschidem usa o sa-i interseze o reclamatie in plus.
Va multumesc pentru timpul acordat.
Elena Dragomir, PhD
Institute of Cellular Biology and Pathology „Nicolae Simionescu”

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

Sursa: http://www.urbaniulian.ro/2008/09/23/dovada-concreta-a-faptului-ca-bancile-fura-din-salariile-romanilor/

Afisari: 3130

19 Comments so far »

1. 
   

   GL said

   am September 23 2008 @ 12:39 pm

   Asa este, bancile profita de faptul ca nu ne uitam pe extrasele de cont si ne fura ca in codru.
   Ia sa le dam foc sa vedeti cum isi baga mintile in cap

2. 
   

   nana said

   am September 23 2008 @ 1:06 pm

   Am mai auzit chestia asta si la alte banci. Mare atentie!

3. 
   

   marunisa said

   am September 23 2008 @ 1:09 pm

   eu pot sa adaug ca acum vreo 2 ani am vrut sa scot bani de la un bancomat de raiffeisen, era vorba de 250 ron pe vremea acea 2.500.000 lei bani vechi. bancomatul mi-a dat hartiuta fara bani si cardul de asemenea si am primit mesajul tranzactie neefectuata. am mers linistita acasa si dupa 3 luni banca unde am contul a sesizat ca mi s-a retinut suma de 2.5 milioane lei de catre raiffeisen fara sa se stie motivul. dupa cercetari am descoperit ca era vorba de acei bani pe care am vrut sa-i extrag din acel bancomat apartnand bancii raiffeisen….a trebuit sa fac adrese peste adrese de recuperare a acestor bani si abia dupa vreo 2 luni am primit banii inapoi….credeati ca am primit vreun telefon de scuze sau sa-mi spuna motivul pentru care mi-au ” secrestrat ” banii mei luni de zile? nu…ei se folosesc de acesti bani, fara sa ne plateasca dobinda.

4. 
   

   Cornel said

   am September 23 2008 @ 1:15 pm

   Bine ca mai scrie Urban si ma mai uit si eu pe extrasul de la banca . Noroc ca mai sunt si cei ca el care ne mai destupa mintile.
   Vreti sa va spun ca m-am uitat pe extras si am vazut ca imi apare o plata ciudata de 334 ron la Slegros ? dar eu nu am fost niciodata la astia in magazin.
   Acum ma duc la escrocii de la Banca Romaneasca unde am cardul sa vedeti ce dau cu ei de pamant.
   Merci d-le Urban

5. 
   

   Viorel said

   am September 23 2008 @ 3:57 pm

   Cred ca e cazul a intelegem ca in lumea reala nu traim intre sfinti. Asa cum la magazin numeri restul la casa, si la banca trebuie verificat la fel.Este si ea un partener de piata de la care cumperi servicii si trebuie cotata ca atare.Cu atit mai mult cu cit banca sau ATM-ul sint entitati fara personalitate (a se intelege fara suflare si nu pot raspunde daca la iei de git sau strigi la ele). Cu cit mecanismul functioneaza pe un sistem de management al calitatii mai evoluat, cu atit serviciile sint mai precise (sau a trebui sa fie) si mai depersonalizate.
   Noi le-am creat, noi le infruntam zilnic.Singura solutie este sa ne obisnuim cu sistemele fara suflet.

6. 
   

   L I said

   am September 23 2008 @ 4:26 pm

   Cum sa ajunga unii la averi de miliarde de euro ?

7. 
   

   unul tare said

   am September 23 2008 @ 7:18 pm

   Aveti dreptate toti cei care scrieti aici!
   Si eu sunt unul care o pateste mereu cam de fiecare data cind primesc salraiul pe card mereu ma trezesc ca nu imi mai gasesc soldul corect de pe o zi pe alta
   Fura bancile care cum pot si mai ales pe fata…..hotii de banci care nimeni nu ii controleaza sa vada ce fac.,…….hotii din banci…..jos cu ei….firar………..etc

8. 
   

   Mr.D said

   am September 24 2008 @ 12:20 am

   Buna ziua.
   Situatia este destul de clara pentru mine. Lucrez la o firma de software ce produce soft-ul de autorizare folosit de peste 800 de banci din lume precum si interchange-uri cum ar fi Visa si MasterCard, compania fiind lider pe piata. Atit pot sa va spun ca software-ul in sine este plin de probleme. Timpul de implementare/instalare al software-ului din momentul achizitiei si pina cind intra in functiune este de 6-12 luni. De cind am intrat in contact cu acest software am inceput sa cer chitanta la fiecare tranzactie. Citeva dintre banciile romanesti care folosesc acest software sunt: ING Bank, ABN Amro, Unicredit. Va sugerez cu caldura sa verificati extrasele lunar si pastrati chitante.

   Mult succes.

9. 
   

   Cristi M said

   am September 24 2008 @ 7:34 am

   Apropos de ceea ce spunea Mr. D, si eu sugerez la fel. Eu lucrez in domeniul bancar, la una din bancile din sistem. Din pacate, software-ul fiind asa cum este, banca nu are posibilitatea de a urmari (fizic) toate conturile pe care apar probleme. Tocmai de asta, ar fi FOARTE bine daca, macar o data pe luna, va verificati extrasele de cont. Bancile ofera posibilitatea de a face asa numitul “refuz la plata”, prin care se pot pune banii inapoi pe cont. Doamna aceea de la Unicredit din istorisire practic asta a facut in momentul in care banii au aparut inapoi pe cont. In general, din experienta, problemele apar la tranzactiile la ATM-urile si POS-urile altor banci.

10. 
    

    Ovimar said

    am September 24 2008 @ 8:30 am

    Mi s-a intamplat si mie la BancPost acum 3 ani. Erain preajma Craciunului …am platit cu cardul un tel celular de800 de lei si mi-au disparut dublu . Am sesizatchestiadupa 3 zile, a facut reclamatie la telefon, apoi scrisa. Am solicitat extras de cont pe care mi l-au dat dupa 5-6 ore (platind si o taxa de fax ca l-au solicitat si ei in alta parte ) si culmea ca pe extras contul meu avea exact atati bani cat trebuia sa fie. Am facut din nou reclamatie explicandu-le eu cum e treaba cu fiecare tranzactie (am facut un istoric al tranzactiilor avand toate chitantele date de bancomat), si nimic. Dupa 2 zile banii a revenit,am sunat sa intreb cum e posbil? NICIUN RASPUNS. Cica nu a fost nimic. Multumit ca a banii inapoi nu am mai continuat … dar atunci am trait 1 saptamana de cosmar intre Craciun si Anul Nou din cauza canu doream sa mai folosesc cardul cu pricina pt a nu fi nevoit sa le explic tot eu “tanticilor” cu fund mare si privire tampa cum se citeste extrasul si cum se coreleaza cu chitantele de la bancomat. NU AM MAI FOLOSIT PLATA CU CARDUL 2 ANI! Acum am revenit dar ma uit de fiecare data pe internet sa vad istoricul tranzactiilor.

11. 
    

    Stefan said

    am September 24 2008 @ 9:00 am

    Si eu patesc mereu acelasi lucru (care cred ca se datoreaza tot softului deficitar): de cate ori platesc ceva cu cardul, ma trezesc cu mai multi bani in cont – exact dublul a ceea ce am cheltuit; nici nu ma mai uit pe extrasul de cont (tare nu?!? ) – sau deficientele softului nu functioneaza in acest sens?!?

12. 
    

    ION said

    am September 24 2008 @ 9:17 am

    Si eu patesc meru acelasi lucru. salariul se vireaza pe card (raiffaissen) si in mod repetat in fiecare luna lipsesc 30-40 ron de cateva ori chiar 60. nu realizam acest lucru daca nu aveam o prietena la banca si intro joaca s-a uitat pe extrasul meu de cont…. SURPRIZA!!! Asa cum am spus lunar ,sume modice dispar fara urma, nu se regasesc in nici un comision , in nici o tranzactie. Am facut o sesizare in acest sens si astept de 4 luni un raspuns…pe care nu o sa il primesc niciodata. Astfel ma vad nevoit sa astept momentul cand se vireaza banii pe card si in clipa imediat urmatoare sa retrag toti banii de pe card.
    Acum stau si ma intreb: de ce nu greseste softul acela si in defavoarea bancii nu numai a clientilor??

13. 
    

    Bogdan said

    am September 24 2008 @ 11:04 am

    Folositi internet banking. Daca nu aveti sau nu vreti sa folositi, cereti extrase de cont de la banca periodic. Ar trebui sa fie gratis. Erorile sunt normale. De aceea, trebuie verificat. Eroare s-ar putea sa fie la acel bancomat sau o informatie incompleta asupra tranzactiilor. Am alimentat cu benzina in Franta de 32 de euro. Cardul trebuie introdus inainte de alimentare. Se rezerva o suma de 128 euro (maxim posibil) si cand se face tranzactia, se elibereaza suma ne-utilizata.

14. 
    

    alexandru said

    am September 24 2008 @ 12:11 pm

    Eu am avut parte de cea mai crasa dovada de prostie. Era stricat bancomatul . I-am spus fitei de acolo ( tot timpul e alta si invata aplicatia) sa-mi scoata 40 de lei.A scos 400. I-am spus sa puna 300 inapoi.A alimentat cu 600. I-am zis ca a gresit si sa scoata 300 inapoi.A mai bagat 300. Aveam acum cu 600 de lei in pus. ( bravo fata) E vb de BT. Tare de tot. S-a reglat totul peste 2 luni si eu am platit comisioanele pe prostia tipei.

15. 
    

    Liliana said

    am September 24 2008 @ 12:34 pm

    Fiind vorba de Unicredit :

    Am un card de credit la ei si am luat legatura telefonic sa ii rog sa-mi trimita un extras de cont sau o situatie a contului ;Raspunsul avenit ca un traznet : daca vreau o situatie a contului sa fac cerere in scris si se achita un comision lunar pt aceasta ! Este inacceptabil ca o banca sa ceara comision pt extrasul de cont ; trebuie mereu sa sun la ei sa aflu ce suma trebuie sa platesc , caci altfel la cati bani am in cont trebuie tot timpul sa fac socoteli peste socoteli de parca nu platesc comisioane pt asta !alte comentarii nu am pt ca astea imi suficiente !

16. 
    

    adrian said

    am September 24 2008 @ 12:52 pm

    Ma bucur ca in sfarsit gasesc un articol despre asta.
    Credeam ca sunt paranoic.
    Mie mi se intampla acelasi lucru la ING.
    Sumele care dispar din cont au fost mereu pana in 30-40 de ron si singura oara cand am reclamat un astfel de caz mi-au dat aceeasi explicatie cu sume retinute din urma unor plati mai vechi care nu se actualizasera inca.
    O sa incep sa notez fiecare transfer si sold de acum.
    O alta problema o am la Raiffeisen legata de comisionele percepute de acestia.
    La inceput totul era ok insa acum sunt taxat cu tot felul de comisionane. Aceste comisioane nu ar trebui sa ramana stabilite prin contract? Mi se percepe pana si un comision FOTO !?

17. 
    

