DEJA-VU IN NOAPTE

decembrie 15, 2010

Intr-o noapte in care nu aveam somn si ma mai uitam la una alta pe internet, am avut pe messenger urmatoarea discutie despre ceea ce pare un nou scandal legat de MKB ROMEXTERRA BANK, pe care va las sa il descoperiti citind povestea asa cum mi-a fost relatata:

FLORINA is not in your contacts

FLORINA: buna seara
FLORINA: as dori sa discut cu dumneavoastra cand aveti timp legat de problemele pe care le aveti si le-ati avut cu banca Romextera, deoarece si familia mea a experimentat recent unele asemanatoare
IULIAN DOFTOREANU: de unde sunteti?
FLORINA: din Ramnicu Valcea
IULIAN DOFTOREANU: ia spuneti
FLORINA: este o poveste lunga
IULIAN DOFTOREANU: stiu sa ascult
FLORINA: in principiu cateva persoane destepte, impreuna cu asentimentul catorva banci din oras au inceput un fel de inginerie financiara de genul pe care il prezentati si dvoastra pe blog
IULIAN DOFTOREANU: suna cunoscut
FLORINA: cel de credite bazate pe circulatie de facturi
FLORINA: credite si facilitati
IULIAN DOFTOREANU: e sistemul consacrat
FLORINA: pe linii de credit
IULIAN DOFTOREANU: camatarie cu acte
FLORINA: partea proasta, este ca in cazul familiei mele…
FLORINA: parintii mei au fost atrasi in toata povestea de matusa mea, care avea o firma mai mare
FLORINA: si atrasi nu numai cu firma, ci si cu gir apartamentul
FLORINA: si da, am facut si noi plangere penala, caci desi creditul a fost facut pe numele firmei si apartamentul girat la notar totusi, in banca au fost foarte multe facilitati de credite, deschise inchise, neautorizate, conform unor contracte neexistente
IULIAN DOFTOREANU: vorbiti cumva despre MKB ROMEXTERRA BANK?
FLORINA: cu semnaturi false pe o imputernicire
FLORINA: DA
FLORINA: ea si nu alta
IULIAN DOFTOREANU: sigur nu de la Brasov?
FLORINA: sigur nu de la brasov
FLORINA: vorbesc de sucursala din Valcea
IULIAN DOFTOREANU: asa, spuneti mai departe
FLORINA: matusa mea a avut la o separare de un asociat probleme financiare si acum vreo cativa ani MKB RB i-a oferit o “facilitate” de 36 de miliarde
IULIAN DOFTOREANU: mamaaaaaa….
FLORINA: care in timp s-a transformat in vreo 80
IULIAN DOFTOREANU: facilitate?
FLORINA: da, bineinteles, girata
IULIAN DOFTOREANU: adica acele credite pe o luna?
FLORINA: era pe an, insa trebuiau acele tranzactii lunare realizate prin banca in functie de suma din facilitate utilizata normal ca la o facilitate de 1 miliard jumatate
IULIAN DOFTOREANU: care insemnau inchideri, deschideri, comisioane, taxe, dobanzi…
FLORINA: exact
FLORINA: facturi, TVA …..normal ca erau costuri care normal nu le poti suporta
IULIAN DOFTOREANU: deci la Valcea nu s-au incurcat cu sume mici
FLORINA: plus ca trebuia sa gasesti celelalte firme dispuse sa intre in joc
IULIAN DOFTOREANU: inseamna ca matusa avea afacere serioasa
FLORINA: dosarul este la DNA pt ca depaseste 9 milioane de euro
IULIAN DOFTOREANU: si cate firme au fost implicate?
FLORINA: in jur de 20
IULIAN DOFTOREANU: a scris ceva presa?
FLORINA: nu
IULIAN DOFTOREANU: de ce nu ma mir?
FLORINA: deocamdata nu a transpirat nimic nicaieri
IULIAN DOFTOREANU: asa e ca apare multa reclama MKB in presa locala?
FLORINA: cine sta sa o urmareasca
FLORINA: eu din pacate am fost plecata din oras
FLORINA: ani
FLORINA: si dintr-o data ne-am trezit ca in loc de un credit de 2 miliarde jumatate, sunt 10
IULIAN DOFTOREANU: am un sentiment de deja-vu
FLORINA: ca toata contabilitatea este varza si ca baiatu’ de la banca ne ameninta ca daca nu platim, ne ia apartamentul, ca isi dorea de mult unul
FLORINA: baiat care a si crescut in rang in 2 ani, e directorul bancii acum
IULIAN DOFTOREANU: inainte ce a fost?
FLORINA: trepadus, care se ocupa de conturi
FLORINA: numai ca intr-un final s-a trecut creditul pe firma matusii mele, care oricum fusese cea care se folosise de el, de fapt si de drept
FLORINA: insa apartamentul a ramas girat
FLORINA: acum firma ei fiind oricum in faliment
IULIAN DOFTOREANU: ca sa nu uit….baiatul de la banca e un tip tanar …
FLORINA: mai tanar ca mine
IULIAN DOFTOREANU: foarte tanar
FLORINA: dap, smecheras
FLORINA: nu destept ci descurcaret
IULIAN DOFTOREANU: daca-mi spuneti ca-l cheama si Matepiuc o sa cred ca faceti o gluma…
FLORINA: cat sa imbrobodeasca pe cine pica
FLORINA: pai
FLORINA: ii stiu prenumele Sorin, numele nu mi-l amintesc
FLORINA: am vrut demult sa vorbesc cu dumneavoastra, macar la un schimb de experienta daca nu altceva
IULIAN DOFTOREANU: ce inseamna de mult?
FLORINA: un an si chiar in 2009
IULIAN DOFTOREANU: deci povestea e veche
FLORINA: cand am descoperit in ce suntem bagati am cautat pe net si am gasit si povestea dvoastra, insa nu am gasit date de contact
IULIAN DOFTOREANU: ma mir, datele sunt pe blog
FLORINA: eram destul de bulversata
FLORINA: nu pe blogul de azi am gasit povestea
FLORINA: nu mai stiu in ce arhiva de google…mai bine mai tarziu decat niciodata
IULIAN DOFTOREANU: ok, m-ati gasit
IULIAN DOFTOREANU: acum sa revenim la matusa
FLORINA: ok
IULIAN DOFTOREANU: sunteti sigura ca in fapt ea a folosit banii?
FLORINA: pai asta a fost modul in care ai mei au fost santajati sa continuie sa semneze contract cu ei, ca daca nu o fac matusa mea intra la puscarie …. ca ea a scos banii din banca pe OP fara sa aiba imputernicire in banca, fara sa fie administrator al firmei
FLORINA: si legat de cine a folosit banii…sunt sigura ca matusa mea a folosit asa la vreo 20 % … maxim …. daca a apucat
IULIAN DOFTOREANU: sunteti generoasa
FLORINA: sunt convinsa ca nici macar nu a realizat cat de putini bani i-a consumat ea, pe cat a dat la banca
IULIAN DOFTOREANU: nici eu nu am realizat pana nu am inceput sa fac socoteli cand era prea tarziu
FLORINA: da si 10 la suta s-ar putea sa fie mult
IULIAN DOFTOREANU: si pana nu am inceput sa aflu realitatea
FLORINA: eu cand am luat dosarele contabile la mana si va asigur ca mi-au sarit in ochi destul de evident desi sunt filolog de formare si nu economist
IULIAN DOFTOREANU: nu trebuie sa fii economist ca sa vezi asta
FLORINA: da stiu
FLORINA: matusa mea avea si o situatie mai delicata in familie, nu se putea baza pe sotul ei
IULIAN DOFTOREANU: sunt sigur ca daca veti cauta in arhiva electronica, veti gasi inscrieri multe si ale firmelor catre care s-au platit bani din firma matusii si de la care s-au primit bani
FLORINA: da
FLORINA: pai am facut un pic de cercetare si mi s-a facut parul maciuca
IULIAN DOFTOREANU: veti descoperi ca baiatul de la banca are muuuult mai multi pe care-i santajeaza
FLORINA: sunt convinsa si de asta
FLORINA: si cu ceilalti ii merge si mai bine ca poate ei chiar au participat voluntar la smecherie fara sa-si dea seama ca-si sapa groapa, precum matusa mea
IULIAN DOFTOREANU: unii da, altii nu
FLORINA: habar nu am
IULIAN DOFTOREANU: majoritatea au intrat in joc si n-au mai putut sa iasa
FLORINA: noi nu ii cunoasteam pe respectivii, decat poate din auzite
IULIAN DOFTOREANU: nici eu nu-i cunosteam
FLORINA: unul 2
IULIAN DOFTOREANU: cunosteam mai multi de 2, aici recunosc, dar nu atati cati “cunosteau” conturile firmelor mele
FLORINA: pai noi in afara de firma matusii nu aveam legatura cu nici o alta firma de nici un fel, nu ne invarteam in aceleasi cercuri ca sa spun asa
IULIAN DOFTOREANU: am gasit peste 100 de “jucatori” numai prin cercetarea extraselor de cont…mi-a luat ceva vreme sa ma lamuresc cine sunt si pe unii nici acuum nu i-am identificat
FLORINA: asa daca ii iau la numarat sa fie vreo 30
FLORINA: asta da…noi nu i-am luat cine stie ce la bani marunti
IULIAN DOFTOREANU: n-ai pe cine ca toti au patit la fel
FLORINA: ca… vorba d-voastra\
IULIAN DOFTOREANU: toti au dramele lor, toti au cate o matusa, nepoata, prieten, mama, sora, frate, “PACALITI”
FLORINA: nici nu stii de unde sa-i iei…da….exista insa cineva care a orchestrat aici si am identificat persoana
IULIAN DOFTOREANU: nu stiu de ce cred ca e tot din banca
FLORINA: doamna asta a fost implicata si in falimentul unei alte banci, cea agricola parca
IULIAN DOFTOREANU: cum o cheama?
FLORINA: Proteasa parca…o gasesc imediat…Preoteasa Georgeta…Preoteasa Nicolae …Stilex avea firma si inca una… Muntinu
IULIAN DOFTOREANU: Preoteasa Georgeta, cetatean român, nascut la data de 10.09.1962, in com. Ladesti, jud. Vâlcea, cod numeric personal 2620910384209, domiciliata în mun. Rm. Vâlcea, str. G-ral Magheru, nr. 18, bl. P1, sc.A, ap.11, jud. Vâlcea, Preoteasa Nicolae, cetatean român, nascut la data de 9.07.1957, in com. Lapusata, jud. Vâlcea, cod numeric personal 1570709384190, domiciliat in mun. Rm. Vâlcea, str. G-ral Magheru, nr.18, bl.P1, sc.A, ap.11, jud. Vâlcea, doi din cei trei asociati ai societatii “STILEX” S.A., asociati care detin 95% din capitalul social
FLORINA: banci…Romextera, Firenze, Tiriac, Unicredit, CEC si multe altele
IULIAN DOFTOREANU: Numele companiei:Muntinu Com S.R.L. Persoana de contact Preoteasa Georgeta
Adresa str Morilor, Nr. 18 Localitate:Ramnicu Valcea
FLORINA: dap, ambele firme au sediul in acelasi loc, ambele sunt in insolventa acum
FLORINA: doamna a folosit BO avalizate drept gaj la leasinguri, le lua semnate in alb, probabil pentru tranzactiile din banci, de lumea nici nu mai stia cate, ce a dat, daca au sume pe ele, emitea facturi duble
IULIAN DOFTOREANU: si ce va face sa credeti ca madam Preoteasa e beneficiar si nu victima?
FLORINA: pai, sa va spun situatia noastra, care ma face sa cred ca e in culpa: aveam in contabilitate facturi din partea firmelor ei pe niste sume, cu niste obiecte, facturi returnate tot prin facturi de retur, aceleasi sume, aceleasi obiecte iar cand au venit bancile la contractele de leasing aveam facturi cu aceleasi numar, aceleasi sume, aceeasi data, insa alte obiecte, alte persoane semnasera de primire, persoane aiurea in tramvai care nu aveau nici o legatura cu firma noastra.
FLORINA: cand i-am cerut sa caute acte, contractele de leasing in baza carora incepusera bancile executarea femeia ne-a spus ca a pus totul pe foc
IULIAN DOFTOREANU: haide sa va spun ceva: intr-un astfel de circuit, este imposibil sa conduca cineva din afara bancii. Numai unul din interior cunoaste toate firmele, stie unde e nevoia de bani ca sa se acopere dobanzi, sa se inchida credite si are capacitatea de a deschide altele cu larghete
FLORINA: pai doamna a lucrat intr-o banca , nu v-am spus
IULIAN DOFTOREANU: doamna nu conducea Romexterra, iar doamna nu avea nevoie de facturi… de facturi avea nevoie DOAR banca pentru a da o aparenta de legalitate operatiunilor
FLORINA: paradoxal, noi nu am avut BO-urile si problemele cu Dna la Romexterra ci la Credit Europe
FLORINA: La Romexterra problemele au fost altele…adica…12 facilitati, pe care noi nu le-am autorizat de 1 miliard jumatate, inchise/deschise, unul conform unui contract inexistent, altele plata unor facturi pentru servicii si produse inexistente, in circuit
IULIAN DOFTOREANU: iar imi dati un sentiment de deja-vu
FLORINA: prezenta unei imputerniciri false care autoriza sa semneze tot administratorul firmei care in nici un caz nu e cea de pe contract sau de pe OP-uri
IULIAN DOFTOREANU: sigur nu e vorba de Romexterra Brasov?
FLORINA: si da, sunt sigura ca nu e vorba de BV
IULIAN DOFTOREANU: de cand a inceput “colaborarea” matusii cu MKB Romexterra Bank, actuala MKB NEXTEBANK?
FLORINA: parca 2006..ai mei au semnat primul contract in 2007
IULIAN DOFTOREANU: primul contract cu santaj?
FLORINA: in 2009
IULIAN DOFTOREANU: adica semnati ca altfel…
FLORINA: anul trecut in noiembrie
IULIAN DOFTOREANU: adica in 2007 matusa inca mai tragea sperante ca o sa reuseasca sa iasa din rahat
FLORINA: da
FLORINA: si desi i-am implorat pe ai mei sa nu semneze fara un avocat nu am avut putere de convingere
FLORINA: nu a spus nimanui in ce probleme mari e bagata desi ar fi trebuit sa ne dam seama, era evident, destule semne au fost
IULIAN DOFTOREANU: nu v-a spus ca de partea cealalta, baiatul din banca ii facea tot felul de promisiuni sau santaje
FLORINA: numai ca noi banuiam ca agitatia ei se datora problemelor personale din familie si nu bancilor
FLORINA: am realizat cand au inceput sa ne ameninte pe noi
IULIAN DOFTOREANU: tarziu
FLORINA: eu am facut o greseala
FLORINA: am fost odata si i-am facut o observatie tipului si cred ca pe urma a cerut sa nu mai fiu prezenta … a realizat ca nu ma poate intimida sau convinge ca el are dreptate si m-am trezit data la o parte
FLORINA: din pacate unchii mei nu au capacitate de intelegere iar ai mei erau santajabili sentimental de catre unchii mei si pe seama lor
FLORINA: ati avut vreun succes pana acum in ce ati intreprins impotriva bancii?
IULIAN DOFTOREANU: DA, mi-am salvat relatia cu familia…asta nu au reusit sa-mi ia…in rest…
FLORINA: dupa 2 ani am reusit sa-i iert pe unchiu si matusa pentru ce au facut de i-au atras si pe ai mei… acum sunt in stadiul pregatirii unei strategii de combatere
IULIAN DOFTOREANU: bravo, cearta intre actori le prieste, cand toti arata cu degetul unul catre celalalt, fara sa vada realitatea, ei castiga
FLORINA: pai eu am vazut realitatea de la bun inceput
IULIAN DOFTOREANU: totul e sa poti demonstra
FLORINA: ce n-am putut sa iert a fost tacerea, si apoi faptul ca au continuat chiar daca am incercat sa le spun adevarul
FLORINA: FLORINA: FLORINA: pai pot demonstra ce s-a facut pe firma si in seama parintilor mei …dar restul… au stiut, au consimtit
FLORINA: ca nu si-au dat seama ca este in dezavantajul lor si nu au adunat dovezi de santaj
IULIAN DOFTOREANU: vor arata ca de fapt matusa v-a pacalit, ca s-a folosit de bani, ca a semnat, ca si daca nu a semnat si-a asumat prin semnare ulterioara, ca oricine e vinovat, numai banca nu
FLORINA: da, asta e de fapt problema si ma intreb ce e de facut
IULIAN DOFTOREANU: eu am zeci de miliarde credite “semnate” de mine cat timp eram plecat din tara, si alte zeci cand nu eram in Brasov si ce folos? Firmele au intrat in faliment iar eu nu mai am nici o calitate ca sa cer ca acele credite sa fie anulate …castiga procesele numai cu exceptii
FLORINA: v-au ramas in carca?
IULIAN DOFTOREANU: normal ca mie mi-au ramas in carca
FLORINA: si cum va descurcati?
IULIAN DOFTOREANU: imi venea sa-l strang de gat pe judecatorul care a dat prima sentinta care a zis ca eu nu am calitate si nici interes sa demonstrez ca acele contracte sunt false, dar asa fara calitate si interes, cum mama masii am acum in carca toate creditele alea? Acum am calitate si interes?
FLORINA: problema noastra nu e ca au fost contractele false ci ce s-a facut cu banii de pe contract
FLORINA: bancii mame din Germane i-ati semnalat ce se intample
IULIAN DOFTOREANU: mamica din germania studiaza des blogurile mele
FLORINA: si? nici o reactie?
IULIAN DOFTOREANU: si matusa din ungaria la fel
IULIAN DOFTOREANU: ZERO
IULIAN DOFTOREANU: trezeste-te
FLORINA: Dl iulian, acum ca ne-am gasit, ca ne regasim in aceleasi probleme cu aceeasi banca
IULIAN DOFTOREANU: nu vor recunoaste niciodata ca un angajat de-al lor a gresit…recunoasterea inseamna asumarea de catre ei a pagubelor
FLORINA: si din cate am vazut mai e ceva asemanator si pe la CT si parca si Craiova
IULIAN DOFTOREANU: si la Alba
FLORINA: nu ne putem organiza?
IULIAN DOFTOREANU: ba am putea, mai ales ca avem un blog…ha, ha, ha si sunt si actionar daca ma gandesc bine, ca am primit cadou actiuni
FLORINA: Putem face mai mult decat un blog
FLORINA: la dracu, eu vorbesc 4 limbi straine…daca ma ambitionez umplu toata Europa cu problema Romextera Romania, nu pe un singur blog ci pe mii
IULIAN DOFTOREANU: este ceva din ce am discutat in seara asta ce ati vrea sa tineti ascuns?
FLORINA: nu, cel putin eu nu. Poate cei de la DNA care ancheteaza dosarul ca am o banuiala ca ei stiau de muuuult ca se trezisera ai mei filati si nu stiau de ce. Au crezut ca din cauza hackerilor Valceni care faceau tapiterii la masini la firma alor mei. Abia pe urma ne-am dat seama ca venisera sa vada ce invartim noi de fapt ca stiau deja ca noi suntem implicati desi noi nu stiam
IULIAN DOFTOREANU: reteta celor de la Romexterra se pare ca e aceeasi in toata tara, sistemul era cunoscut din 2006 de cand s-a intamplat la Brasov
FLORINA: da
FLORINA: numai ca noi nu le aveam cu bancile, ai mei nu au avut niciodata credit pe numele lor si pentru ei, s-au intins mereu cat le era plapuma
FLORINA: trebuie sa ma pun sa dorm ca mai incolo azi am de alergat pe la avocat
IULIAN DOFTOREANU: ok, daca vreti sa mai vorbim, poate ne auzim la un telefon
FLORINA: nr meu este 074455xxxx
FLORINA: uxxxxster@gmail.com acolo raspund la mailuri
IULIAN DOFTOREANU: al meu e 072311xxxx iuliandoftoreanu@yahoo.com
IULIAN DOFTOREANU: va urez noapte buna
FLORINA: multumesc la fel
FLORINA: imi pare bine ca am ajuns sa povestim
FLORINA: poate reusim sa facem ceva impreuna
IULIAN DOFTOREANU: mai povestim daca nu va suparati ca mai “scap” cate ceva pe blog
FLORINA: daca ajungeti prin Buc sau Valcea poate ne vedem si la o cafea, la fel si eu daca ajung in BV
IULIAN DOFTOREANU: va astept
FLORINA: noapte buna
IULIAN DOFTOREANU: nb