    Mihai U said

    am September 24 2008 @ 1:57 pm

    Si eu am card la Unicredit Tiriac si am avut si eu ceva probleme, dar nu pot sa spun ca se datoreaza bancii sau anagajatilor acesteia. Intamplarea s-a petrecut la OMV unde am platit benzina cu cardul, pt care mi s-a retinut dublul sumei de plata.
    Din experienta, am fost invatat sa solicit si sa pastrez orice bon care are legatura cu vreo tranzactie cu cardul.Asa ca am sunat la banca imediat ce am observat problema. Procedura este in felul urmator: chitanta de plata si bonul obtinul in urma tranzactiei cu cardul se duc la banca unde se completeaza o cerere pt refuz de plata.in cazul in care tranzactia apare de 2 ori in acelasi timp, banca va sincroniza automat informatiile odata cu urmatoarea sesiune de tranzactionare (aprox. ora 14:00).
    Un instrument foarte bun de urmarire a tranzactilor este Online Banking-ul, unde unde se poate vizualiza situatia conturilor in orice moment.

18. 
    

    d c said

    am September 24 2008 @ 3:52 pm

    Lasa-ma ma cu INFRACTIUNEA DE FURT,tot citesc aici postari care tin mai de graba de OTV.Din ce spune doamna acolo ,pare sa fie doar o simpla eroare de soft.Mi s-a intamplat si mie ca la 2 bancomate ale aceleiasi banci (Transilvania) sa difere soldul la un interval de 15 minute,de si nu facusem nici o tranzactie in acest timp.E drept,diferenta eram mai mica,dar se intampla.

19. 
    

    Latifa said

    am September 24 2008 @ 4:09 pm

    eu urasc bancile si urasc si mai tare cardurile. am auzit multe povesti de genul celor prezentate mai sus si multe altele in plus. nu am card si, daca va fi posibil, nu-mi voi face niciodata. tot cash-ul e pe primul loc! daca ai bani in buzunar nu risti sa vrei sa cumperi ceva si sa nu reusesti pentru ca alora de la magazin nu le merge cititorul, nu risti sa te plimbi la mai multe ATM-uri pentru ca sunt goale, nu risti sa te tepuiasca bancile, nu platesti comisioane aiurea doar pentru ca te-ai dus la ATM-ul altei banci decat cea care ti-a eliberat cardul etc. etc. etc.
    romania e un paradis bancar, unde bancile sunt niste institutii care nu fac absolut nimic, ci doar incaseaza comisioane si prostesc lumea…

Bancile din Romania laudate in Occident pentru modul in care ii fura pe romani

Ziarul Financiarul a scris pe tema faptului ca Roland Berger lauda in Occident performantele sistemului bancar din Romania, si arata faptul ca modelul ar trebui urmat in toate tarile UE. Binenteles ca , modul in care bancile romanesti isi jefuiesc clientii , crescand dobanzile si ratele la credite cand vor si cum vor, incalcadu-le drepturile, cocosandu-i cu zeci de comisioane si taxe ilegale, lasa cu gura cascata bancile din UE care se gandesc ce frumos ar fi sa fure si ei macar pe sfert de la proprii clienti din Germania, Italia sau Franta , raportat la cat se fura de la romani ! Numai ca acolo nu isi permit, mai exact nu le permite Justitia, autoritatile, bancile nationale si mass-media !

Roland Berger evidentiaza inovatiile din vanzari si marketing

Noile concepte de distributie si marketing in sectorul de retail bancar central si est-european pot deveni modele pentru sustinerea dezvoltarii si pentru bancile din Vest. Specialistii de la Roland Berger indica printre modelele de succes in regiune si sistemul de extindere in franciza al ING Romania.

Pentru a-si sustine cresterea, bancile din Europa Centrala si de Est si-au dezvoltat propriile concepte de distributie si marketing in sectorul de retail, pe care analistii de la Roland Berger Strategy Consultants le considera modele de urmat intr-un viitor apropiat si de bancile din Vest. Inovatiile aduse de sectorul bancar est-european, printre care multe se afla si in Romania, cuprind franciza, noi canale de distributie a produselor bancare si intermedierile realizate de brokerii de credite. „Ratele inalte de crestere pe aceste piete emergente au intensificat lupta pentru cota de piata, ce a devenit motorul inovatiilor si al orientarii catre client in retailul bancar”, afirma Hendrik Bremer, partener in cadrul Biroului Roland Berger din Viena.

Romania puncteaza la francize

Desi franciza nu este prea raspandita in serviciile financiare ale Europei de Vest, modelul si-a demonstrat eficienta in tarile Europei Centrale si de Est, in special in Romania, Polonia si Ucraina. Iar in continuare multi jucatori de pe piata chiar urmaresc dezvoltarea acestui concept. Analistii de la Roland Berger spun ca principalul avantaj este potentialul urias de extindere a retelei de unitati bancare.

De asemenea, un alt punct forte este exclusivitatea, francizatii oferind doar produsele unei singure banci, in general tot portofoliul acesteia. Printre cele mai de succes francize din regiune, compania de consultanta le indica pe cele ale ING Romania, cu aproximativ 160 de unitati.

Intermediarii, un alt succes

La polul opus conceptului de franciza, dar cu acelasi succes pe piata, se afla brokerii de credite, adica intermediarii financiar independenti care ofera, la un singur punct de vanzare, produse bancare de la cel putin 30 de banci. Acest concept in retailul bancar se adreseaza clientilor cu venituri medii, din marile orase, care doresc sa aiba consultanta financiara cand aleg dintr-o paleta larga de servicii si produse. In Polonia, de exemplu, intermediarii si-au triplat cota de piata in ultimii patru ani in domeniul creditelor ipotecare. De asemenea, multi dintre acestia au fost preluati de banci pentru a-si extinde reteaua de unitati.

Supermarketul bancar

Un alt succes al conceptelor est- europene este cel introdus de Eurobank in Polonia, intitulat „Supermarketul bancar”. Acesta presu-
pune mici puncte de vanzare in zone cu trafic mare, cum ar fi centrele comerciale sau bulevardele aglomerate. Cu un program de functionare pana la ore tarzii, o unitate contine doua ghisee, un ATM si o camera dedicata materialelor promotionale.

In timp ce supermarketul bancar asigura o maxima apropiere de clienti, direct banking-ul se adreseaza acelora care prefera alte canale de tranzactionare cum ar fi internetul, telefoanele mobile sau SMS-urile. „De exemplu, mBank tot din Polonia a folosit la inceput exclusiv canalele virtuale de distributie, dar dupa ce a recunoscut ca si punctele de vanzare aduc succes, a realizat o combinatie inteligenta intre acestea doua”, mai noteaza Hendrik Bremer. Acesta considera insa ca nu toate bancile vor fi dispuse sau capabile sa introduca astfel de modele pe piata vestica. Dar oricum, francizele, direct bankingul si brokerii de credite vor avea un potential mare de dezvoltare in Vest.

Puncte de lansare

Romania nu este doar o piata unde modelele enumerate de Roland Berger au avut succes, ci a fost aleasa de cateva banci mari pentru a introduce in premiera produse, servicii sau chiar concepte de unitati. e exemplu, Erste a lansat la Bucuresti, in premiera, miniextrasul de cont la cardurile de credit direct de la ATM.

ABN Amro a facut acelasi lucru cu serviciul on-line integrat pentru firmele mijlocii. Iar Intesa San Paolo va deschide in Piata Unirii din Capitala o sucursala-pilot, model oficial pentru reteaua bancii din regiune.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

Sursa: http://www.urbaniulian.ro/2008/09/23/bancile-din-romania-laudate-in-occident-pentru-modul-in-care-fura-de-romani/

Bacauanul care s-a sinucis din cauza datoriilor – un semnal de alarma ignorat de autoritati !

Romania este singura tara din Uniunea Europeana in care autoritatile nu investesc nici un fel de suma de bani pentru protejarea populatiei in fata fenomenului in crestere , al supraindatorarii , despre care am scris pe larg aici
http://www.urbaniulian.ro/2008/05/05/romania-este-singura-tara-ue-in-care-autoritatile-nu-investesc-bani-in-protejarea-populatiei-de-supraindatorare/
insa nimeni nu a miscat un deget din mai pana la zi.
In aprilie 2008 pledam pentru faptul ca trebuie sa se investeasca in programe care sa-i fereasca pe tineri de tentatia de a apela la masuri disperate atunci cand ajung in incapacitate de a-si achita datoriilor, asa cum am scris aici
http://www.urbaniulian.ro/2008/04/17/tot-mai-multi-tineri-isi-aleg-ca-motiv-de-sinucidere-incapacitatea-de-a-isi-plati-datoriile/, insa din nou subiectul nu a trezit interes, toti managerii bancilor sub obladuirea BNR, fiind mult prea ocupati sa isi maximizeze profiturile decat sa dea atentie unor asemenea fenomene care, indica faptul ca, multi romani sunt total nepregatiti psihic sa faca fata unor asemenea situatii.
Ei trebuie ajutati, consiliati si mai ales trebuie indrumati si facuti sa inteleaga faptul ca, nu aceasta este solutia si pana la urma, de exemplu in cazul dramatic al acestui bacauan, gestul lui nu a facut altceva decat sa inrautateasca soarta sotiei lui, pentru ca bancile la care acesta era dator, pot sa execute jumatatea de locuinta asupra careia era proprietar bacauanul.

Imagini infioratoare la Bacau. Un barbat de 35 de ani a murit dupa ce s-a aruncat in gol de pe un bloc cu zece etaje. Era dator vandut la mai multe banci si n-a mai putut suporta certurile cu sotia, spun politistii.
Anchetatorii spun ca tanarul ar fi planuit totul cu cateva ore mai devreme. Dis-de-dimineata se certase cu sotia si a plecat de acasa. Cateva ore mai tarziu a cerut de la vecini o cheie pentru a urca pe bloc, dar oamenii au banuit ca e ceva necurat la mijloc si l-au refuzat. Omul a reusit insa sa se urce pe unul din blocurile din apropiere. Si-a facut curaj cu o sticla de vin si a sarit apoi de la 40 de metri inaltime.
Cativa trecatori au vazut scena ingrozitoare si au sunat la 112. Medicii sositi cu ambulanta au incercat minute in sir sa-l resusciteze, dar in zadar. Din cauza ranilor grave si a numeroaselor fracturi, barbatul a murit in bratele lor. Politistii incearca sa stabileasca acum cu exactitate in ce conditii s-a petrecut tragedia

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

Sursa: http://www.urbaniulian.ro/2008/08/25/bacauanul-care-s-a-sinucis-din-cauza-datoriilor-un-semnal-de-alarma-ignorat-de-autoritati/

Bancile hraparete au mai facut o victima : un constatean s-a spanzurat din cauza datoriilor !

În cursul zilei de ieri, în jurul orei 13, poliţiştii Secţiei 5 au fost sesizaţi că o persoană a fost găsită spânzurată în propria locuinţă.
Din primele verificări, oamenii legii au stabilit că este vorba despre un bărbat care se numea Dumitru Ţigaret, de 51 de ani, din Constanţa. El a fost găsit spânzurat în balcon de către unul din cei doi fii ai săi cu care locuia.
Bărbatul nu a lăsat niciun bilet prin care să-şi justifice gestul însă, din câte se pare, el era stresat de faptul că în urmă cu trei zile primise o înştiinţare de la bancă unde avea de plătit 300 de lei, bani de care nu dispunea.
Poliţiştii susţin că nu sunt suspiciuni cu privire la comiterea vreunei infracţiuni, cadavrul fiind transportat la morgă în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzei decesului.