Tentativa de crima si suicid in scandalul MKB Romexterra Bank

iunie 16, 2010

Presa locala si centrala a relatat pe larg ieri despre cazul unei femei de afaceri din Brasov care a incercat sa se sinucida, impreuna cu fiul sau, in varsta de numai 7 ani.

Informatiile oferite de politisti pentru mass-media au fost destul de vagi, motivul aparent al gestului disperat fiind “datorii ramase neachitate”.

Din fericire, atat mama cat si fiul sau au fost salvati la timp, ei fiind in acest moment in afara oricarui pericol.

Incidentul a fost mediatizat abia dupa cateva zile de la producerea sa, timp in care si organele de cercetare penala s-au sesizat.

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul pentru Minori si Familie,  Lucretia Teleghi, a declarat ca mama va plati pentru gestul sau, concluziile medico-legale ale baietelului reprezentand un punct de referinta pentru anchetatori.

In aparenta lucrurile par destul de banale, afacerista fiind acum blamata de opinia publica pentru gestul sau ‘condamnabil’.

Cu toate acestea cazul Lacramioarei Florica Ilie este doar o mica rotita dintr-un mare angrenaj ce a inceput sa scartaie in urma cu trei ani, cand neregulile constatate in sucursala brasoveana a bancii Romexterra Bank au dat peste cap afacerile a sute de intreprinzatori.

Singurul care a avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume a fost Iulian Doftoreanu, proprietarul Grupului de Firme Maroma, el insusi victima in increngatura bancara care a distrus multe destine:

“Cu litere mari, toata presa a scris despre tragedia unei mame care nu a mai suportat sa-si vada munca de o viata distrusa, vanduta, executata, lichidata, falimentata.

O mama care nu a mai suportat sa priveasca in ochii întrebatori ai copilului sau, o mama care nu a mai avut puterea sa-i explice de ce casa in care locuiesc trebuie sa fie data altora, de ce masina cu care acesta se mandrea pe la scoala a fost luata de altii.

Sau cum de veniturile familiei ajung la alte persoane care nu au nici o calitate decat aceea ca au stiut sa manipuleze hartii, profitand de naivitatea sa”.

Omul de afaceri Iulian Doftoreanu stie intreaga poveste a Lacramioarei Ilie:

“Cine e mama ce va fi privită de acum ca o criminala? Este omul de afaceri care a construit una dintre cele peste o suta de afaceri distruse de MKB ROMEXTERRA BANK in goana dupa profit, specifica unor unitati bancare.

Pentru un profit exponential, ce ar fi creat o imagine de invidiat in fata unor potentiali cumparatori, banca a pus la cale mai multe masinatiuni menite sa stearga toate neregulile si abuzurile ulterioare.

Lacramioara Ilie a fost sau este asociat in firme ce au intrat in insolventa sau faliment, avand printre putinii, dar esentialii creditori, banca Romexterra si/sau hiena de serviciu a acesteia, care devorează toate cadavrele la ordinul băncii – Corporate Recovery Management SRL”.

Proprietarul Maroma continua dezvaluirile:

“La o simpla cautare pe net veti descoperi firmele PER LARA SRL, FAROS COM SRL şi FURBO COM SRL, care sunt in procedura de faliment la Tribunalul Braşov, creditorii semnificativi fiind cei din Romexterra.

E mare lista firmelor ajunse cu voie sau fara voie in scandalul Romextera.

Printre ele se numara si PER LARA, in spatele careia se afla un nume cu rezonanta.

In unele dintre conturile mele din Romexterra au intrat si/sau iesit sume de bani de la si catre firma respectiva.

Si asta fara ca eu sa stiu macar cui trebuie sa-i cer sau sa-i restitui bani.

Probabil ca exact la fel a patit si acea mama si inca multi altii.

Din pacate a trebuit sa se intample aceasta tragedie ca sa aflu un nume, care se ascunde in spatele unei firme”.

Afaceristul Iulian Doftoreanu are si un sfat pentru anumiti oficiali bancari:

“Domnilor bancheri, nu va jucati cu vietile noastre!

Nu va jucaţi cu mamele! Platiti-va propriile greseli, asa cum si noi ni le vom plati pe ale noastre!

Nu transformati lupta de aparare a propriilor scaune intr-o lupta pe viata, dar mai ales pe moarte!”

http://barfe.ro/2010/06/tentativa-de-crima-si-suicid-in-scandalul-mkb-romexterra-bank/


Cum poti ajunge restant la Biroul de Credit din cauza MKB Romexterra Bank?

mai 11, 2010

Cum poti ajunge restant la Biroul de Credit din cauza bancii? Uneori, iresponsabilitatea angajatilor din banci ii costa scump pe clienti.

O persoana a avut surpriza neplacuta de a fi inscrisa la Biroul de credit din cauza faptului ca angajatii MKB Romexterra Bank au uitat sa-i actualizeze datele de corespondenta, aceasta fiind astfel privata de informatii care ii erau necesare pentru achitarea obligatiilor. Atunci cand clientii nu-si respecta angajamentele fata de banca si nu platesc ratele la timp, bancile au grija sa-i penalizeze cat mai drastic.

Insa ce se intampla cand banca poarta o mare parte din vina si ca urmare a unei greseli a bancii, clientii se trezesc inscrisi la Biroul de Credit si nu pot obtine alte credite? In unele cazuri, se arunca vina tot asupra clientului folosind clauze contractuale care initial nu par problematice pentru client. Dar bancile par a se gandi la toate in contracte, mai ales la acele clauze care le-ar putea fi de ajutor. 

Banca nu a actualizat datele clientei Asa i s-a intamplat si unei cliente a MKB Romexterra Bank care a postat experienta ei la Vocea clientului. Desi a mers personal la banca pentru a-si actualiza adresa de corespondenta, functionarii bancii nu au operat modificare in calculator. Pentru ca nu a primit extrasele de cont, s-au acumulat datorii la descoperitul de cont pe care il avea la banca. “In mod gresit, banca nu a actualizat in baza de date schimbarea de domiciliu intervenita si astfel nu am mai primit nici un fel de corespondenta din partea acesteia, privandu-ma de dreptul de a fi fost informata in mod corect si permanent cu privire la situatia contului meu”, ne-a povestit clienta. Timp de peste 2 ani, banca a trimis comunicari la adresa veche. Pentru ca nu stia exact cat are de platit, clienta a pus in cont lunar diferite sume, dar nu a monitorizat cu precizie situatia contului. Astfel, in 2007, in urma unei interogari facute la Biroul de Credit, a aflat ca fusese raportata de catre MKB Romexterra Bank pentru o datorie aferenta descoperitului de cont. In cei 2 ani, clienta nu a primit nici o notificare de la banca cu privire la aceasta datorie. Desi inscrierea la biroul de credit a survenit in urma acumularii unor datorii la descoperitul de cont, aceasta situatie ar fi putut fi evitata.

“O eventuala nerespectare a clauzelor contractuale nu s-a datorat decat greselilor facute de institutia bancara, care nu mi-a comunicat intarzierile sau restantele, pentru ca eu nu aveam o alta posibilitate de a vizualiza disponibilul existent in cont in fiecare moment”, sustine clienta. Clientii au obligatia de a notifica banca daca nu primesc extras Desi in contract este stipulata obligatia bancii de a trimite extrase de cont lunare clientilor, banca si-a luat si o masura de siguranta: o clauza care ii obliga pe clienti sa notifice banca in cazul in care nu primesc extrasul de cont. Sub protectia acestei clauze contractuale, banca a raportat situatia clientei la Biroul de Credit. Chiar daca la baza acestei probleme sta o eroare a bancii, clauzele din contract o apara si il scot tot pe client vinovat. In raspunsul primit de la OPC in urma sesizarii facute, procedurile folosite de banca au fost categorisite ca “nesigure”. Banca nu a putut face dovada notificarii la domiciliul real al clientei, insa raportarea la Biroul de credit a fost pusa pe seama nerespectarii clauzelor contractuale.

Desi vina este impartita, banca nu isi asuma, cum ar fi firesc partea care ii revine. La sesizarea facuta catre banca, clientei i s-a raspuns in felul urmator: “Dumneavoastra erati obligata sa semnalati faptul ca nu ati primit extrasul de cont in termen de 10 zile de la emiterea acestuia, deci banca nu a avut cunostinta de faptul ca dumneavoastra nu erati instiintata cu privire la situatia contului de card”. 11-05-2010


Rezolutie in SCANDALUL ROMEXTERRA

martie 30, 2010

                    R O M Â N I A

           MINISTERUL PUBLIC

    PARCHETUL DE PE LÂNGĂ  

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI CRIMINALISTICĂ

        Nr. 974/P/2008       

Operator Date 3883 


 REZOLUŢIE

2 aprilie 2009

Procuror Mihai Gheorghe din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penala şi criminalistică

Examinând actele premergătoare urmăririi penale din dosarul cu numărul de mai sus:

CONST A T:

La data de 30.07.2008 au fost înregistrate Ia Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia de urmărire penală şi criminalistică plângerea formulată de S.C. TRUST GRUP P&C SRL, prin administrator Tition Ovidiu, împotriva procurorului şef Valentin Horia Şelarii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, înregistrată sub nr. 980/P/20O8 şi plângerea formulată de S.C. INVEST POLENATRANS SRL, prin administrator Tition Ovidiu împotriva aceluiaşi procuror, înregistrată sub nr. 974/P/2008.

Prin ordonanţa din 26 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică având în vedere disp. art. 33 lit. a Cod procedură penală s-a dispus conexarea lucrărilor 980/P/2008 Ia 974/P/2008.

In aceste două plângeri identice în conţinut, reprezentanţii celor două societăţi comerciale formulează plângere penală împotriva procurorului şef în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, Valentin Horia Şelaru, cu privire la săvârşirea următoarelor fapte:

-    favorizarea infractorului, faptă prev. şi ped. de art. 264 Cod penal;

-    abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prev. şi ped. de art. 246 Cod penal.

Din   conţinutul   acestor  plângeri   a  rezultat  că  în   perioada  21.07 – 30.10.2007   cele   trei   firme   au   fost   implicate   în   operaţiuni   de   creditare neautorizată, efectuate în conturile a 72 de agenţi economici de către fosta conducere Romexterra Bank S.A. Sucursala Braşov. ..fapt confirmat şi de auditul intern efectuat în cadrul băncii, în dec. 2006″.

Aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţa organelor de cercetare penala in cadrul a zeci de plângeri penale, formulate de fiecare din firmele noastre, în perioada dec. 2006 – mai 2008″.

Reprezentanţii societăţilor comerciale consideră că pasivitatea organelor de cercetare penală. ..prin organele de conducere, respectiv procuror şef Valentin Horia Şelaru, nu face decât să confirme favorizarea grupului infracţional constituit în jurul fostei conduceri a Romexterra Bank S.A,”.

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, petiţionarii consideră că „rezultatul concret al tuturor demersurilor noastre efectuate spre a atrage răspunderea penală a celor vinovaţi de săvârşirea faptelor ce au tăcut obiectul plângerilor penale depuse de noi, contrar oricărei raţiuni, a fost arestarea preventivă a celor care au sesizat săvârşirea acestor fapte, respectiv domnii Dorin Lazăr Maior şi Tition Ovidiu şi urmărirea penală a unuia dintre administratorii firmelor implicate, doamna Aprofirei Florina, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj împotriva băncii Romexterra Bank S.A.”

De asemenea, o altă măsură a fost solicitarea adresată de către Direcţia Naţională Anticorupţic Serviciul Teritorial Braşov, Agenţia Naţională a Finanţelor Publice Braşov Serviciul Control Fiscal, de a verifica agenţii economici implicaţi în aceste operaţiuni, „dar nu a tuturor celor 72, ci doar a grupului nostru de firme”.

Autorii plângerilor consideră că, prin acţiunile de control ale statului, se acoperă principalul beneficiar al acestor activităţi ilicite şi anume Banca Romexterra Braşov, care şi-a însuşit dobânzi şi comisioane aplicate asupra tuturor tranzacţiilor de încasare, plăţi şi creditări ilicite, reţinând contravaloarea acestora din conturile clienţilor băncii, acţiuni ce duc în acelaşi timp la închiderea societăţilor comerciale prin falimentare şi blocaj de conturi, „datorită intervenţiei fiscului, cât şi la încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, administratorilor şi angajaţilor acestora”.

Din audierile şi verificările efectuate în cauză a rezultat că prin rechizitoriul din data de 23 ianuarie 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, procuror Sulu Marius a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor: Maior Lazăr Dorin pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj, prev. şi ped. de art. 194 alin. 1 şi 2 Cod penal, rap. la art. 13 din Legea nr.  78/2000. cu aplicarea art. 33  lit. a Cod penal şi Tition Ovidiu pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj, prev. şi ped. de an. 194 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a .şi h din Cod penal şi. în final, art. 33 lit. a Cod penal.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată in stare de libertate a inculpatei Aprofîrei florinei pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de complicitate la şantaj, prev. şi ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 194 alin. I şi 2 Cod penal cu aplic. art. 33 Iii. a Cod penal şi disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar penal la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Serviciul Teritorial Braşov pentru verificarea aspectelor cu relevanţă penală ce rezultă din înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiei, precum şi a denunţurilor formulate de inculpatul Maior Lazăr Dorin şi Tition Ovidiu.