Iata si alte materiale pe aceasta tema
http://www.urbaniulian.ro/2007/12/10/contractarea-haotica-de-credite-impinge-tinerii-la-gesturi-extreme-precum-sinuciderea/

http://www.urbaniulian.ro/2008/08/25/bacauanul-care-s-a-sinucis-din-cauza-datoriilor-un-semnal-de-alarma-ignorat-de-autoritati/

http://www.urbaniulian.ro/2008/07/28/agentie-de-colectare-debite-obligata-sa-plateasca-daune-de-02-milioane-usd-familiei-unui-debitor-care-s-a-sinucis/

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

Sursa: http://www.urbaniulian.ro/2008/09/09/bancile-hraparete-au-mai-facut-o-victima-un-constatean-s-a-spanzurat-din-cauza-datoriilor/

MKB Romexterra Bank a marit dobanzile la economiile in lei si euro cu pana la 1,5 puncte procentuale

Data Publicarii: 15-05-2008

MKB Romexterra Bank a majorat dobanzile la economiile in lei si euro cu cel mult 1,5 puncte procentuale, cea mai imporanta marire fiind aplicata la depozitul Atractiv 24, pentru care clientii bancii primesc o dobanda anuala de 10%, a anuntat banca.

Depozitul Atractiv 24 se constituie pe o perioada de 24 de luni, iar dobanda anuala practicata de banca se ridica la 10% pentru populatie si la 9,5% pentru companii, in crestere cu 1,5% respectiv 1%, se arata in comunicat.

Potrivit datelor bancii, pe durata depozitului se pot face retrageri de numerar pana la plafonul minim de constituire. Dobanda nu este afectata in cazul desfiintarii depozitului inainte de scadenta si, de asemenea, nu sunt obligatorii depunerile lunare fixe, astfel incat fiecare client poate opta pentru frecventa sumelor depuse.

In cazul depozitului Acumulare, dobanzile anuale au fost majorate pana la 7,50% pe an pentru persoane fizice si pana la 6,5% pe an pentru firme, fiind majorate cu pana la 1 punct procentual. Acest tip de depozit se constituie pe o perioada de 12 luni si are caracter revolving. Pe durata depozitului se pot face noi depuneri sau retrageri de numerar, fara sa fie afectata dobanda, care se calculeaza avand la baza soldul zilnic si se capitalizeaza lunar, potrivit datelor bancii.

Dobanzile practicate de banca pentru depozitele la termen in lei pentru populatie si firme sunt cuprinse intre 8% pentru cele la o luna si 9,25% pentru cele cu scadenta la un an.

Certificatele de depozit au o dobanda anuala de 8,9%, inregistrand astfel o crestere de 0,65 puncte procentuale.

Dobanzile depozitelor in euro variaza in functie de produs si pot ajunge pana la 5,25% pe an pentru populatie si la 5% pe an pentru firme, se mai arata in comunicat.

Dobanzile oferite de banca la aceasta data nu sunt promotionale, ci se aplica pe intreaga perioada de constituire a depozitelor, se mai spune in comunicat.

MKB Romexterra Bank, subsidiara grupului financiar MKB – BayernLB, a inregistrat la sfarsitul anului trecut active de 2 miliarde lei, in crestere cu 63% fata de cele din 2006. Banca are in prezent 83 de unitati teritoriale in tara.

NewsIn

BankNews.ro – http://www.banknews.ro

Gaura neagra inghite banca dupa banca

Economia lumii a intrat in degringolada; gigantii mondiali incep sa se prabuseasca, iar finantele internationale incearca sa gaseasca solutii in fata pericolului ca lumea sa intre in recesiune.

Criza din anul 2008 este considerata mai puternica decat cea din 1930 pentru ca numarul institutiilor afectate este direct proportional cu notorietatea acestora, scrie Adevarul. Ieri, doar trei nume: Lehman Brothers, AIG si Merrill Lynch. Ziua de ieri va intra in istoria dezastrelor pietelor de capital, unda de soc a scaderii puternice a cotatiilor companiilor listate pe marile burse fiind resimtita si la Bucuresti. Spre deosebire de Bursa, economia privita prin prisma influentelor sistemului bancar asupra ritmului de crestere pare protejata pe moment. Leul a pierdut o jumatate de punct procentual in fata euro, ajungand la cotatia 3,62, in timp ce indicii bursieri s-au scufundat cu 3,67%- pana la 5,14%. Banca americana de investitii Lehman Brothers, a patra banca de investitii din SUA, a anuntat, ieri, ca va solicita protectie din partea autoritatilor sub legea falimentului, relateaza Ziua. Astfel, o institutie cu o vechime de 158 de ani intra in faliment in urma crizei de pe piata creditelor, dupa ce a rezistat celor doua razboaie mondiale. Autoritatile americane si reprezentanti ai celor mai importante banci de pe Wall Street au purtat discutii timp de doua zile, la finele saptamanii trecute, pentru a lua o decizie asupra viitorului Lehman Brothers, unul dintre simbolurile istorice ale pietei de capital din Statele Unite, transmite Reuters. Bank of America, cea mai mare banca de retail din SUA, a anuntat, tot ieri, ca a ajuns la un acord pentru preluarea in intregime a grupului financiar Merrill Lynch, pentru 50 miliarde dolari, urmand sa devina cea mai mare companie de brokeraj din Statele Unite. Pretul platit, de 29 dolari pe actiune, este cu 70% peste valoarea la care erau tranzactionate titlurile Merrill Lynch in cursul sedintei bursiere de vineri, insa sub nivelul de 50 dolari in mai sau 90 dolari in ianuarie 2007. De altfel, Merrill Lynch dadea semne ca are probleme importante inca de anul trecut, cand si-a inchis pozitiile de pe pietele emergente, inclusiv din Romania. Pentru ca ziua de ieri sa capete accente apocaliptice pe Wall Street, si gigantul american al asigurarilor American International Group (AIG) a solicitat Rezervei Federale (Fed – sistemul de banci centrale din SUA) finantare pe termen lung de 40 de miliarde de dolari, pentru a face fata revizuirii negative a ratingului de creditare si a majora capitalul grupului, remarca Cotidianul. AIG a anuntat ca va rambursa sumele din vanzarea unor active. Compania a raportat pierderi de 18 miliarde de dolari, in special din cauza crizei creditelor, iar capitalizarea ei bursiera a scazut la jumatate, in doar o saptamana. AIG opereaza si in Romania, printr-un fond de pensii private, care are 283.000 de clienti si prin doua companii de asigurari omonime. Oficialii fondului de pensii spun ca veniturile participantilor nu sunt afectate in nici un fel -98% din plasamente fiind facute in titluri de stat. Evenimentele din America au avut o reactie in lant, in toata lumea. In fata acestei situatii care tinde sa devina globala, marile banci centrale din lume s-au mobilizat in sprijinul pietelor financiare, incercand sa transmita incredere investitorilor si traderilor. Astfel, bancile centrale ale Australiei si Japoniei au demarat actiuni pentru calmarea investitorilor si cresterea increderii acestora in pietele financiare pe care opereaza, informeaza MoneyBox. Si Federal Reserve a lansat o serie de masuri de urgenta menita sa linisteasca pietele. La randul lor, zece dintre cele mai mari banci mondiale au decis sa creeze o linie de creditare in valoare de 70 miliarde dolari pentru a mari nivelul lichiditatii la nivel global, iar banca centrala a Australiei a pus la dispozitia bancilor mai multe fonduri decat estimase initial, dup ce problemele financiare la nivel global au urcat dobanzile interbancare. Potrivit Wall-Street, bancherii de investitii din Romania anticipeaza consecinte si mai dramatice pentru piata financiara internationala. „Vom fi martorii unei schimbari de paradigme financiare” In opinia lui Doru Lionachescu, Doru Lionachescu, partener principal Capital Partners, translatarea crizei catre segmentul bancilior de investitii mari nu numai ca era previzibila, ci crede ca problema derivatelor toxice si a expunerilor subprime este circumscrisa exclusiv bancilor de investitii si comerciale mari, al caror model de profitabilitate ajunsese sa depinda covarsitor de agilitatea unor departamente enorme de tranzactionare in nume propriu. Mai multe detalii aici. „Criza se poate repeta daca nu se vor inlatura motivele” Si Ioana Filipescu, Managing Director Raiffeisen Investment, spune ca efectele dramatice de ieri erau previzibile. Pe de alta parte, socul provocat de anunturile zilei de ieri este mare, crede Ioana Filipescu, citand un analist de business al BBC care spunea ca Wall Street-ul american a trait cele mai speciale 24 de ore din anul 1920 incoace. “Una este sa te astepti la contagiune, la write-off-uri si alta este sa citesti despre falimentul Lehman Brothers si despre cumpararea Merrill Lynch”, spune Filipescu, care remarca face un bilant la aniversarea unui an de la inceputul credit crunch: 3 din primele 5 banci de investitii american au esuat datorita din cauza crizei. Mai multe detalii aici. „Nu avem de-a face cu o criza sistemica” In opinia lui Ciprian Paltineanu, seful UniCredit CA IB Romania, este normal ca, mai devreme sau mai tarziu, piata sa-i penalizeze pe acei jucatori care isi asuma riscuri exagerate, din efect de turma sau dintr-un calcul risk-reward eronat. Punctele de vedere ale lui Ciprian Paltineanu sunt cele personale, ele nereprezentand opinia companiei pe care o conduce, parte a UniCredit Markets & Investment Banking, divizia de corporate finance si investment banking a grupului financiar UniCredit. Mai multe detalii aici. „Ma astept ca situatia sa devina si mai rea” Matei Paun, proprietarul bancii de investitii BAC Investment, considera ca evenimentele de ieri au fost previzibile . “Nu este nicio surpriza ca s-a ajuns in acest punct si ma astept ca situatia sa devina si mai rea”, spune Paun. Acesta adauga ca investment banking-ul nu este un fenomen mort, chiar anumite sectoare au fost puternic lovite. “Va exista in permanenta o nevoie pentru astfel de servicii financiare”, spune seful BAC Investment, care adauga ca in viitor managementul riscului va fi luat mai in serios de catre finantisti si, mai important, este nevoie de o reglementara mai atenta din partea bancilor centrale. Mai multe detalii aici. Urmeaza sa pice si bancile comerciale? Cel mai mare faliment din istoria SUA, dublat de scaderea cotatiei actiunilor AIG, se naste dezbaterea daca, in contextul in care criza va continua, vor fi lovite si bancile comerciale din Statele Unite? Raspunsul il gasiti aici. Articolul integral este dispoibil aici: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/103609/VIDEO-Gaura-neagra-inghite-banca-dupa-banca.html   Sursa: 9AM, 16 Septembrie 2008

Gaura neagra inghite banca dupa banca

LACOMIA BANCHERILOR E RESPONSABILA PENTRU CRIZA

Transilvania Expres, 19.09.2008

Comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a afirmat, ieri, ca nu stie cat va dura criza financiara internationala, stigmatizand „aviditatea” bancherilor pe care ii considera responsabili de criza. „Nu stim cat va dura criza”, a declarat Almunia si a adaugat ca aceasta criza este una structurala, nu conjuncturala. Comisarul european a acuzat bancile de investitii, a caror lacomie si avant in a multiplica instrumentele financiare ar fi tocmai cauza crizei actuale. „Am participat acum mai multe luni la o reuniune cu bancheri de la bancile de investitii ale caror nume apar acum in ziare. L-am intrebat pe unul dintre ei cum s-a ajuns aici, iar raspunsul lui a fost un singur cuvant: lacomia”, a declarat comisarul european. „Motivele sunt mai complexe, dar, daca trebuie sa sintetizam totul intr-un cuvant, acesta ar fi”, a adaugat Joaquin Almunia. „Nu putem intinde coarda la nesfarsit ca sa castigam bani, inchipuindu-ne ca nu vor exista consecinte. Este vorba despre o conceptie a dezvoltarii activitatilor financiare, despre o folosire a activelor financiare, a reglementarii financiare care este in criza si este o criza pe care o putem considera structurala”, a declarat Almunia.

Elevi înşelaţi cu cardul

Gazeta de Sud (Ediţie din arhivă) Anul 13, nr. 4107. Sâmbătă, 31 Mai 2008

Mai mulţi elevi de la Liceul „Ştefan Odobleja“ din Craiova susţin că nu au alocaţiile întregi pe carduri. Banca e de părere că şi-au verificat prea des soldul, şcoala ia decizii abia acum, iar Direcţia Muncii spune că păgubiţii trebuia mai întâi să reclame problema.

Câţiva elevi de la Liceul de informatică „Ştefan Odobleja“ din Craiova ne-au sesizat la redacţie că nu-şi găsesc toţi banii de alocaţii viraţi pe carduri. Ei spun că au fost „obligaţi“ să îşi deschidă carduri la MKB Romexterra Bank pentru plata alocaţiei. Dar unii spun că nu au văzut nici un leu de mai multe luni, iar alţii că şi-au ridicat de la bancomate sume mai mici decât cele pe care ar fi trebuit să le încaseze. „Unii dintre noi nu am luat nici un ban din ianuarie, alţii, care ar fi trebuit să primească 80 de lei, au luat doar 62. Unii, care trebuia să primească 100 de lei, au luat doar 92. Vrem să luptăm pentru dreptul nostru“, susţin copiii respectivi în sesizarea transmisă către GdS. Cele trei instituţii responsabile (şcoala, banca şi Direcţia Muncii) au păreri diferite despre problema lipsei banilor din conturile elevilor şi aruncă vina de la unii la alţii, dar mai ales pe copii, care ar fi ignorat faptul că au de plătit nişte comisioane către bancă.

Comisioane peste comisioane

Conducerea MKB Romexterra Bank recunoaşte că au fost disfuncţionalităţi, dar susţine că nu din cauza băncii. „Luna trecută au fost doi-trei copii care nu au luat banii, dar acest lucru s-a întâmplat fie pentru că le-au fost deschise prea târziu conturile, fie pentru că nu le-au fost viraţi banii la timp de la Direcţia Muncii. (…) Nu din cauza băncii. La noi, banii care sunt viraţi de la Direcţia Muncii sunt introduşi în conturile copiilor. Nu se pot alimenta cardurile preferenţial“, a precizat directoarea adjunctă a Sucursalei doljene a băncii amintite, Constanţa Marinescu. Conducerea băncii a subliniat faptul că se percep comisioane la fiecare interogare de sold (0,2 lei la fiecare interogare), la retragerea de numerar (0,2% la fiecare operaţiune) şi, în plus, comisionul de administrare (5 lei pe an, reţinut la prima retragere de numerar). De asemenea, contractele pentru înfiinţarea cardului au fost semnate de copiii de până la 18 ani, în prezenţa unuia dintre părinţi, spun reprezentanţii băncii.

„Nu mai interogaţi soldul!“

Sfatul funcţionarilor bancari pentru elevi este să nu mai verifice la bancomat câţi bani mai au în cont, ci mai bine intră în bancă, dau datele personale şi le spune un angajat al băncii ce sumă mai au pe card. „Fiind primul card al lor, copiii au interogat soldul la bancomat de zeci de ori să vadă dacă le intră banii. O fată a verificat de 200 de ori soldul. Noi le-am spus că se percep comisioane şi că de fiecare dată sunt taxaţi“, a adăugat Marinescu. Un calcul simplu arată că eleva respectivă are de plată băncii 40 de lei numai pentru interogarea de sold, deci exact alocaţia pe o lună. Directorul Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Dolj, Florian Vlăescu, a precizat că elevii „ar fi trebuit să vină mai întâi la noi, să verificăm după nume sau după codul numeric personal dacă s-au virat banii pentru ei“. Directorul amintit a mai spus că, pe 10 mai, s-au făcut plăţile pentru toţi elevii care au de primit alocaţia pe card. Fiecare a primit 112 lei (32 de lei pentru luna februarie, 40 de lei pentru martie şi alţi 40 de lei pentru aprilie). „Copiii trebuie să găsească în cont pe card această sumă de 112 lei“, a spus Vlăescu. Directorul Direcţiei Muncii dă asigurări că tuturor copiilor le-au intrat banii în cont, iar dacă vreunul nu-şi găseşte suma, acesta este îndrumat, aşa cum am mai spus, către această instituţie, pentru verificări pe cod numeric personal: „Probabil există disfuncţionalităţi la copii de peste 18 ani care sunt încă la studii şi care au fost reintroduşi la plata alocaţiei, conform OUG nr. 16/2008, din luna februarie“.

Totalul comisioanelor

Din suma de 112 lei găsită pe card, copiii pot retrage în numerar de la bancomate doar 96 de lei, pentru că restul sunt comisioanele băncii, plus o sumă fixă minimă, care trebuie să rămână pe card, după cum susţine directoarea MKB Romexterra Bank, Sucursala Craiova, Constanţa Marinescu: „Zece lei trebuie să rămână pe card, 5 lei este comisionul anual de administrare care se percepe la prima tranzacţie, 0,2 lei, retragerea de numerar, iar 0,2% se aplică la suma pe care o poate ridica maximum din acei 112 lei“. Deci, comisioanele sunt de 6 lei, iar 10 rămân obligatoriu pe cardul copilului.

Şcoala ia decizii abia acum

Contactată telefonic, conducerea Liceului „Ştefan Odobleja“ promite că va încerca să-i informeze corect pe copii despre comisioanele băncii respective. „Voi merge la bancă şi voi solicita să spună comisioanele practicate, apoi le vom afişa în şcoală şi le vom da diriginţilor să-i informeze pe copii“, a precizat directorul adjunct al liceului, Valentina Goagă. Aceasta a menţionat că se cunoaşte situaţia încă de la începutul lunii mai, când mai mulţi copii au întrebat conducerea şcolii de ce la alte bănci au intrat alocaţiile copiilor, iar la Romexterra, nu. „Atunci am sunat la bancă şi au spus că în două zile le intră banii în cont de la Direcţia Muncii şi apoi pe cardurile copiilor“, a mai precizat Goagă, care a adăugat că „nimeni din şcoală nu a obligat copiii să îşi deschidă carduri la o anumită bancă, ci a fost alegerea fiecăruia“. Alocaţia lunară este de 40 de lei, iar pentru mulţi copii suma poate reprezenta banii de buzunar pe toată luna. În condiţiile în care banii au fost viraţi târziu şi pe trei luni, iar banca mai percepe şi comisioane, beneficiarii finali – copiii – au avut de suferit.

VÂNTU POATE PESCUI LINIŞTIT: JURNALISTUL LIVIU MIHAIU VA FI NOUL GUVERNATOR AL DELTEI

După ce zvonul a circulat insistent în ultima vreme, numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în funcţia de Guvernator al Deltei Dunării a fost confirmată oficial chiar de preşedintele Camerei Deputaţilor. „Eu sper să facă treabă bună acolo. Pentru Liviu, dacă nu reuşeşte să transforme mandatul într-un succes, se termină urât” a declarat Bogdan Olteanu la Antena 2. Cel mai probabil, numirea lui Liviu Mihaiu va avea loc săptămâna viitoare, deşi Ministerul Mediului nu a anunţat încă oficial acest lucru.Liviu Mihaiu a reuşit să pună mâna pe această funcţie după ce ani de-a rândul a activat în tabăra adversă. Adică a condus Asociaţia „Salvaţi Delta”, asociaţie care se ocupa cu protejarea acestei zone. Din noua sa poziţie, Liviu Mihaiu va trebui fie să rezolve problemele ridicate de această Asociaţie, fie să intre în conflict cu foştii colegi.Numai că, atunci când vine vorba de interesele din Delta Dunării, jurnalistul Liviu Mihaiu şi viitorul Guvernator al Deltei se va lovi de interesele actualului său patron: nimeni altul decât părintele FNI, Sorin Ovidiu Vântu. Acesta este un obişnuit al zonei, fiind cunoscut faptul că majoritatea întâlnirilor dintre directorii trustului Realitatea-Caţavencu şi Sorin Ovidiu Vântu au loc în Delta Dunării. Acum, Vântu va putea să-şi vadă liniştit de treabă în Deltă în condiţiile în care angajatul său va fi numit în funcţia de Guvernator.

Părintele FNI, Sorin Ovidiu Vîntu şi patronul jurnalistului Liviu Mihaiu în trustul Realitatea- Caţavencu, s-a declarat încântat de promovarea angajatului său. Şi deşi a negat că are interese în Delata Dunării, jurnaliştii de la Evenimnetul Zilei spun că rezervaţia Biosfera Delta Dunării este o miză uriaşă, având în vedere şi investiţiile de 140 milioane de euro demarate printr-un proiect care se va întinde pînă în anul 2015, conform jurnaliştilor de la Evenimnetul zilei. Banii provin de la bugetul local şi din fonduri europene şi vor finanţa, în principal, monitorizarea rezervaţiei, infrastructura sau reconstrucţia ecologică a 80.000 de hectare.

Liviu Mihaiu îl va înlocui în funcţie pe actualul Guvernator al deltei Dunării, Paul Cononov.

 

Antena3.ro

Adăugat: 17 septembrie 2008

 

Corespondenta cu MKB Romexterra Bank

Romexterra si captivitatea

http://bursier.ro/traian/2008/05/12/raspundem-cititorului-cristi-romexterra-si-captivitatea/

Posted by traian on May 12th, 2008

Am considerat ca raspunsul de mai jos poate fi valabil si pentru alti cititori interesati asa ca l-am facut public in cadrul unui articol mai amplu. Avem astfel ocazia sa observam care sunt avantajele si dezavantajele unui actionar minoritar, ramas captiv la o societate care initial a dorit sa se listeze la bursa iar ulterior a ramas nelistata, deci una inchisa si care datorita unei politici a actionarului majoritar minoritarii pot fi dezavantajati in atingerea scopului investitiei initiale.

Asa ca iata raspunsul meu pentru cititorul fidel:

Servus Cristi,
Imi pare rau, dar vacanta mea a fost una prelungita si de abia astazi am reusit sa fac o scurta documentare despre MKB Romexterra Bank, atat de controversata la modul de preluare dar si de evolutie in general.

Cateva date, care cred eu ca sunt importante, in contextul analizei acestei banci.