Prin ordonanţa nr. I P 2007 din 6.02.2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţiei Naţionale Anticorupţie Semciul Teritorial Braşov, procuror Cristina Dobiescu Anghel a dispus mai multe soluţii de netrirnitere în judecată precum şi declinarea de competenţă a cauzei privind pe Matepiuc Mihai Răzvan, Tătar Floarea, Butum Cristi, Doftoreanu Iulian, Guran Florin, lordache Marian, Ţârţâlaş Călin, Dogaru Cornel, Şerban Costică în favoarea DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de competenţa acestora.

Acest nou dosar s-a format ca urmare a sesizării din oficiu, având în vedere declaraţiile date de către inculpatul Maior Lazăr Dorin şi Tition Ovidiu în faţa   instanţei   investite cu  soluţionarea  propunerii  de  arestare  preventivă  a acestora în dosarul penal nr. 49. P/2006 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Serviciul Teritorial Braşov.

La  dosarul penal nr. l/P 2007 au fost conexate mai multe dosare penale declinate de la alte parchete, respectiv:

-          dos. 2/P/2007 format ca urmare a declinării dosarului 3D/P/2007 al DIICOT    Serviciul Teritorial Braşov;

-          dos. 21/P/2007 format ca urmare a declinării dosarului 49D/P/2007 al DIICOT    Serviciul Teritorial Braşov;

-          dos. 23/P/2007 format ca urmare a declinării dosarului nr. 32/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos. 7/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 4826/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos.    12/P/2008    format   ca   urmare   a   declinării   dosarului   nr. 10338/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos. 13/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 33/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos. 15/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 75D/P/2007 al DIICOT;

-          dos. 64/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 59/P/2008 al DNA;

-    dos. 65 P 2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 8278/P 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

În ceea ce îl priveşte pe Valentin Horia Şelaru, acesta a îndeplinii funcţia de procuror şef al Serviciului Teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în perioada 15 august 2004- 23 august 2008.

In declaraţia acestuia dată în data de 3 februarie 2009 precizează că, în legătură cu acest dosar menţionez că nu am întocmit acte procedurale, îndeplinind atribuţiile specifice funcţiei de conducere şi obligaţiilor legale, rechizitoriul fiind verificat sub aspectul temeiniciei şi legalităţii, aşa cum dispune art. 264 Cod procedură penală.

In declaraţia sa din 9.10.2008 persoana vătămată Dorin Lazăr Maior susţine că s-au făcut presiuni asupra sa în scopul de a face „denunţuri împotriva unor personalităţi politice importante din PSD” cum ar fi ..fostul premier Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc, Niţă Constantin deputat şi preşedintele PSD Braşov, omul de afaceri Nicolae Ioan, iar tema predilectă era privatizarea Roman SA”.

Aceste afirmaţii sunt contrazise de procuror Valentin Horia Şelaru care în declaraţia sa susţine că „nimeni nu i-a cerut inculpatului Maior Lazăr Dorin să denunţe pe cineva anume sau ceva anume. Potrivit Legii are dreptul la reducerea pedepsei dacă denunţă şi ajută la prinderea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane ce au comis infracţiuni de corupţie, procesul verbal semnat de inculpat se află la dosarul penal.

Nu cunosc dacă în cuprinsul denunţurilor penale formulate în baza acestui drept a făcut vorbire despre demnitarii indicaţi, deoarece acestea sunt chestiuni ce ţin de ancheta procurorului şi nu de atribuţiile procurorului şef”.

Din cele de mai sus, rezultă că inculpatul Dorin Lazăr Maior s-a folosit de prevederile legii formulând denunţuri penale pentru a beneficia de reducerea pedepsei, dovedind o disponibilitate în colaborarea cu organele de anchetă.

Se constată din analiza întregului material că magistraţii nu au făcut decât să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, fără a manifesta părtinire în soluţiile pronunţate.

Simpla împrejurare că soluţiile pronunţate sunt nefavorabile petiţionarului, nu este de natură să declanşeze procesul penal, magistraţii netacând altceva decât să slujească actul de justiţie cu respectarea prevederilor legale.

în ceea ce priveşte motivele invocate de petent în formularea prezentei plângeri, simplele afirmaţi şi aprecieri subiective, nesusţinute de probe, nu impietează temeinicia soluţiilor pronunţate. 

Având in vedere cele de mai sus, in baza art.228 alin.4 rap.la art.10 lit.a Cod procedura penala,

DISPUN:

1.              Neînceperea urmăririi penale faţa de Valentin Horia Şelaru şi Sulu Marius pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 246 Cod penal deoarece fapta nu există.

2.            Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

3.            Solutia se comunică.
    PROCUROR MIHAI GHEORGHE


Cum a ajuns in faliment afacerea din mezeluri fondata de Cristi Borcea

martie 16, 2010
http://www.zf.ro/companii/afacerea-din-mezeluri-fondata-de-cristi-borcea-a-intrat-in-faliment-noii-actionari-irakieni-nu-pot-fi-gasiti-5747670/
Diana Tudor 15.03.2010

  • Administratorul judiciar spune ca a solicitat falimentul producatorului pentru ca actionarii companiei sunt de negasit.
  • Compania a trecut prin mai multe schimbari de actionariat in ultimul an, din momentul in care Cristi Borcea – unul dintre actionarii echipei de fotbal Dinamo Bucuresti – a decis sa iasa din acest business.

Producatorul de mezeluri Crimbo Prod Carn din judetul Alba, companie fondata de Cristi Borcea si vanduta anul trecut catre doi oameni de afaceri de origine irakiana, a intrat saptamana trecuta in faliment, potrivit informatiilor aparute pe site-ul Tribunalului Alba.

“Casa de Insolventa Transilvania SPRL, in calitate de administrator judiciar al Crimbo Prod Carn, a solicitat deschiderea procedurii simplificate a falimentului fata de debitoare, conform prevederilor legii insolventei, deoarece nici administratorul statutar al societatii si nici asociatii acesteia de la data deschiderii procedurii insolventei nu au putut fi gasiti”, a declarat avocatul Nicolae Rusu, reprezentant al Casei de Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al Crimbo Prod Carn.

Noi actionari

Reprezentantul administratorului judiciar sustine ca de la jumatatea lunii iunie a anului trecut compania a aparut la Registrul Comertului cu o noua structura a actionariatului, formata din persoane fizice de origine irakiana, respectiv Hussein H. Hassan si Amaar A. Ghanam, in loc de Cristi Borcea. Ulterior, in luna iulie, a fost inregistrata o noua schimbare a actionarilor, potrivit administratorului judiciar, iar in noiembrie la Registrul Comertului s-a operat a treia modificare de actionariat.

In prezent, compania Crimbo Prod Carn este detinuta de Haydar R. Hassan (75% din actiuni) si Feisal Omar (25%), in varsta de 25, respectiv 23 de ani, conform datelor disponibile pe site-ul Registrului Comertului.

Cristi Borcea, actionarul Dinamo Bucuresti si fondatorul producatorului de mezeluri din Alba, nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei pentru comentarii. Rusu a adaugat ca producatorul de mezeluri are datorii totale de 2,5 mil. lei (0,6 mil. euro), cei mai mari creditori fiind Corporate Recovery Management, in calitate de cesionar al creantei apartinand MKB Romexterra Bank si Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Alba.

In insolventa, din noiembrie

La scurt timp dupa ce producatorul de mezeluri a fost achizitionat de investitorii irakieni, Crimbo Prod Carn a intrat in noiembrie anul trecut in insolventa la cererea companiei D & S Fleisch, unul dintre cei mai mari distribuitori locali de carne de porc, fata de care avea o datorie de 90.000 de lei (circa 21.000 de euro). Inca din momentul intrarii in insolventa a companiei existau zvonuri care spuneau ca fabrica de mezeluri si-a intrerupt activitatea, iar datornicii au venit si au pus sechestru pe mai multe bunuri.

Reprezentantii Crimbo Prod Carn nu au putut fi contactati pentru informatii.

Crimbo Prod Carn avea la finalul anului 2008 o cifra de afaceri de 1,4 mil. euro, in scadere cu 26% fata de anul precedent, o pierdere neta de 3 mil. euro comparativ cu un profit de circa 6.000 de euro in 2007 si datorii totale de 4,8 mil. euro, cu jumatate de milion de euro mai mare decat in 2007, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante.

Al doilea faliment din industria mezelurilor

Intrarea in faliment a producatorului Crimbo Prod Carn din Alba nu este un caz singular in industria locala a preparatelor din carne, a carei valoare este estimata intre 800 de milioane si un miliard de euro.

Producatorul de carne de vanat Stenyon din judetul Giurgiu a cerut deschiderea procedurii de faliment in luna mai a anului trecut dupa ce actionarul unic al companiei, Dumitru Stefanescu a incercat sa vanda mai multe bunuri imobiliare in valoare de aproximativ zece milioane de euro pentru a-si salva compania.

De asemenea, de la jumatatea anului 2009, tot mai multi producatori de mezeluri de marime medie au intrat in insolventa pentru reorganizare judiciara, printre acestea numarandu-se nume cunoscute ca Medeus.


Doua banci, acuzate de spalare de bani pentru Mafie

martie 9, 2010

Doua importante banci europene – Raiffeisen Zentralbank si grupul italian UniCredit – au fost acuzate ca intre 2005 si 2007 au luat parte la spalarea a doua miliarde de euro pentru Mafia. Procurorii italieni sustin ca banii transferati prin conturile bancilor proveneau din frauda-gigant pusa la cale de 56 de persoane – oameni de afaceri, politicieni si membri ai mafiei calabreze ‘Ndragheta.

Conform saptamanalului austriac Profil, care citeaza documente transmise de procurorii italieni omologilor lor austrieci, cele circa doua miliarde de euro, obtinute din tranzactii fictive de operatorii de telecomunicatii italiene Fastweb si Sparkle Telecom Italia, au fost transferate in mod repetat intre 14 conturi administrate de Raiffeisen Zentralbank, sucursala UniCredit, Bank Austria
si de filiala vieneza a bancii de stat irlandeze, Anglo-Irish Bank.
Transferurile suspecte, pe care bancile le-au sesizat autoritatilor austriece, au legatura directa cu frauda-record dezvaluita luna trecuta de justitia italiana, care a emis 56 de mandate de arestare pe numele mai multor oameni de afaceri si al unui senator din partidul de guvernare din Italia, acuzat de complicitate cu escrocii, dar si de protejarea intregului grup cu ajutorul legaturilor pe care le cultiva cu mafia calabreza ‘Ndragheta.

Din cele 56 de mandate, noua vizeaza persoane din Marea Britanie, Elvetia si SUA, iar celelalte vizeaza cetateni italieni, printre care fostul patron al grupului de telecomunicatii Fastweb Silvio Scaglia. Trei oameni de afaceri, Gennaro Mokbel, Carlo Focarelli si Marco Toseroni, au fost identificati drept organizatori ai fraudei, insa cea mai rasunatoare acuzatie a fost formulata de procurorii italieni impotriva senatorului Nicola Di Girolamo (foto), membru al partidului Poporului Libertatii, condus de premierul Silvio Berlusconi. Di Girolamo, care a fost fortat sa demisioneze din Senat si arestat, este acuzat ca s-a folosit de legaturile cu ‘Ndragheta pentru a falsifica rezultatele alegerilor din 2008 in urma carora a fost ales senator, pentru ca ulterior, cu stiinta si complicitatea mafiei calabreze, sa le asigure protectie escrocilor de la Fastweb si Telecom Italia.

Sursa: Romania Libera


Reducere a dobanzilor la depozite

martie 2, 2010
MKB Romexterra nu mai ofera depozite pe scadente lungi in lei
MKB Romexterra Bank a decis sa scoata din oferta o serie de produse de economisire. De asemenea, banca a redus dobanzile la lei cu pana la 2,25 procente.