1. Chiar daca nu are vreo importanta prea mare este bine de vazut care a fost istoria bancii inca de la infiintare deoarece elemente ale acesteia se vor regasi si in prezent, mai ales printre actionarii ramasi si care pot naste suficiente suspiciuni chiar daca actionarul majoritar este altul acum.

Romexterra Bank S.A. (Banca de Credit si Dezvoltare Romexterra S.A.) a fost infiintata in anul 1993 din initiativa a 1068 fondatori, persoane fizice, salariati in industria gazului metan, cu sprijinul efectiv al conducerii Societatii Nationale a Gazului Metan – ROMGAZ – S.A. Banca a devenit operationala incepand cu luna martie 1994 cand a fost autorizata definitiv de catre Banca Nationala a Romaniei.

In institutia bancara figura in 1997, pe langa lista de 95.000 de persoane fizice care controlau 96,6 la suta din companie, si regia nationala de gaze Romgaz SA, cu 3,3 la suta. Capitalul social al societatii era, la acea vreme, de 25 de miliarde de lei, adica peste 3,2 milioane de dolari.

In aprilie 1998, in Romexterra s-au schimbat raporturile de forta. Mai ramasesera ceva mai mult de 30.000 de actionari, care controlau 79 la suta din procentele bancii, o lista cu trei regii de stat cu 4,4 la suta si o lista de 51 de companii, cu 16,4 la suta.

Sapte luni mai tarziu, structura actionariatului s-a modificat din nou prin intrarea in compania bancara a Petrom SA, cu 2%, si a Romgaz, cu 2%. Printre administratori si-a facut loc unul dintre “locotenentii” lui Liviu Luca, Eugen Luha.

Pana la finalul anului 2000, mai exact luna decembrie, evolutia bancii in ceea ce priveste structura actionariatului a fost una obisnuita pentru o companie cu profil bancar. Cu numai cateva zile inainte de Craciunul din 2000, in Romexterra si-a facut intrarea Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom (FSLI Petrom), cu 25 la suta.
La momentul intrarii sindicalistilor condusi de Liviu Luca in Romexterra, banca avea un capital social de 150 de miliarde de lei, echivalentul a 13 milioane de dolari.

Cota de piata mica, sub 1%, si specializarea pe piata energiei au contribuit la vizibilitatea redusa a societatii bancare. Romexterra Bank a fost banca sindicalistilor din Petrom, condusi de Liviu Luca si consiliati in afaceri mai mult ca sigur de Sorin Ovidiu Vintu. Fireste in jurul ei va trona tot timpul suspiciuni tocmai din aceste motive.

Cateva exemple ale acestei influente extrase din mai multe surse :

“Amprenta lui Vintu in Romexterra s-a facut simtita incepand cu decembrie 2000. Atunci, cel mai important pachet compact de actiuni la Romexterra Bank – 25 la suta – a fost achizitionat de sindicalistii condusi de Liviu Luca, prin Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom (FSLI Petrom).

Sindicalistii lui Luca, care au reusit sa retraga plasamentele facute la FNI cu un pas inainte de prabusirea fondului creat de Vintu, au ales sa investeasca intr-un domeniu in care SOV se simte ca pestele in apa: cel bancar.

Oricum, in ultimii doi ani, in piata bancara a inceput sa fie vehiculata tot mai mult informatia ca un pachet important din Romexterra ar fi controlat de Sorin Ovidiu Vintu. Cu toate acestea, numele lui nu a aparut niciodata in clar.

Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul ne-au declarat ca SOV ar fi cumparat actiuni Romexterra de la persoane fizice. Cel care ar fi intermediat achizitiile pentru el ar fi fost Gheorghe Cristian Toroipan, sindicalist si verisorul sotiei lui Liviu Luca.

“E problema mea personala. Nu am timp pentru asa ceva”, ne-a declarat Cristian Toroipan, care totusi a recunoscut ca a achizitionat actiuni la Romexterra. Sorin Ovidiu Vintu a refuzat sa faca vreun comentariu, spunand ca nu are nicio implicare in aceasta chestiune.

Conexiunea cu SOV
Surse apropiate “parintelui FNI” ne-au declarat ca Vintu insusi a fost cel care le-a recomandat sindicalistilor sa negocieze vanzarea Romexterra cu Bayerische Landesbank.
Totusi, interesele “parintelui FNI” in instrainarea bancii romanesti se ascund in compania Delta Asigurari SA, axata pe vanzarea asigurarilor de viata si de sanatate. Delta Asigurari detine 8,7% din actiunile Romexterra Bank, potrivit conducerii societatii.

EVZ a dezvaluit ca firma de asigurari este o alta afacere marca Vintu. Delta Asigurari este controlata de un off-shore din Londra. Se numeste Tabor Project Limited, detine 82,8% din actiuni si a adus un aport de capital de aproape 50 de miliarde lei vechi in societate. Unul dintre administratorii companiei, intre 2003 si 2004, a fost jurnalistul Sorin Rosca Stanescu.

Off-shore-ul britanic este reprezentat in Romania de cetateanul Octavian Turcanu, “interfata” afacerilor lui SOV in Romania. Interpus fidel al lui Vintu, Turcanu a administrat pe vremuri Banca Romana de Scont, iar in prezent detine un procent in Imobiliar Network, firma pe care Vintu si-a mutat proprietatile imobiliare.

In casa Petromservice
Suveica din spatele Delta Asigurari nu se opreste insa la Londra. Actionarul sau majoritar, Tabor Project Limited – Londra, este detinut, la randul sau, de o firma anonima. Este vorba despre Ranhold Limited, un off-shore din Cipru, inregistrat fix la aceeasi adresa cu alte doua casute postale, unde figureaza doua companii celebre din anturajul lui Vintu: Elbahold Ltd. si Comac Ltd.

Ambele sunt cunoscute pentru ca apar in mai toate afacerile prezente ale lui SOV. In timp ce Elbahold a devenit cel mai impor-tant actionar al Petromservice – infiintata de sindicalistii lui Liviu Luca, Comac apare in mai multe firme specializate in domenii diferite, de la brokeraj la media.”

2. In 2005, situatia s-a schimbat. Romexterra a inregistrat una dintre cele mai spectaculoase expansiuni de pe piata bancara: activele bilantiere au crescut de la 173 de milioane de euro la aproape 287 de milioane de euro datorita intentiilor de vanzare facute publice inca din anul 2004. In 2005, Romexterra Bank a obtinut rating-ul B/B cu perspectiva stabila, din partea agentiei Standard&Poor’s.

3. Demararea negocierilor de vanzare s-a facut cu 3 companii bancare. Preluarea de catre actionarul majoritar MKB, a treia banca din Ungaria si filiala a unei banci puternice din Germania, Bayerische Landesbank, chiar daca s-a facut sub anumite “ilegalitati” (firma cipriota, prêt contestat de cei aproape 100000 actionari) a adus ulterior un dinanism si o dezvoltare importanta, dar si recunoasterea agentiilor de rating.

Strategia pentru Europa de Est a Bayerische Landesbank include planuri de extindere in Romania si Bulgaria, MKB Bank Ungaria fiind punctul lor de sprijin in activitatile din aceste doua tari
Increngatura cu SOV bineinteles continua si la aceasta negociere …
Uite cum ….

”Desi cumparatorul direct al Romexterra Bank este Magyar Kulkereskdelmi Bank Rt (MKT) din Ungaria, adevaratul stapan al bancii romanesti va fi grupul german Bayerische Landesbank. MKT este, de fapt, o subsidiara a Bayerische care, in prezent, pastoreste aproape 90a din banca maghiara.

Fosta banca de comert exterior a Ungariei, MKT a fost scoasa la privatizare in 1999 si cumparata de nemti. Acum, MKB a devenit a treia banca din Ungaria, cu active de peste 6,5 miliarde de euro. Nici Bayerische nu sta rau la ea acasa, fiind a saptea banca a Germaniei. In anii ‘90, grupul german a dus o politica de expansiune, investind masiv in Austria, SUA si Asia.

O alta banca din fostul spatiu comunist cumparata de Bayerische este Czech Republic’s Interbanka, cu sediul central la Praga. Bavarezii au depus oferta si pentru Banca Ion Tiriac, dar s-au lovit de grupul HVB.
Presedintele bancii a fost angajatul lui Vintu Adrian Radu, fost director general la Gelsor Asset Management, una dintre companiile SOV si un apropiat al acestuia.
Mai mult, in Consiliul de Administratie al bancii faceau purici si locotenentii traditionali ai lui Liviu Luca, pe linie sindicala. Cei mai fiind Mihai Pascu Coloja si Eugen Luha.

Totusi suma tranzactiei a fost dezvaluita in paginile publicatiei maghiare “Budapest Bussines Journal”: 100 de milioane de euro. Adica de doua ori si ceva mai mult decat valoarea capitalului social varsat, care in mai 2006 era de 38,4 milioane de euro.

VOM NOTA ACEST LUCRU capital social 38.4 mil euro si prêt de vanzare 100 mil euro, iar oferta a fost de 6 lei /actiune.

4. Situatia actionariatului si modul de preluarea a detinerilor de actiuni.

Acuze la adresa Consiliului de Administratie al Romexterra.
Intr-o conferinta de presa organizata, miercuri, la sediul bancii din Targu Mures, o parte a actionarilor Romexterra, au anuntat ca vor sesiza Banca Nationala fata de modul de achizitie a actiunilor Romexterra de catre banca ungara MKB. Reprezentantii “Grupului de initiativa Romexterra” au spus ca planeaza suspiciuni fata de firma off-shore, Demera Investments Limited din Cipru, prin care MKB a lansat achizitia de actiuni, informeaza Rompres. Actionarii Romexterra, printre care si fostul presedinte al Bancii Transilvania din Cluj-Napoca, Iosif Pop, au sustinut ca firma Demera Investments Limited din Cipru, prin care se incearca achizitia de actiuni ale Romexterra, are sediul intr-o casuta postala, iar adresa intr-un paradis fiscal.

Actionarii sustin ca Demera Investments Limited a fost selectata de Consiliul de Administratie al Romexterra fara licitatie sau comparatie de oferte si ca au indicii ca in spatele acestei manevre s-ar afla Sorin Ovidiu Vantu. Membrii “Grupului de initiativa Romexterra” au mai aratat ca, in loc sa faca publica o oferta de achizitie de actiuni, firma cipriota a expediat contracte de cesiune catre fiecare dintre micii actionari, prin care le-a oferit 6 lei pe actiune. “Consideram ca CA si-a depasit mandatul, a abuzat de mandatul avut si nu a comunicat actionarilor conditiile convenite cu MKB”, a spus Damian Stroe, actionar din Bucuresti.

“Grupului de initiativa Romexterra”, cu ocazia preluarii condensati in jurul presedintelui Bancii Transilvania Iosif Pop si sprijiniti de un actionar important, compania de investitii PPF Investments, care a lansat o oferta pentru achizitionarea pachetului integral al bancii.
Oferta PPF Investments de a cumpara actiunile Romexterra a fost foarte bine primita de catre actionari. Numai in prima zi, 3,5% din actionarii Romexterra si-au vandut deja actiunile catre PPF Investments. Daca ungurii dadeau 6 lei pe actiune, concurenta oferea 8 lei.

AL DOILEA ELEMENT DE RETINUT
Prima oferta, a ungurilor, s-a derulat printr-o societate cipriota, Demera Investments, care urma sa transfere actiunile catre MKB. Ea a fost una la un pret de sase lei pe actiune, cu putin peste dublul valorii nominale (2,8 lei). Oferta de cumparare a tuturor titlurilor Romexterra a avut un termen de valabilitate de 60 de zile, pana pe 23 septembrie. Pentru pachetul majoritar, MKB a platit initial 40 milioane de euro.

A doua oferta efectiva a la fel de certa de 8 lei si care s-a materializat in proportie de cel putin 3,5% din cele 17% detinute de actionarii minoritari. Oferta de cumparare a actiunilor a fost valabila pana la 6 octombrie 2006 si asa cum se stie situatia a ramas neclara privind autorizarea acesteia de catre oficialii Romexterra. De-a lungul vremii, BNR a solicitat administratorilor Romexterra clarificarea situatiei actionariatului, intrucat acesta era extrem de divizat si care poate pune unele piedici minore deocamdata. Surse din piata bancara sustin ca, in afara celor doi concurenti, exista si alte doua institutii bancare interesate de pachete de actiuni ale Romexterra.

Inainte de preluare Romexterra avea circa 100.000 de actionari persoane fizice care detineau 77,13% din totalul actiunilor bancii. Printre actionarii care au decis sa isi vanda titlurile se numara Petromservice, promotorii din umbra ai miscarii, detinatori a 0,633% din capital.

Chiar daca, oficial, ungurii de la MKB si-au asigurat controlul asupra pachetului majoritar la Romexterra, finantistii de la PPF Investments au incercat sa intre in actionariatul bancii, insa dupa de obtinuse cateva procente bune din actiunile Romexterra acesta le-a vandut actionarului majoritar dupa o incercare nereusita de a intra in CA-ul bancii.

Cine este acest fost actionar PPF Investments?
Este un grup privat, international si independent, care are ca tinta investitii in tari cu economii in tranzitie, precum cele din Europa Centrala si de Est si Asia. PPF Investments, cu sediul in insula Jersey si birouri in Londra, Beijing si Franta, a fost infiintata in anul 2005 si administreaza fondul de investitii, PPF Alpha, cu un capital de 800 milioane de dolari.

PPF Investments este unul dintre cele mai mari fonduri private de equity specializat in Europa Centrala si de Est. Fondul a investit pana acum peste 600 de milioane de dolari in companii din domeniul financiar, din domeniul telecomunicatiilor, al energiei si din sectorul media. Capitalul fondului este de 1,8 miliarde de dolari.
Mai multe date despre acest actionar la http://www.ziare.ro/1204612769-Cehul_de_sase_miliarde

5. MKB are deja planuri pentru Romexterra
Chiar inainte de finalizarea procesului de transfer al actiunilor, banca maghiara a construit un plan pentru viitorul Romexterra. MKB Bank intentioneaza sa extinda reteaua teritoriala a Romexterra pana la 150 unitati, numarul de clienti urmand sa se plaseze la 70.000 de firme, inclusiv IMM, cat si 700.000 clienti persoane fizice. Strategia pe termen mediu si lung a MKB Bank urmareste atingerea unei cote de piata de cel putin 5,5-6,0%. MKB Bank va finanta achizitia prin majorarea capitalului social si prin imprumuturi subordonate, procese aflate in derulare.

7. Rezultate financiare generale, an 2007:
– capital social actual este de 134.4 mil lei, la valoarea nominala a unei actiuni de 2.8 lei. Total actiuni 48 milioane.
– capitaluri proprii 226.5 mile lei, in crestere cu 12.8%
– active totale 2 mld. lei, in crestere cu 63.5% . In medie cu 77% pentru ultimii trei ani.
– profit brut 13.2 mil. lei, in scadere cu 43%, dar o medie anuala de 26% pentru ultimii trei ani
– profit net 11.6 mil. lei, in scadere cu 47.3%. In medie este cca 24% pentru 2005 – 2007
– prognoza profit brut an 2008 la 22 mil lei, in crestere cu cca. 70% fata de 2007, dar la nivelul anului 2005.
– profitul net repartizat pentru rezultatele din 2007 este de 2.7 mil lei, adica 23.27% din profitul total.
– investitiile facute in anul 2007, care au condus si la diminuarea profitului net, se vor intinde si pe anul 2008 ceea ce s-ar putea sa afecteze rezultatele nete prognozate.
– dezvoltarea retelei si atingerea unei cote de piata de 5% pana in 2010 se face in trepte insa destul de slab comparativ cu alte banci si anume 39 unitati/2005; 61/2006; 76/2007; 96/prongnoza 2008 si 105/tinta 2010 pentru o cota de 5%. Cota actuala este de 1%.

MCS-ul aprobat de CA al Romexterra si valabil din 14 aprilie 2008 cu drept de preemptiune pentru actionari de a subscrie in perioada 15 aprilie-16 mai, la 1 actiune noua cuvenita celor 3.36 actiuni vechi. Pretul este de 2.8 lei la valoarea nominala. Astfel pentru cele 39.998 mil lei aport de capital se emit 14.285 mil actiuni noi. In cazul suprasubscrierii (si sunt convins ca asa va fi avand in vedere dorinta majoritarului sa mai “fure” si alte actiuni sub masca acestei MCS, vezi caz similar la CERE cu Advent) atunci detinerile sale actuale se pot majora, iar ale actionarilor minoritari se vor diminua procentual.

– valoarea contabila prognozata pe 2008 data de total active – obligatii plata = 1985,2 – 1235,1-imprumuturi -1.6/impozit – 14.6/alte pierderi mil. lei = 733 mil lei.

In acest caz, din datele bancii (cred ca lipsesc unele obligatii de plata) valoarea unei actiuni calculata mi se pare foarte mare si anume 733/48 = 15.2 lei. Este adevarat ca activele totale sunt in crestere evidenta insa datele oferite de banca pe site cred ca sunt incomplete, lipsesc probabil unele datorii si esalonarea acestora, care s-ar aduga la obligatiile de plata si implicit valoarea contabila a unei actiuni s-ar apropia de valoarea ofertata la preluare, adica de 8 lei/actiune. Se impune o solicitare a actionarilor pentru un bilant complet.

Alte date:
– ROE prognozat/2008 este rata rentabilitatii financiare, adica profit net prognozat/capitalul propriu = 9 %
– ROA prognozat/2008 este rata rentabilitatii economice, adica profit net prognozat/total active = 1 %

Cu datele pe care le avem, asa cum spuneam incomplete si avand in vedere ca profitul societatii poate creste in medie anual cu 23%, pentru o perspectiva de 1-2 ani (adica estimarile anului 2008 si 2009) am putea avea valoarea actiunii cuprinsa intre 8 – 10 lei, in varianta mai putin optimista (adica fara MCS – aportul de capital investitional si rezultatele nete ale investitiilor facute in anul 2007 dar si in 2008) sau intre 11 – 13 lei/actiune daca luam in calcul si aceste avantaje.

In final pot sa spun ca datele de mai sus sunt un calcul groso modo, la nivelul datelor oferite de banca pe site, fara a le aprofunda.

Totusi o remarca personala: avand in vedere tendinta de dezvoltarea a acestei banci si al unui manageriat bun constatat atat in anul 2005 cand activul a crescut cu 154% fata de 2004, iar profitul brut a crescut cu 120%, consider ca banca are suficiente resurse pentru a-si dubla valoarea contabila a actiunii in maxim 2-3 ani de zile, asa ca un pret de 15 lei cerut anul viitor nu cred ca este unul ireal sau 10 lei pe actiune in acest an.

Totodata valoarea nominala nu este una comparabila cu situatia financiara reala, mai ales ca dinamica societatii, asa precum s-a vazut, este una foarte oscilanta, mai ales ca profitul se investeste in proportie de 75%. Exista si un mic pericol generat de imprumuturile foarte mari (cca 128 mil lei/2007) si de evolutia cursului de schimb leu/euro. Asa ca mai trebuie sondat pentru o fidelizare a actionarilor sau o parasire a acestei societati care dupa cate s-a vazut nu a fost lipsita de probleme si pro si contra detinerii.

MKB Romexterra Fond de pensii, controlat de “parintele FNI”

24.09.2007

Sorin Ovidu Vintu, supranumit “parintele FNI”, controleaza, neoficial, societatea MKB Romexterra Fond de Pensii. Societatea a obtinut autorizatie de functionare pe piata pensiilor cu ajutorul fostului asociat al lui Vantu la Gelso, Vlad Soare, membru in Consiliul de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, scrie Evenimentul Zilei.
Infiintata in urma unei alinate dintre banca ungureasca, MKB Romexterra, care detine 60% din societate si compania Delta Asigurari, detinatoare a restului de 40%, MKB Romexterra Fond de Pensii s-a lansat in cursa pentru atragerea particpantilor la pilonul II de pensii (pensii private obligatorii).

Anult trecut, EVZ a dezvaluit ca in spatele Delta Asigurari , societate profilata pe vanzarea politelor de viata si de sanatate, se afla Sorin Ovidiu Vintu.

Compania a fost controlata pana de curand de o societate britanica, Tabor Project Limited, care detinea 82.8% din actiuni. Tabor Project limited era insa controlata de un off-shore din cipru, Ranhold Limited, inregistrat la aceeasi adresa cu Elbahold Ltd, actionar principal la Petromservice.
La randul sau, Petromservice este, neoficial, controlata de Sorin Ovidiu Vantu.
Petromservice a preluat, recent, peste 92% din Delta Asigurari SA. Reprezentantii societatii sustin ca pot intra pe piata pensiilor private cu un off-shore cu proprietari necunoscuti in actionariat pentru ca Elbahold este o companie dintr-o tara membra UE si respecta toate normele si reglementarile de functionare din spatiul UE.
Chestionat de EVZ, Sorin Ovidiu Vintu s-a eschivat sa-si asume controlul asupra firmei de asigurari.

Problema este ca legea 411/2004, privind fondurile de pensii administrate privat, interzice capitalului social al societatii de pensii cu fonduri ce provin din jurisdictii care permit pastrarea anonimatului actionarilor/asociatilor si administratorilor. Adica societatea MKB Romexterra Fond de pensii nu ar fi trebuit sa fie autorizata.
Maria Pasa, presedinte al Delta Asigurari, a negat ca societatea ar avea vre-un actionar off-shore.

Romexterra a fost banca sindicalistilor din Petrom. Ei au vandut-o grupului german Bayerische Landesbank, care controleaza banca ungara MKB, in urma recomandarilro lui Vintu. Se pare ca acesta avea interese directe in tranzactie intrucat compania sa, Delta Asigurari, detinea atunci 8.7% din actiunile Romexterra Bank. Nu este exclus ca Vantu insusi sa fi cumparat, prin intermediari, actiuni Romexterra si sa le fi vandut apoi grupului german.

Citeste tot articolul

Autor:Ioana MATEI

Sorin Ovidiu Vintu vrea sa mai lucreze o data pentru tine
Evenimentul Zilei, Luni, 24 Septembrie 2007

Sub umbrela unei banci, „Parintele FNI” vrea sa faca afaceri cu banii de „batranete” ai romanilor atacand piata pensiilor private.Controversatul Sorin Ovidiu Vintu, de numele caruia se leaga cel mai mare scandal financiar din istoria postdecembrista a Romaniei, se pregateste de o noua afacere cu banii romanilor: pensiile private.