Prin urmare, din 2 martie populatia nu va mai putea achizitiona certificate de depozit in nicio moneda. De asemenea, banca a eliminat din oferta depozitele in lei constituite pe 24 de luni, cat si pe cele cu scadente de pana la un an cu dobanda variabila in lei.

In ceea ce priveste oferta adresata companiilor, banca a eliminat din portofoliu Depozitul Acumulare atat in lei cat si in valuta.

Pe de alta parte, produsele ramase in portofoliu isi remunereaza deponentii cu dobanzi cu pana la 2,25 puncte procentuale mai mici, cele mai mari reduceri fiind facute la lei.

Spre exemplu, dobanzile fixe standard in lei sunt cuprinse intre 8,5% si 9,99% pe perioada de 1 luna pana la 1 an. Cel mai mare randament se incaseaza la constituirea unui depozit promotional pe 99 zile.

Conturile de economii presupun dobanzi de 0,1%-7,25%. Valorile sunt bonificate in functie de soldul existent si de tipul de cont de economii ales.

Informatii detaliate despre ofertele bancilor sunt disponibile pe Conso in sectiunile de Comparatii Depozite la termen si Conturi de economii.

01-03-2010

http://www.conso.ro/citeste-stire/4375/last_stire/MKB-Romexterra-nu-mai-ofera-depozite-pe-scadente-lungi-in-lei.html


MKB Romexterra are un nou presedinte

februarie 26, 2010
 
MKB Romexterra Bank va avea din martie un nou presedinte executiv, in persoana lui Dan Sandu, dupa retragerea din functie a lui Adrian Radu.

Dan Sandu, in varsta de 41 ani, va coordona noua structura de decizie executiva a bancii si noua strategie a actionarului majoritar, MKB Bank din Ungaria.

Anterior, el a ocupat pozitia de vicepresedinte in cadrul Citigroup si Millennium Bank.

Adrian Radu s-a aflat la conducerea bancii timp de 2 mandate, incepand cu primavara anului 2004.

26-02-2010

http://www.conso.ro/citeste-stire/521/info/MKB-Romexterra-are-un-nou-presedinte.html

Bine ati venit, domnule Dan Sandu.
Sper ca preluarea de catre dumneavoastra a conducerii bancii sa fie de bun augur si pentru zecile de firme din Brasov, falimentate voit de catre fosta conducere a bancii.

Iulian Doftoreanu


ILUZII…

februarie 13, 2010

 

http://www.urbaniulian.ro/2008/10/07/cum-am-fost-prostit-de-mkb-romexterra-bank/ 

 
 

 
 
 

Dupa ce in perioada de dupa 1.11.2006, am fost prostit si purtat cu vorba de catre angajatii MKB ROMEXTERRA BANK Sucursala Brasov, dar in special de catre trimisii sositi din centrala bancii, pentru ca deja incepusem sa ma indoiesc serios de buna credinta si de bunele lor intentii, fapt pe care-l declarasem la intalnirile avute la sediul sucursalei, m-am trezit sunat de la secretariatul presedintelui MKB ROMEXTERRA BANK, de catre o domnisoara Cristina, care m-a rugat insistent sa accept o intalnire la Bucuresti, deoarece domnul Presedinte Adrian Radu, doreste sa aiba o intrevedere cu mine.

 

 

Nu am stat mult pe ganduri si am confirmat intalnirea pentru a doua zi. Speram ca sa dau peste o persoana care sa cantareasca cu mult discernamant situatia in care ma bagasera angajatii MKB si sa gaseasca o solutie de a ma scoate din acest imens rahat.

In ziua aceea, am inceput sa ma indoiesc de  faptul ca am facut bine depunand la DNA plangerea penala impotriva bancii si a directorilor ei.

Tocmai depusesem acea plangere, dupa ce am constatat Mihai Matepiuc ma vrajise aproape patru luni cu promisiunea ca va face calculele care vor arata unde sunt banii din creditele acordate de Romexterra.

Stiu ca undeva prin noiembrie sau decembrie 2006, copiase pe un DVD intreaga baza de date a bancii, cu intentia declarata de a reface circuitul banilor, de care eram foarte interest pentru a arata tuturor ca nu sunt beneficiarul creditelor pe care am fost obligat sa le semnez dupa 1 noiembrie 2006. Pentru operatiunea de copiere, il chemise la banca pe un fost angajat al bancii, plecat intre timp sa lucreze la Alpha Bank.

Aproape zilnic imi promitea ca se va apuca de calcule, dar ca nu are timp. La un moment, am inceput sa-i cer sa-mi aduca mie DVD-ul, sa fac eu socotelile. Mi-era frica sa nu dispara acea baza de date. Si azi asa, maine asa, pana intr-o dimineata mi-a spus o prostie ca dupa ce luni de zile discutase despre un DVD, de fapt nu era un DVD ci un memory-stick si ca nu mai stie ce a facut cu el, probabil l-a ratacit Victoras, pustiul lui.

Asta a pus capac. Asa m-am hotarat sa ma prezint la DNA si sa fac acea plangere. Atunci l-am cunoscut sip e avocatul Adi Rusu, caruia i-am relatat toata tarasenia si care a redactat plangerea in termini foarte duri. Am mai imblanzit-o eu, du pa ce am facut un schimb de mail-uri cu avocatul.

Am facut aceasta paranteza legata de DVD, baza de date, plangere, pentru a intelege in ce imprejurare am avut prima intalnire cu Adrian Preda.

La intalnirea cu presedintele bancii, m-am prezentat insotit de dl.Avocat Rusu. Prima reactie a lui Adrian Radu a fost sa ma “certe” pentru faptul ca am venit insotit de avocat, pentru ca el crede ca am venit la un prieten si nu la un dusman. Intalnirea a fost destul de cordiala. Eu i-am prezentat un scurt “film” al evenimentelor dinainte de 1 noiembrie 2006, i-am aratat si cum am fost mintit de catre conducerea bancii sa-mi asum niste credite pe care nu le-am utilizat eu niciodata, am facut si o descriere pe scurt a episodului Maior Lazar Dorin – SANTAJUL, dupa care am trecut la propuneri pentru a debloca situatia.

Mi-a spus din start ca nu se pune problema unor “stergeri” a creditelor deoarece nu il lasa normele, dar ca a fost informat de catre echipa de audit asupra situatiei de la Brasov si ca se lucreaza intens pentru clarificarea situatiei.

Mi-a dat de inteles ca amiabil, avand in spate sprijinul bancii si al lui personal, voi putea sa-mi cresc nivelul afacerilor mele, cumulat cu punerea acelor credite pe alte baze, cu costuri mult mai mici, in asa fel incat intr-un timp nu foarte indepartat, sumele de rambursat catre banca sa fie doar o joaca de copii.

Era promisiunea pe care mi-o facusera mai putin explicit si cei din echipa formata din  Bodor, Mateescu, Nistor, Pastor si trimisa la Brasov sa supravegheze operatiunile de “curatare” si “recontractare” sugerate de echipa de audit intern.

Am discutat despre specificul fiecarei firme si ce nevoi financiare ar fi de luat in calcul pentru a dezvolta afaceri profitabile, dar si despre nevoia de capital de lucru, datorata faptului ca toate incasarile firmelor mele au luat directia rate si dobanzi Romexterra, fiind deturnate de la circuitul normal catre furnizori.

Eram deja intr-o situatie disperata. Se adunasera restante mari la furnizorii de materie prima, nu mai platisem nimic la chirii, utilitati, aveam restante mari la bugetul statului, iar tot ce incasam de la clienti, pleca direct la creditele care nu erau ale mele decat intr-o mica masura.

Si sa nu va inchipuiti ca nevoile de capital de lucru pentru firmele mele erau foarte mari. Pe langa creditele pe care acceptasem sa le semnez ca sa se acopere porcariile din banca, nevoile mele erau pe la genunchiul broastei.

Am plecat de acolo ferm convins ca am gasit in sfarsit o rezolvare a necazurilor mele si ca ma asteapta un viitor luminos, alaturi de o banca cu care voi avea relatii stranse. Domnul avocat Adi Rusu, dupa ce am plecat de la intalnire, mi-a si zis ca e pacat, ca nu mai putem retrage plangerea penala, dar si el era convins ca lucrurile vor lua o turnura de neimaginat, in favoarea firmelor mele. Dadu-se norocul peste noi.

Dar nu a fost asa.

Ce discutam astazi cu Adrian Radu, se bloca mai departe la esalonul secund, de fiecare data. Nu stiu daca asta era facuta in mod intentionat sau pur si simplu era o lipsa de comunicare dintre presedinte si executivul bancii. Am mai avut cateva intalniri cu el, la Bucuresti, de la care am plecat de fiecare data la fel de multumit si increzator. Si de fiecare data m-am desumflat la fel de repede.

Am mai discutat si despre o posibila intermediere cu niste opera de arta, ce-mi fusese propusa de un domn ce parea ca stie ce zice si din care s-ar fi inchis ce-a mai pmare parte a creditelor mele. Si el si eu insa, am pastrat o anumita rezerva privind implicarea intr-o astfel de tranzactie, el pentru ca nu era in obiectul de activitate al bancii iar eu pentru ca nu eram convins de veridicitatea propunerii.

Intr-o zi, chiar a venit la Brasov, singur, si ne-am inchis in biroul meu, si am avut o discutie lunga cu hartiile pe masa. Am avut efectiv o zi de lucru la MAROMA, fara alte preocupari. Multi mi-au spus dupa aceea ca probabil a fost interesat doar de cunoasterea adversarului. Nu stiu ce sa cred. Dupa toate prin cate am trecut, tind sa cred ca asta a fost scopul.

Va astern mai jos, corespondenta pe care am purtat-o cu domnul presedinte Adrian Preda, in ordine cronologica. Acum, recitind-o, o vad cu alti ochi.

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Wednesday, February 28, 2007 4:10 PM
To: adrian.radu@romexterra.ro
Subject: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Presedinte,

In primul rand, tin sa-mi exprim convingerea ca intalnirea avuta la Bucuresti a fost de bun augur si personal, voi face tot ce-mi sta in putere pentru a pune colaborarea noastra pe baze solide. Luni am avut intalnirea cu colegii dumneavoastra si cred ca am reusit sa stabilim un plan de redresare pe baza caruia sa putem relansa colaborarea. Din acest punct de vedere, colegii mei lucreaza deja la situatiile cerute.

Pe de alta parte as vrea sa va supun atentiei o oportunitate care mi-a fost prezentata ieri si care, daca se dovedeste serioasa, ar putea reprezenta o rezolvare pentru toate problemele noastre.

Unul dintre colaboratorii mei, o persoana la o varsta inaintata, caruia i-am prezentat situatia mea, mi-a adus documente privind doua lucrari de arta aflate in proprietatea sa, semnate C.Brancusi.

In fapt, intentia declarata a acestuia este de a vinde lucrarile respective pe piata interna sau internationala a operelor de arta si investirea banilor obtinuti in firmele noastre, ca majorare de capital social.

De asemenea, el este convins ca valoarea ce poate fi obtinuta pe respectivele lucrari este cu mult mai mare decat valoarea estimata acum aproape 10 ani de expertii care au evaluat lucrarile respective. In acest caz, diferenta intre pretul evaluarii si pretul obtinut, ar putea reprezenta profitul meu personal, cu care voi putea acoperi datoriile firmelor mele.