Deocamdata, a reusit sa intre pe Pilonul II – pensii obligatorii administrate in sistem privat – sub umbrela companiei MKB Romexterra Fond de Pensii, dar intentioneaza sa patrunda si pe Pilonul III, cel de pensii private facultative.

MKB Romexterra Fond de Pensii s-a infiintat special pentru Pilonul II si s-a nascut prin alianta incheiata de banca ungureasca MKB Romexterra (care detine 60% din noua societate) si compania Delta Asigurari (40%).

Labirintul off-shore

Anul trecut, EVZ a dezvaluit in exclusivitate ca in spatele Delta Asigurari se afla Sorin Ovidiu Vintu, poreclit „Parintele FNI”.

Profilata pe vanzarea politelor de viata si de sanatate, Delta Asigurari a fost controlata, pana de curand, de Tabor Project Limited, o societate anonima din Londra, care detinea 82,8% din actiuni.

La randul sau, firma britanica este controlata total de un off-shore din Cipru (Ranhold Limited), inregistrat la aceeasi adresa cu alta casuta postala, din aria de interes a lui Vintu: Elbahold Ltd (actionar principal in Petromservice).

Cercul s-a inchis la Elbahold Ltd din momentul in care compania Petromservice a preluat, recent, peste 92% din Delta Asigurari SA. Atunci, reprezentantii Petromservice au motivat ca pot sa intre pe piata de pensii private cu un off-shore cu proprietari necunoscuti in actionariat. Ei au declarat pentru „Ziarul Financiar”: „Cipru este tara membra a UE, iar Elbahold este o companie ce a fost creata si functioneaza respectand normele si reglementarile UE”.

Fostul actionariat off-shore (Anglia via Cipru) al Delta Asigurari era reprezentat in Romania de Octavian Turcan – un cetatean moldovean cu domiciliul in Chisinau. Interpus fidel al lui SOV, Turcan a administrat Banca Romana de Scont si detine un procent in firma pe care Vintu si-a grupat proprietatile imobiliare. Elbahold Ltd, noul actionar indirect al Delta Asigurari, este reprezentat la noi de Dan Stratan, fost presedinte al grupului Gelsor, detinut pe vremuri de SOV.

Chestionat de EVZ, Sorin Ovidiu Vintu s-a eschivat sa-si asume controlul asupra firmei de asigurari: „De unde stiti dumneavoastra ca Delta Asigurari e a mea?”. Apoi a inchis telefonul. Actionar minoritar al firmei de asigurari este Asociatia Salariatior din Petrom, controlata de sindicalistul Liviu Luca, cel caruia Vintu i-a fost consilier financiar.

Misterioasa si incalcita, provenienta capitalului social al Delta Asigurari se loveste de Legea 411/2004 (privind fondurile de pensii administrate privat). Printre altele, aceasta interzice constituirea capitalului social al societatii de pensii cu fonduri ce provin din jurisdictii care permit pastrarea anonimatului actionarilor/asociatilor si administratorilor.

Intrebata de ce a ales parteneriatul cu MKB Romexterra, Maria Pasa, presedintele Delta Asigurari, a raspuns sec: „Asa am ales”. Cat despre faptul ca in spatele companiei pe care o conduce se afla un off-shore, ceea ce ar putea sa nu convina potentialilor clienti ai fondului de pensii amintit, Pasa se face ca ploua: „Delta Asigurari nu are actionari off-shore”.

„Familia Romexterra”

Initial, Romexterra era controlata de sindicalistii din Petrom. Ulterior, acestia au vandut banca grupului german Bayerische Landesbank, care controleaza banca ungara MKB. EVZ a aflat, in 2006, ca Vintu insusi le-a recomandat sindicalistilor sa negocieze vanzarea Romexterra cu Bayerische Landesbank.

„Parintele FNI” a avut interese directe in tranzactie: compania Delta Asigurari detinea, atunci, 8,7% din actiunile Romexterra Bank. Mai mult, potrivit informatiilor din piata, Vintu insusi cumparase, prin intermediari, actiuni Romexterra. Procentele sale au fost vandute in bloc grupului german.

Noul fond de pensii obligatorii al MKB se numeste FIDUCIA, iar societatea care-l administreaza a fost autorizata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pe 14 septembrie. MKB Romexterra Fond de Pensii are un capital social de 5,5 milioane de euro si vizeaza sa atinga 5% din piata pensiilor private obligatorii, ceea ce ar insemna in jur de 185.000 de platitori dintre cei 3,7 milioane de romani salariati cu varsta sub 45 de ani. Ceea ce e putin probabil sa se realizeze.

Recent, directorul MKB Fond de Pensii, Enache Jiru, declara ca societatea va investi in companie, in primul an, aproximativ 9 milioane de lei, iar in cel de-al doilea an, 6,5 milioane. Fondul are un profil de risc mediu. Va investi 65% din activele administrate in instrumente cu risc scazut (titluri de stat emise in Romania si in strainatate si obligatiuni emise de institutii financiare neguvernamentale), 20% vor fi investite pe piata de capital din Romania si UE, iar 15% din active in alte instrumente cu venit fix.

Societatile de pensii pot fi vandute

Surse din domeniul asigurarilor spun ca societatile mici de pensii care nu vizeaza un portofoliu foarte mare de clienti „au fost infiintate special ca sa fie apoi vandute, cu tot cu listele de participanti la fondul de pensii”.

Chiar si Jiru semnala ca sistemul de pensii obligatorii va intra „intr-un proces de fuziuni sau achizitii, peste doi-trei ani”, iar „o companie cu 20.000 de participanti pe Pilonul II da acelui fond de pensii o anume valoare, prin portofoliul acumulat”. Insa, spun specialistii, in momentul in care o societate mai mare inghite una mai mica, nu poate avea garantia pastrarii intereselor clientilor.

CIFRE UTILE

Fondul FIDUCIA

> Comision de administrare initial: 2,5% din contributiile platite;

> Comision de administrare permanent: 0,05% din active/luna;

> Comision de transfer: 5% din activul net, in cazul in care clientul se transfera la un alt fond de pensii inainte de doi ani;

> Comision de audit (din active): – 4.500 de euro/an, daca activul total este pana la 20.000.000 de euro; – 6.500 de euro/an, daca activul total este cuprins intre 20.000.001 de euro si 50.000.000 de euro; – 11.500 de euro/an, daca activul total este intre 50.000.001 de euro si 90.000.000 de euro.

UN APROPIAT AL LUI SOV

Vlad Soare, la supravegherea pensiilor

Unul dintre cei cinci membri ai Consiliului CSSPP este Vlad Soare, apropiat al lui Vintu. Soare a fost presedinte al Grupului Gelsor, intre 1998 si 2000, iar apoi a ocupat functia de presedinte al Consiliului de administratie al Bancorex.

Printre altele, Consiliul CSSPP este cel care acorda, suspenda sau retrage avizele si autorizatiile fondurilor de pensii, administratorilor, depozitarilor si auditorilor financiari si cel care adopta si/sau avizeaza proiectele de acte normative care privesc supravegherea pensiilor private.

Băsescu în bătaia lui Vântu

Alexandra-Livia Dordea Miercuri, 10 Septembrie 2008

Iritat de declaraţia şefului statului potrivit căreia patronii trusturilor de presă plătesc oameni pentru a-l denigra pe preşedinte, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu îi transmite acestuia, printr-un comunicat de presă, că are „o părere exagerat de bună” despre sine, dacă îşi închipuie că trustul Realitatea-Caţavencu îşi foloseşte resursele financiare şi angajaţii pentru a-l agresa. „Dacă dumneavoastră, Domnule Preşedinte, credeţi că am investit atâţia bani pentru a vă agresa, înseamnă că aveţi vis-a-vis de propria persoană o părere exagerat de bună”, spune Sorin Ovidiu Vântu.

„Trustul Realitatea – Caţavencu este o instituţie media cu 2.133 de angajaţi şi are la bază o investiţie de 180.000.000 euro, probabil cea mai mare investiţie făcută de un român în România”, a adăugat acesta, ca argument în susţinerea declaraţiei că el nu s-ar preta la aşa ceva.

Reacţia lui Sorin Ovidiu Vântu vine după ce Traian Băsescu a precizat, aseară la TVR, că patronii trusturilor „Realitatea” şi „Antena” au plătit oameni care să susţină, minţind, că preşedintele a ştiut despre înţelegerea PDL-PRM privind conducerea Senatului şi că acest lucru demonstrează că cele două televiziuni vor minţi şi în campania electorală.

„Campania pe care au dus-o împotriva şefului statului legată de episodul PDL cu Vadim a arătat cum se vor poziţiona şi cum se vor comporta trusturile acestea două de presă, prin oamenii pe care îi plătesc, în timpul campaniei: minciuna va fi axa fundamentală, minciuna la adresa oamenilor pe care nu-i simpatizează Vântu şi Voiculescu”, a adăugat preşedintele la TVR. 
         
Şeful statului a acuzat de-a lungul mandatului său, în repetetate rânduri, trusturile de presă că sunt aservite unor interese politice şi că duc campanii mincinoase împotriva sa, numindu-i, la un moment dat, pe jurnalişti „tonomatele cu euro”.

Scutul romanesc anticriza: gradul redus de dezvoltare

http://www.financiarul.com/articol_13186/scutul-romanesc-anticriza:-gradul-redus-de-dezvoltare.html

17/09/2008   |   Articol vizualizat de 309 ori

Mediul de afaceri autohton nu este ingrijorat de caderea bancilor americane

Sa fii pe ultimul loc are si un avantaj. Dupa falimente rasunatoare in Statele Unite si semne ca nici Europa de Vest nu va fi ocolita de astfel de anunturi, tara noastra pare sa fie ferita de „furia” financiara. Motivul este simplu. Gradul de dezvoltare si sofisticare al pietei financiare romanesti este mult prea redus. Florin Pogonaru, presedinteleAsociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, a precizat pentru „Financiarul” ca, in tara noastra, nu se pune problema de falimente ale unor companii puternice. „Lipsa de sofisticare a pietei financiare romanesti joaca in favoarea noastra”, subliniaza Pogonaru.

Si Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, spune ca piata bancara romaneasca nu va fi afectata de noile turbulente de pe piata americana. Spre exemplu, „securitizarea” creditelor ipotecare (vanzarea pachetelor de credite ipotecare sub forma unor obligatiuni) nu a trecut de stadiul de proiect, desi practica este raspandita la nivel international. Intrebat daca exista riscul ca valul crizei financiar-bancare sa loveasca si banci din UE, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, ne-a declarat, in cadrul unui interviu ce va fi publicat integral in editia de maine a cotidianului nostru: „Contextul european este destul de dificil din acest punct de vedere, in sensul ca exista riscul declansarii unei crize de sistem si ca nu trebuie ignorat acest aspect de catre guvernele statelor membre. UE are mecanisme de protectie a pietei financiar-bancare comunitare, dar aceste mecanisme functioneaza in primul rand cu aportul tarilor membre si, din punctul meu de vedere, integrarea pietelor financiar-bancare nu reprezinta un factor de vulnerabilitate”.