Propunerea mi sa parut interesanta, dar cunoscind controversele legate de operele Brancusiene, normal ca privesc cu oarecare prudenta acest subiect.

Am cautat pe internet referinte si articole despre aceste opere si nu am gasit prea multe elemente ajutatoare. Ce este sigur, este ca una dintre lucrari a fost cumparata de la o nepoata a artistului de catre actualul proprietar.

Tinand totusi cont de valorile foarte mari ce reies din evaluarile facute la cererea proprietarului, cred ca merita, cu sprijinul dumneavoastra, sa facem niste verificari si reevaluari, urmand ca apoi sa incercam o valorificare cat mai avantajoasa data fiind importanta nevoii de a inchide subiectul creditelor din Romexterra Bank.

In cazul in care veti considera oportuna implicarea dumneavoastra si a specialistilor din Romexterra, va rog sa-mi comunicati acceptul dumneavoastra de a primi documentatia care sta la baza acestei propuneri.

 

Cu stima,

 

Iulian Doftoreanu

MAROMA

 


From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Wednesday, February 28, 2007 7:09 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Doftoreanu,

 

Va rog sa primiti multumirile mele pentru ca ati acceptat sa va intalniti cu noi la Bucuresti. Am primit si eu din partea colegilor mei un feed-back pozitiv si sunt sigur ca vom gasi o solutie solida si corecta. Daca si colegii dvs. si ai mei isi vor face treaba iar noi vom comunica bine cred ca avem sanse mari sa reusim.

In ceea ce priveste oportunitatea prezentata de dvs. va rog sa ne acordati cateva zile sa o studiem si apoi va vom raspunde cat se poate de sincer. Nu prea ne intalnim cu astfel de cazuri de aceea un raspuns fundamentat necesita o analiza mai atenta.

 

Cu respect,

 

Adrian Radu

 

 

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Thursday, March 08, 2007 2:28 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Doftoreanu,

 

As dori sa va asigur inca o data de tot sprijinul meu pentru a construi o colaborare solida. Va rog sa imi comunicati daca colegii mei nu au o atitudine deschisa si constructiva. Imi permit, de asemenea, sa va rog sa marim eforturile pentru a gasi solutiile potrivite.

In urma analizarii informatiilor pe care ni le-ati transmis referitor la lucrarile de arta prezentate, trebuie sa va informez ca nu avem pregatirea necesara pentru a va ajuta in mod profesionist. Credem ca trebuie sa va adresati unor specialisti de pe piata de arta, o piata pe care din pacate nu o cunoastem prea bine. O abordare posibila poate fi sa va adresati unei case de licitatii obiecte de arta. In urma demersurilor pe care le-am facut, ne-a fost recomandata Galeria si Casa de Licitatii “Pogany”, adresa email www.poganyart.ro. Doamna care conduce galleria si care ne-a fost recomandata ca o persoana foarte serioasa se numeste Valeria Paduret. Daca doriti sa o contactati va rog sa imi spuneti ca sa va fac o introducere potrivita.

In speranta ca va putem fi de folos,

 

Cu respect,

 

Adrian Radu

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]

Sent: Thursday, March 08, 2007 3:01 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Presedinte,

 

Pana acum, colegii dumneavoastra si-au dat tot concursul. Astazi am reusit sa facem plati la o mica parte dintre furnizori. Sper ca saptamana viitoare sa reusim mai mult. Mai am de adus unele completari privind proiectul de cumparare a imobilului Siderline, la licitatia din data de 14 martie. Sper sa ma pot incadra in termen.

Privitor la lucrarile Brancusi, va rog sa faceti recomandarile catre doamna Paduret. Doresc sa iau legatura dupa ce am confirmarea dumneavoastra.

 

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

 

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Thursday, March 08, 2007 4:07 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Doftoreanu,

 

Am discutat cu doamna Sorina Ionica de la casa de licitatii de care v-am vorbit. Dansa se ocupa de sculptura, doamna Paduret am aflat ca se ocupa numai de pictura. I-am dat doamnei Ionica numele dvs. si asteapta telefonul dvs.. Va rog sa mentionati ca sunati din partea mea. Numarul de tel al doamnei este: 0722 33 57 57. Din cate am inteles de la doamnele mentionate astfel de lucruri se discuta numai in cadrul unei intalniri si mai putin la telefon. Eu nu am oferit informatii despre ce fel de lucrari este vorba. Succes.

Cu respect,

Adrian Radu

 

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Wednesday, April 11, 2007 10:28 AM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Presedinte,

 

Dupa discutia cu dumneavoastra, am fost convins ca vom putea coopera in conditii de grija reciproca pentru afacerile ambelor parti. Totusi, se para ca trebuia sa pastram legatura si sa discutam punctual fiecare pas al colaborarii noastre, separat de discutiile purtate cu reprezentantii bancii, deoarece am observat un exces de zel distructiv intr-o relatie onesta vis-a-vis de afacerea mea.

Desi in discutia noastra initiala mi-ati promis o creditare de urgenta de 300.000 RON strict pentru plata furnizori, a fost acordat doar un credit de 150.000 RON, cu mare intarziere si cu care am putut acoperi cumpararea de creanta in dosarul de executare Siderline si o parte din taxele de executare. Deci, furnizorii nostri au fost in continuare amanati la plata. Pana acum am cheltuit in schimb in cedrul executarii Siderline peste 250.000 RON.

Acum, dupa ce colegii dumneavoastra au lungit nepermis de mult acordarea creditului de cumparare a imobilului Siderline, mai avand doar doua zile pana la expirarea termenului de plata, mi se propune un credit in niste conditii cel putin ciudate. Se cere cesionarea tuturor creantelor ce rezulta din executare, fara sa-mi lase posibilitatea de a face nici o plata catre furnizorii care in continuare nu sunt platiti conform promisiunii dumneavoastra. Era mult mai corect daca erau cesionate creante care sa acopere diferenta de garantie si aveam posibilitatea pentru restul creantelor sa decid o alta utilizare. In definitiv, dumneavoastra mi-ati dat garantia ca nu doriti ingroparea afacerilor mele. Un exemplu de utilizarea restului de creante este cesionarea a 100.000 RON catre Exodus Lighting, firma cu credit in Romexterra. Prin aceasta cesiune, sting datorie de 150.000 RON. Deci, un castig de 50.000 RON. Si cam asa doream sa fac toate cesiunile de creanta, acoperind in acest fel cu bani putini, datorii mai mari. Insa, prin modul cum a fost aprobat creditul, acest lucru devine imposibil.

Apoi, trecand peste dobanda exagerata, si comisioanele la acordare de aproape 3%, mai este introdusa p clauza de plata in avans de 2% care, cumulat cu recomandarea de rambursarea in avans a creditului la incasarea sumelor din executare, respectiv cei 700.000 RON, ma pun in situatia de a plati costuri de 5% pentru o perioada de 15 zile in care banii de fapt stau in contul bancii.

O alta clauza care ma pune pe ganduri este aceea de contaminare si garantii incrucisate, care ma pun in situatia de a garanta cu acest imobil orice credit din Romexterra, inclusiv pentru firme cu care nu am nici o relatie, doar pentru ca anul trecut firmele mele au garantat cu cecuri acordarea de credite.

Vreau sa gasim o solutie de a restructura toate creditele firmelor mele, insa tineti cont ca nu e de dorit sa priviti lucrurile ca pe o lichidare din care banca sa acopere cat mai mult ci ca pe o reorganizare unde sa existe un ajutor real din partea bancii in asa fel incat afacerile sa fie cele care aduc banii in contul bancii.

Am discutat cu cateva agentii imobiliare din Brasov si toti mi-au confirmat un pret al imobilului de cca.1.500.000 EURO. Daca acest imobil este pus alaturi de Fondul de Garantare, se ajunge la o garantie totala de 6.000.000 EURO. Deci, un potential de creditare si restructurare pe termen lung de cca.4.500.000 EURO. Cred ca se merita ca banca sa priveasca serios acest plan si sa nu se cramponeze de cele cateva miliarde necesare pentru deblocarea relatiilor cu furnizorii.

Tineti cont si de faptul ca si avand in proprietate aceasta garantie, nu pot apela la nici o alta banca pentru creditare, data fiind situatia stiuta, si nu este corect ca banca sa forteze dobanzile si comisioanele la maximum, bazandu-se pe aceasta situatie.

Sper ca sa intelegeti exact faptul ca doresc un parteneriat reciproc avantajos si sa faceti toate demersurile pentru punerea lui in practica.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

MAROMA

 

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Wednesday, April 11, 2007 1:13 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Doftoreanu,

 

Am fost informat ca ceea ce ati solicitat pentru astazi se poate rezolva. Va rog sa tineti legatura cu sucursala si sa ma tineti si pe mine la current.

Multumesc.

 

Cu respect,

Adrian Radu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Thursday, April 12, 2007 12:31 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Nu am rezolvat inca nimic. Cred ca este o lipsa de comunicare intre centrala si sucursala Brasov. Sunt deja ca o minge de ping-pong.

 

Cu stima,

 

Iulian Doftoreanu

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Friday, April 13, 2007 10:14 AM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Presedinte,

 

A fost rezolvata plata imobilului. Privitor la restul cererilor mele, pot sa spun ca am fost mintit. Mi-au comunicat din sucursala ca a fost aprobat un credit pentru persoana fizica de cca.30.000 RON, dar ca se vor acorda prima data 10.000 care sa ajunga pentru notar si asigurare urmand ca dupa semnarea contractului la notar sa se acorde si restul. Dupa semnare, mi-au comunicat ca nu se acorda si restul pentru ca „nu a aprobat centrala”.

Cred ca ar fi bine ca daca se doreste o colaborare bazata pe incredere reciproca, colegii dumneavoastra ar trebui sa aiba o schimbare de atitudine.

 

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

 

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Tuesday, April 17, 2007 2:23 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Doftoreanu,

 

Incep prin a-mi cere scuze pentru un raspuns intarziat, dar am fost foarte ocupat cu adunarile generale ordinara si extraordinara. Va asigur ca, inca o data, am fost informat ca problema ar fi fost la colegul dvs.. Dar va propun sa depasim acest moment si va cer scuze in numele colegilor mei. Totusi, cred ca intr-o buna masura am dovedit ca va sustinem si va rog sa aveti in continuare incredere in noi.

 

Cu respect,

Adrian Radu

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Wednesday, April 25, 2007 2:54 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

 

Domnule Presedinte,

 

Sunt din nou in situatia neplacuta de a ma plange cu privire la colaborarea cu Banca Romexterra prin angajatii sai de la Brasov.

Ieri, 23.04.2007 am avut la plata un CEC in Romexterra Bank despre care nu am aflat decat astazi cand am fost sunat de catre furnizor ca a fost refuzat. NIMENI din sucursala Brasov nu ne-a comunicat despre existenta acestei file CEC. Mi-au spus astazi ca „asa a hotarat conducerea bancii”.

Credeam Domnule Presedinte ca este si in interesul Romexterra ca pe firma COMPANIA DE PUBLICITATE sa nu avem incidente, insa constat ca interesul bancii este altul si nu il pot intelege. Poate reusiti dumneavoastra sa m-il explicati.

 

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

 

PS. Incep sa cred ca ati facut o proasta alegere atunci cand ati numit actuala conducere la Romexterra Bank Brasov.

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Monday, July 09, 2007 4:48 PM
To: ‘Adrian RADU’
Cc: ‘lena_maxim@maroma.ro’
Subject: MAROMA

 

Domnule Presedinte,

 

Nu a venit nimeni la noi, asa cum am discutat.

Am documentele de la firma din Bistrita si nu stiu ce sa fac cu ele. Despre afacerea de acolo am ramas placut surprins.

Maine vin la Bucuresti sa vad doua hale. Sper sa pot pune in aplicare planul de relocare a afacerii in Bucuresti.

 

Astept un telefon cand aveti timp.

 

Cu stima,

 

Iulian Doftoreanu

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Monday, July 09, 2007 4:48 PM
To: ‘Adrian RADU’
Cc: ‘lena_maxim@maroma.ro’
Subject: MAROMA

 

Domnule Presedinte,

 

Nu a venit nimeni la noi, asa cum am discutat.

Am documentele de la firma din Bistrita si nu stiu ce sa fac cu ele. Despre afacerea de acolo am ramas placut surprins.

Maine vin la Bucuresti sa vad doua hale. Sper sa pot pune in aplicare planul de relocare a afacerii in Bucuresti.

 

Astept un telefon cand aveti timp.

 

Cu stima,

 

Iulian Doftoreanu

 

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Tuesday, July 10, 2007 11:56 AM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Cc: adrian.preda@romexterra.ro
Subject: RE: MAROMA

 

Domnule Doftoreanu,

 

Multumesc pentru informare si va rog sa continuam asa.

Am retinut ce mi-ati comunicat si voi urmari cum se lucreaza la cele solicitate.

Success

Adrian Radu

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Monday, July 16, 2007 11:20 AM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: MAROMA

 

Cu parere de rau, va comunic faptul ca nimic din ceea ce am convenit ca fiind prime urgente nu au gasit rezolvare la Brasov.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

 

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Monday, July 16, 2007 12:56 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA

 

Scuze. Va sun eu putin mai tarziu.

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Friday, July 20, 2007 3:38 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: MAROMA

 

Domnule Presedinte,

 

Se pare ca sunt mari probleme in banca, atata timp cat astept din data de 10.07.2007 un acord de inchiriere pentru o incapere de birou in depozitul Siderline.

 

Cu stima,

 

Iulian Doftoreanu

 

 

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Friday, July 20, 2007 3:45 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA

 

Scuze, nu pot vorbi, dar rezolvam.

 

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Tuesday, July 31, 2007 12:43 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: MAROMA

 

Si asa a mai trecut o luna in care nimic din ceea ce am discutat nu s-a concretizat…

La aceasta data nu mai lucram nimic, din lipsa de curent.

Eu, sincer am crezut ca ne veti oferi o solutie de deblocare, dar constat ca nu realizam altceva decat discutii.

 

Cu stima,

 

Iulian Doftoreanu


MKB Romexterra Bank – concedieri colective si inchideri de sucursale

ianuarie 19, 2010

MKB Romexterra Bank a închis sucursala din Botoşani

Toţi clienţii băncii au fost notificaţi să-şi mute conturile la sucursala din Suceava sau la  băncile concurente din Botoşani

MKB Romexterra Bank  este prima instituţie bancară care îşi închide definitiv porţile la Botoşani.  Începând de astăzi banca a încetat oficial orice relaţie cu cei peste 700 de clienţi din Botoşani.

În  prealabil, botoşănenii sau agenţii economici care aveau conturi aici au fost notificaţi că banca închide sucursala de la Botoşani şi au fost îndrumaţi de un consilier bancar să-şi tranfere banii din conturi la sucursala MKB Romexterra Bank din Suceava, sau la alte bănci comerciale din oraş.

Cei 5 angajaţi care vor rămâne şomeri în cel mult o lună de zile vor primi în schimb 12 salarii compensatorii.

Botoşănenii care au carduri de salarii la  MKB Romexterra nu vor avea de suferit în urma închiderii băncii întrucât bancomatele din Botoşani vor rămâne funcţionale.

Citiţi mai multe amănunte mâine în Adevărul de Seară.

http://www.adevarul.ro/locale/botosani/Botosani-_MKB_Romexterra_Bank_a_inchis_sucursala_din_Botosani_0_191981090.html


Concedieri colective la MKB Romexterra Bank

ianuarie 19, 2010

Prima instituţie bancară care a anunţat disponibilizări colective este MKB Romexterra Bank ● Valul de disponibilizări anunţate la nivel naţional a atins şi judeţul Iaşi, de unde vor pleca doi angajaţi în luna februarie Disponibilizările ating şi sistemul bancar. Prima instituţie bancară care a anunţat disponibilizări colective este MKB Romexterra Bank. Reprezentanţii băncii au notificat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Iaşi că intenţionează să disponibilizeze angajaţi începând cu luna februarie. “Pentru luna februarie avem deja depusă o notificare de disponibilizare colectivă, din partea Romexterra Bank”, a explicat Adriana Sârghie, purtătorul de cuvânt al AJOFM Iaşi. Chiar dacă de la Iaşi vor pleca doar doi angajaţi, la nivel naţional banca a anunţat disponibilizări serioase, începând cu luna decembrie 2009. Romexterra Bank a anunţat că va închide 40 de agenţii la nivel naţional şi va disponibiliza 300 angajaţi, alte 67 de posturi urmând să fie restructurate. O astfel de măsură era aşteptată în condiţiile în care Consiliul de Administraţie al Romexterra Bank a decis, la începutul lunii octombrie 2009, să redimensioneze activitatea băncii prin reducerea numărului de unităţi teritoriale şi de angajaţi. Reprezentanţii băncii au anunţat că măsura a fost luată ca urmare a deteriorării mediului economic şi a înregistrării unei scăderi a cererii de produse şi servicii bancare, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a volumului de activitate înregistrat în tot sistemul bancar românesc.

Sursa: http://www.bzi.ro/Economic-Local-Concedieri-la-banci-A87078.html


Adrian Radu, MKB Romrxterra Bank: Nu am vazut in viata mea atat de multe litigii

ianuarie 14, 2010
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/radu-mkb-nu-am-vazut-in-viata-mea-atat-de-multe-litigii-5333956/
Liviu Chiru 14.01.2010

Aproape toti clientii ajunsi in stadiul de a li se executa bunurile cu care au garantat pentru credit aleg sa se judece cu banca, iar procedurile judiciare dureaza foarte mult, spune Adrian Radu (foto), presedintele executiv al MKB Romexterra, una dintre bancile de talie medie.

“Nu am vazut in viata mea atat de multe litigii. Numarul a crescut exponential. Am ajuns sa primim termene pentru vara sau chiar toamna viitoare, aparatul functioneaza foarte prost si nu ai cum sa executi”, spune Radu.

Obtinerea incuviintarii judecatoresti poate prelungi procesul de executare cu patru luni, astfel ca de la lansarea procedurilor si pana la vanzarea efectiva a bunului se pot scurge si opt luni de zile, spune si Ilie Dinu, managerul departamentului Corpul Executorilor Bancari din Raiffeisen Bank.

Chiar daca ajung sa obtina incuviintarea judecatoreasca pentru executarea bunurilor prevazute in contractul de credit, bancherii se lovesc de o alta problema: nu gasesc piata pentru a le vinde. “Marea problema pe care o avem cu creditele este ca executam foarte greu garantiile. Pe multe segmente nu exista piata. Conteaza foarte mult destinatia bunului, daca este industrial sau rezidential. Ai piata pentru apartamente, case, chiar si pentru ferme de pui. Dar nu poti sa valorifici o platforma industriala betonata aflata la 50 de kilometri de oras”, comenteaza Adrian Radu.

El critica pe de alta parte si lipsa de interes din partea intreprinzatorilor, care aleg cu multa usurinta sa renunte la afacerea derulata in cazul in care intampina dificultati.

“Cu toate ca procesul ofera sansa de a se aseza la masa cu bancile pentru a intocmi un plan care sa functioneze, cele mai multe planuri sunt doar pe hartie, cu scopul de a castiga timp. E clar o lipsa de maturitate si experienta a antreprenorilor si managerilor din Romania”, apreciaza Radu. El spune ca actionarii fac greu trecerea de la faza in care orice business crestea practic de la sine la stadiul actual, in care afacerile trebuie conduse bine. In plus, multi antreprenori renunta pur si simplu la afacerea lor, alegand sa scoata banii din companie chiar cu incalcarea legii, dupa care declara falimentul.

“Foarte multe din afacerile clientilor nostri au fost afectate de faptul ca, pe langa activitatea de baza, s-au trezit sa fie si speculatori in real-estate. Dintre 20 cele mai mari expuneri cu probleme, la doua treimi intalnim acest model.”

Practic, multi antreprenori au utilizat resursele firmelor sau chiar fonduri obtinute prin credite pentru investitii imobiliare, iar banii sunt acum blocati. Bancherii spun ca o alta practica a fost folosirea creditelor pe termen scurt, de capital de lucru, pentru finantarea unor investitii pe termen lung, inclusiv sedii. Odata cu scaderea afacerilor, capacitatea firmelor de a genera venituri s-a redus proportional, iar creditele nu mai pot fi rambursate. ”Nu s-a mai facut in Romania «work-out» (restructurarea afacerilor clientului – n. red.) la acest nivel si nu exista expertiza necesara ca sa poti sa il faci performant in cadrul bancii”, spune Radu.

MKB Romexterra, detinuta indirect de grupul german Bayern LB, va trece anul acesta printr-o restructurare de portofoliu, care va conduce la al treilea an consecutiv de pierderi. Practic, banca va vinde creditele neperformante pentru a-si curata bilantul, urmand sa isi relanseze afacerile, cu orientare exclusiva pe zona de retail – persoane fizice si firme de dimensiuni mici si medii.

“Creditele fara garantii se vand la 10-20% din valoare. Daca ai garantii, se vand la valoarea de lichidare a colateralului”, mai spune Radu.


MKB Romexterra Leasing ar putea revoca presedintele CA si inca un membru, la 1 februarie

ianuarie 14, 2010

Publicat pe 30 Dec. 2009

MKB Romexterra Leasing IFN l-ar putea revoca din functia de presedinte al Consiliului de Administratie (CA) pe Adrian Radu, presedintele Romexterra Bank, precum si pe un alt membru al CA, decizia urmand sa fie luata la 1 februarie, in cadrul unei adunari a actionarilor.

Astfel, Magdalena Manea ar putea fi revocata din functia de membru al CA, alaturi de Adrian Radu, in locul acestora fiind propusi spre numire Danut-Leonard Sandu si Florian-Raimund Kubinski, cu un mandat de patru ani fiecare, se arata in convocatorul companie, scrie Mediafax.

Compania a pus accent in acest an pe stabilizarea si consolidarea portofoliului, ca majoritatea firmelor de profil, finantarile noi acordate fiind “putine si sporadice”, potrivit directorului general al MKB Romexterra Leasing, Cornel Coca-Constantinescu.

Firma avea in derulare, la finele lunii noiembrie, 2.500 de contracte, insumand 3.400 de autovehicule.

Grupul Romexterra a fost preluat in 2006 de banca maghiara MKB, membra a grupului german Bayern LB.

http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/mkb-romexterra-leasing-ar-putea-revoca-presedintele-ca-si-inca-un-membru-la-1-februarie-36419

Trident scoate la vanzare terenuri ca sa iasa din insolventa

octombrie 5, 2009

Ziarul Financiar

Planurile retelei de supermarketuri Trident, al doilea mare retailer alimentar intrat in insolventa in acest an, vizeaza vanzarea unor terenuri si transformarea mallului detinut in Sibiu in centru de distractii.