Romania – economiile dezvoltate, 1-0. Asa ar putea fi caracterizat rezultatul actualei crize financiare mondiale. Asta pentru ca, in timp ce Statele Unite anunta falimente rasunatoare, iar companiile din Europa de Vest nu stau nici ele prea bine, tara noastra are un avantaj incontestabil. Gradul redus de sofisticare a pietelor financiare a inabusit din fasa orice efect semnificativ al crizei financiare internationale. La noi vor ajunge numai unele influente indirecte.

Romania pare sa fie ocolita de efectele crizei internationale. Singura exceptie este piata de capital care inregistreaza noi scaderi. Totusi, oamenii de afaceri, bancherii, asiguratorii si reprezentantii industriei de leasing sustin ca economia romaneasca nu va suferi de efectele negative ale crizei financiare, existand numai riscul aparitiei unor influente indirecte.Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a explicat pentru „Financiarul” ca „lipsa de sofisticare a pietei financiare romanesti joaca in favoarea noastra”. Astfel, actuala criza este, in mod clar, una de lichiditate. Iar unele efecte se vor resimti totusi in Romania, din cauza faptului ca lipsa de lichiditati va determina scumpirea banilor. Insa, nu se poate pune problema aparitiei unor falimente rasunatoare in tara noastra, mai spune presedintele AOAR.

Lipsa „securitizarii”, avantaj pentru banci

La randul sau, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, considera ca piata bancara romaneasca nu va fi afectata de noile turbulente de pe piata americana. „Dupa cum observati, sunt afectate bancile de investitii, mai putin cele comerciale, care de fapt le cumpara pe primele”, ne-a declarat ieri presedintele ARB. Chiar daca, in opinia sa, bancile romanesti nu vor avea de suferit, acesta avertizeaza ca piata trebuie sa fie totusi pregatita pentru preluarea unor eventuale socuri. Radu Ghetea mai spune ca si gradul scazut de sofisticare al produselor bancare, cum ar fi de exemplu securitizarea creditelor ipotecare, ne-a ferit de o serie de consecinte periculoase. „Uneori, ramanerea in urma este avantajoasa”, afirma acesta. „Piata romaneasca este de un alt nivel. Daca privim in comparatie piata imobiliara americana si cea romaneasca, vedem o diferenta ca de la cer la pamant”, conchide presedintele ARB.

Pe de alta parte, directorul executiv al Directiei de Dezvoltare Afaceri si Produse Retail din BCR, Sorin Mititelu, considera ca noile turbulente din SUA ne pot influenta doar indirect, Romania fiind intr-un fel protejata datorita inexistentei unor fluxuri financiare de mare amplitudine intre piata romaneasca si cele vestice. „Bancile romanesti vor fi afectate doar in mod indirect prin cresterea costului creditului”, spune acesta. „Scaderea increderii investitorilor pe pietele mature se reflecta pana la urma in scumpirea finantarilor. Cu alte cuvinte, banii se scumpesc”, concluzioneaza Sorin Mititelu.

Leasingul si asigurarile, mai rezervate

Cornel Coca Constantinescu, presedinte al Romexterra Leasing, sustine ca piata autohtona de leasing nu va fi influentata negativ de falimentul Lehman. Desi Lehman Brothers detine in Romania o parte din actiunile dezvoltatorului imobiliar Impact, Coca Constantinescu crede ca turbulentele din sistemul financiar american sunt prea indepartate pentru a afecta Romania. In schimb, in opinia presedintelui Romexterra Leasing, tara noastra ar putea fi afectata in mod direct de eventualele crize de pe pietele europene.

Iar Cristina Rusuleanu, directorul general al Euler Hermes Kreditversicherungs-AG, sucursala Bucuresti, sustine ca inca este prea devreme sa spunem care vor fi efectele. „Valoarea companiilor listate la bursa a scazut, ceea ce va influenta si valoarea si fluxul tranzactiilor comerciale. Cu cat gradul de indatorare al companiilor este mai mare, cu atat creste riscul de neplata a datoriilor si riscul de insolventa. Majoritatea cazurilor noastre de dauna se datoreaza insolventei”, incheie Cristina Rusuleanu.

Cursul urca la 3,6494 lei/euro

Banca Nationala a anuntat, ieri, o rata de schimb de 3,6494 lei/euro, cu 2,8 bani mai mult decat in ziua precedenta. Mai mult, cursul a ajuns la cel mai inalt nivel pentru ultimele trei luni. Motivul tine de lipsa valutei din piata valutara interbancara. Astfel, la jumatatea sedintei, cursul trecuse chiar si de 3,65 lei/euro. In plus, moneda nationala ar putea continua sa se deprecieze in perioada urmatoare. Analistii Danske Bank, cea mai mare institutie de credit din Danemarca, grupul actionand si in piata financiara romaneasca, estimeaza ca, in urmatoarele trei luni, rata de schimb ar putea urca la 3,7 lei/euro.

Sursa: finanaciarul

Bancherii de la Bucuresti nu-si cred ochilor: nici cele mai solide banci din lume nu sunt nemuritoare

Ziarul Financiar, Razvan Voican 16.09.2008

Bancherii si analistii locali nu anticipeaza consecinte dramatice pentru piata financiara de la Bucuresti, insa considera ca ar fi bine ca mediile de afaceri sa constientizeze amploarea crizei din SUA si schimbarile pe care aceasta le va antrena la nivelul businessului mondial. Grupurile bancare europene care au subsidiare la Bucuresti au resimtit un nou soc ieri pe marile burse, sectorul financiar fiind afectat imediat dupa aflarea vestilor din SUA.

Erste Bank, actionarul majoritar al BCR – cea mai mare banca din Romania – are o expunere neta de 40 de milioane de euro sub forma de participari la credite sindicalizate si prin subscrierea de obligatiuni emise de Lehman Brothers. Actiunile bancii austriece au pierdut ieri 5,8%, coborand la 36,87 euro. Reprezentantii Erste sustin ca problemele Lehman si ale altor banci americane sunt strans legate de criza subprime si de criza de lichiditate.

 

„Cel putin la Erste Bank si in regiunea Europei Centrale si de Est acestea nu sunt teme de ingrijorare. Nu avem nici un fel de expunere subprime, iar cu lichiditatea stam excelent”, a declarat Ionut Stanimir, purtator de cuvant al Erste.

Societe Generale, care controleaza BRD, a doua banca de pe piata, inregistra ieri dupa-amiaza o scadere a pretului actiunilor cu 3,3%. Grupul francez nu daduse publicitatii valoarea expunerii fata de Lehman Brothers.

ING, care acopera toate segmentele pietei financiare din Romania, pierduse peste 7% din pretul actiunilor.

Belgienii de la KBC, care detin in Romaia afaceri pe leasing, consumer finance si brokeraj bursier, au in portofoliu obligatiuni Lehman de 145 mil. euro si expuneri din credite de 85 mil. euro. De asemenea, au de platit circa 200 mil. euro in catre banca americana.

O mare surpriza a fost provocata si de criza prin care trece grupul de asigurari AIG, care a solicitat ieri Rezervei Federale americane finantare pe termen scurt in valoare de 40 miliarde de dolari, pentru a face fata revizuirii negative a ratingului de creditare si a majora capitalul.

Anterior anuntase ca intentioneaza sa vanda active in valoare de 20 miliarde de dolari, pentru a corecta scaderea cu aproape 35% a actiunilor la bursa de la New York.

AIG a avut pierderi de 18,5 miliarde de dolari in ultimele trei trimestre, ca urmare a expunerii pe piata creditelor ipotecare.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a precizat ieri ca cele doua subsidiare locale ale American International Group, AIG Romania si AIG Life, nu au probleme financiare. Indicatorii de lichiditate si solvabilitate, care arata capacitatea companiilor de a face fata obligatiilor financiare fata de terti, respecta legislatia in vigoare. In primul semestru al acestui an, AIG Romania (asigurari generale) si AIG Life (asigurari de viata) au mers pe profit. „Totodata, cele doua companii au incheiate contracte de reasigurare cu mai multi reasiguratori, procentul de risc retinut in cadrul grupului din care fac parte fiind foarte redus”, spun oficialii CSA.

„Intrebarea este cand va incepe criza sa afecteze si companiile nefinanciare”, spune Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank. El afirma ca impactul este deja mare si e clar ca prin urmarile avute in clasa institutiilor financiare va genera consecinte si in zona companiilor din afara sectorului financiar. „Cat priveste Romania, nu poate fi negat efectul asupra pietei imobiliare, unde investitorii financiari straini aproape au disparut. Romania nu este afectata vizibil, insa cel mai grav lucru care se poate intampla in acest moment este negarea crizei.”

Patrick Gelin, presedintele BRD, considera ca prabusirea Lehman Brothers are doua invataminte: ca trebuie pus punct dezvoltarii necontrolate a economiei financiare si ca institutiile, chiar si cele mai solide, sunt muritoare. De altfel, Nicolae Danila, fostul CEO al BCR, remarca faptul ca deja exista un curent privind redefinirea asa-numitului core-business in banking si revenirea la definitia initiala a activitatii bancare, ceea ce in final devine o explicatie pentru vanzarea de active si segmente de business – asigurari, asset management etc.

Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, apreciaza ca pietele emergente ar putea fi lovite doar prin ricoseu, de o crestere a aversiunii fata de risc, dar nu crede ca aceasta accentuare a turbulentelor de pe pietele internationale va pune probleme pe partea de finantare a deficitului de cont curent al Romaniei.

Directorul general al Bancii Transilvania, Robert Rekkers, afirma ca in Romania bursa este jos, iar dobanzile sunt foarte sus si nu este bine sa continuam asa dupa ce inflatia a si inceput sa scada, chiar daca piata bancara locala nu se confrunta cu vreo criza de lichiditate. Referindu-se la posibile consecinte pentru piata locala, Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bak, spune ca ar putea rezulta inca o crestere a costului creditului, pe fondul lipsei de incredere in sectorul financiar si al perceptiei de risc crescut.

Bancher grec arestat pentru ca a jucat banii clientilor la cazinou

Daria Macovei 15.09.2008

Ziarul Financiar

Politia din Grecia l-a arestat vineri pe directorul sucursalei din insula Leros a National Bank of Greece dupa ce acesta a pierdut la jocuri de noroc in diverse cazinouri peste un milion de euro (aproximativ 1,4 mil. dolari), bani proveniti din economiile clientilor bancii si din obligatiuni, scrie presa straina. Potrivit informatiilor oferite de politie, barbatul, in varsta de 58 de ani, se afla la conducerea filialei locale a National Bank of Greece, cea mai importanta institutie financiara din Grecia, de pe insula cu mai putin de 10.000 de locuitori. Directorul de banca a calatorit timp de patru luni in toata Grecia, jucand suma de bani furata la mai multe cazinouri, un oficial al politiei afirmand despre el ca „pierdea intotdeauna”. Barbatul obisnuia sa le spuna clientilor care doreau sa isi retraga banii din conturi ca sumele de bani erau depuse sub forma unor depozite pe termen lung si ca nu puteau fi retrase imediat. El a fost descoperit atunci cand respectivii clienti au deschis un proces impotriva lui, fapt care i-a facut pe procurori sa cerceteze mai atent activitatea bancii.