Actionarii Trident, Constantin si Alina Mateescu, spun insa ca extinderea e inca pe lista, urmand ca pana la finele lui decembrie sa fie deschise 2-3 supermarketuri in Capitala. In august acestia au cerut intrarea in insolventa a retailerului, la cateva zile dupa inchiderea centrului comercial Trident Shopping Center din Sibiu. “Am suspendat activitatea centrului comercial Trident din Sibiu din cauza lipsei de lichiditati din acel moment pentru sustinerea stocului de marfa necesar si pentru platile catre furnizorii hipermarketului. Inca nu am luat o decizie definitiva referitoare la viitoarea destinatie a centrului comercial, negocierile cu cei care solicita achizitia acestuia nefiind inca finalizate. O alta varianta luata in calcul este redeschiderea sau transformarea proiectului intr-un centru de distractii”, au declarat actionarii Trident. Acestia nu au dorit sa precizeze valoarea datoriilor restante ale retailerului fata de furnizori si banci.

Trident Shopping Center a fost deschis in luna aprilie a acestui an, in urma finalizarii unor investitii estimate de companie la 15 mil. euro. Proiectul a fost finantat de MKB Romexterra Bank printr-un credit de 10 mil. euro. Tot in acest an reteaua a inchis un supermarket la Alba Iulia, care anul trecut a avut vanzari de 3 mil. euro.

Retailerul a ramas astfel cu patru unitati operationale in orasele Sibiu, Deva, Sfantu Gheorghe si Medias. “Anul trecut aceste 4 magazine au avut vanzari de 47 mil. euro”, au precizat reprezentantii Trident. Vanzarile retailerului s-au redus cu 22% in primul semestru al anului fata de aceeasi perioada din 2008, ajungand la valoarea de 16 mil. euro. Vor lichiditati din tranzactii cu terenuri Planurile de reorganizare ale companiei includ si vanzarea unor active localizate in Sibiu. “Vor fi propuse spre vanzare doar terenuri, nu si active care deservesc activitatea de baza a companiei, aceea de vanzare a bunurilor de larg consum in magazine cu suprafete mari. Pe terenul din zona Cimitirului Municipal Sibiu, cu o suprafata de 33.000 de metri patrati, Primaria Sibiu a oferit 40 de euro pe metru patrat”, au spus actionarii Trident. Acestia au mai afirmat ca vor deschide 2-3 supermarketuri in Bucuresti pana la finele lunii decembrie, fara a da detalii despre acest proiect. Grupul Trident Trans Tex, detinut de familia Mateescu, a pornit de la o afacere de import de haine, s-a dezvoltat ulterior in domenii ca exploatari forestiere, transport intern si international de marfa si imobiliare, primul supermarket al retelei Trident fiind deschis in 2004. Anul trecut, Trident Trans Tex a fost al doilea mare retailer alimentar cu capital romanesc dupa valoarea cifrei de afaceri raportate la Ministerul de Finante.

O alta retea de supermarketuri operata de investitori romani care a intrat in insolventa in acest an este SPAR, companie cu sediul la Arad si cu 21 de unitati operationale la finele lui 2008. 2009-10-05


Legea falimentului personal, protectie impotriva creditorilor.

septembrie 25, 2009

Bancherii sustin ca nu sunt vampiri sa vrea sangele clientilor, ci isi vor inapoi banii imprumutati. Debitorii cer masuri de protectie fata de abuzuri ale bancilor.

Roxana Pricop , Cristi Moga 24.09.2009

Avocatii cer statului sa protejeze datornicii la banci intrati in imposibilitate de plata printr-o lege care sa reglementeze falimentul persoanelor fizice. Gheorghe Piperea, managing partener la Piperea&Asociatii, birou de avocatura specializat in faliment si insolventa, este initiatorul unui proiect legislativ menit sa reglementeze insolventa persoanelor fizice, aflat in prezent in dezbatere parlamentara. “O reglementare a insolventei persoanelor fizice este imperios necesara.

Desi bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice aflate intr-o stare de supraindatorare nu au niciun fel de protectie. Cred ca va fi bine si pentru banci, desi unii bancheri resping un astfel de proiect”, a spus Piperea, in cadrul seminarului “Cum te poate proteja insolventa de creditori”, organizat de Ziarul Financiar. El a adaugat ca Romania si Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeana care nu au reglementat insolventa persoanelor fizice.

Principalii beneficiari ai acestei legi vor fi persoanele disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu si au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi in prezent, precum si bancile, care nu vor mai fi nevoite sa constituie provizioane pe perioada procedurii de insolventa. Cresterea costurilor de finantare precum si inrautatirea situatiei economice au pus presiune asupra capacitatii clientilor bancilor de a rambursa creditele.

Articolul complet in Ziarul Financiar: http://www.zf.ro/eveniment/legea-falimentului-personal-protectie-impotriva-creditorilor-bancherii-sustin-ca-nu-sunt-vampiri-sa-vrea-sangele-clientilor-ci-isi-vor-inapoi-banii-imprumutati-debitorii-cer-masuri-de-protectie-fata-de-abuzuri-ale-bancilor-cum-comentati-4930577/


DEVALIZAREA ROMEXTERRA

septembrie 22, 2009

Scris de Simona FICA – Luni, 21 Septembrie 2009 13:20

Radu Berceanu este promovat sistematic de către Realitatea TV, în ciuda faptului că este acuzat de spionaj, subminarea economiei naţionale ori evaziuni fiscale. Explicaţia este simplă şi a venit de acolo de unde ne aşteptam cel mai puţin: de la Cătălin Harnagea, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, care spune că tandemul Bercea-SOV este gata să-l asasineze. “Legătura dintre Vântu şi Berceanu trebuie căutată pe trei piste: 1. Berceanu, cu bani de la Vântu, a dispus unor rakeţi ucraineni să mă asasineze, chiar în timpul mandatului de director al SIE; 2. Una dintre firmele primului a primit, sub formă de credit, suma de cinci milioane de dolari, cadou făcut, prin FNI, de către SOV; 3. Ambii tocmai au trecut la devalizarea şi falimentarea Romexterra Bank!”.

PREZENŢA ZI DE ZI, A LUI RADU BERCEANU la aproape toate emisiunile Realităţii TV ne-a pus pe gânduri, intuiţia şoptindu-ne că aceasta se datorează nu numai unei simple mituiri electorale a reporterilor care îl prezintă pe Bercea în postura de salvator al umanităţii… şi că, între senatorul PD-L şi groparul Fondului Naţional de Investiţii trebuie să existe o altă legătură, mult mai puternică. Ei bine, intuiţia s-a transformat în certitudine atunci când explicaţia amorului politic şi de imagine dintre cei doi ne-a fost furnizată de cineva la care nici nu visam: fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Cătălin Harnagea: “Legătura dintre Vântu şi Berceanu trebuie căutată pe trei piste: 1. Berceanu, cu bani de la Vântu, a dispus unor rakeţi ucraineni să mă asasineze, chiar în timpul mandatului de director al SIE; 2. Una dintre firmele primului a primit, sub formă de credit, suma de cinci milioane de dolari, cadou făcut, prin FNI, de către SOV; 3. Ambii tocmai au trecut la devalizarea şi falimentarea Romexterra Bank!”. Incendiar subiect… dar care, este de la sine înţeles, nu va fi niciodată dezbătut de “vedetele jurnalismului” de la Realitatea, Cotidianul ori Caţavencu! Le este probabil prea greu să investigheze problema, unii dintre ei fiind ocupaţi cu număratul banilor proveniţi din lefurile pe care le primesc de la patronul lor şi şpăgile consistente de la Berceanu, alţii, după cum chiar ei ne-au dezvăluit, “fiind reduşi la tăcere prin ameninţări. Cu moartea!!!”

DE NOUA ANI, DEŞI NU MAI ÎNDEPLINEŞTE NICIO FUNCŢIE INFORMATIVĂ SAU DECIZIONALĂ ÎN SPIONAJUL ROMÂNESC, fostul şef al Serviciului de Informatii Externe, Cătălin Harnagea, este păzit zi şi noapte. Motivul: Sorin Ovidiu Vântu a pus la bătaie 200.000 de dolari pentru ca Harnagea ”să dispară pentru todeauna în cavou!”. Avertizori din cadrul SIE sugerează că ”este vorba despre o comandă de crimă, primită de SOV direct de la câţiva dinozauri din SRI, care nu-l iartă pe Harnagea pentru acţiunile din 1998”. Harnagea este însă mai direct şi dezvăluie, concret: ”Este adevărat, dar nu ştiţi cine s-a oferit să găsească asasinii: Radu Berceanu! Nici ăsta nu m-a iertat, de fapt ştia, aflase de rapoartele noastre referitoare la acţiunile lui de trădare! Şi nu mi-a purtat doar din cauza asta sâmbetele, ci şi pentru că am refuzat să îi mai apăr partenerul de afaceri, pe Fischer şi am dat drumul şi la rapoartele de la RomTelecom. Simplu, nu?”.

CĂTĂLIN HARNAGEA A FOST, PRIN PRISMA FUNCŢIEI EXERCITATE ÎN PERIOADA 1997–2000, nu numai şeful Serviciului de Informaţii Externe, dar şi o persoană aflată în centrul atenţiei instituţiilor similare din alte ţări. Cu toate acestea, cel puţin oficial, pericolul a venit dinspre lumea business-ului, acolo unde fostul ziarist Harnagea era extrem de cunoscut, având relaţii apropiate cu mulţi dintre afaceriştii puternici ai momentului respectiv. Printre aceştia se număra şi Dan Fischer, omul despre care se spune că a fost salvat din multe situaţii „limită” chiar de către Harnagea. Cetăţean american de origine română, Fischer a derulat mai multe afaceri cu Sorin Ovidiu Vântu, în urma unei astfel de tranzacţii primul rămânând dator celui de-al doilea cu aproape 1 milion de dolari! Ei bine, cel care i-a plătit datoria lui Fischer către SOV a fost nimeni altul decât Berceanu, la rândul său asociat cu D.F. în mai multe off-shorre-uri. Cum? Prin comisoanele de la privatizarea RomTelecom!

AŞA A APĂRUT – SPUNE HARNAGEA – ÎN „CAPETELE LUI VÂNTU ŞI FOSTULUI SPION BERCEA-BERCOVICI-BERCEANU, ideea asasinării mele”, tentativa fiind îndosariată şi în arhivele SIE, dar şi la IGP. De menţionat, în urma audierilor ce au avut loc în timpul anchetei, se subliniază că Mailat Călin, un apropiat al „părintelui” FNI, a ridicat de la Banca Română de Scont (ce-i aparţinea lui Vântu), din ordinul direct al lui Berceanu, suma de 200.000 de dolari, cu care urmau, susţin şi surse poliţieneşti, să fie plătiţi asasinii ucraineni ai lui Harnagea. În scenariul menţionat, ucigaşii urmau să-l execute pe şeful de atunci al SIE de pe o motocicletă, în momentul în care acesta urma să se deplaseze prin Bucureşti cu maşina personală.

NEOFICIAL, S-A VEHICULAT CĂ HARNAGEA URMA SĂ FIE ELIMINAT FIZIC de către reprezentanţii SRI, ca „represalii” la acţiunile derulate de SIE în 1998-1999 şi care au adus, la vremea respectivă, grave prejudicii acestuia, mai ales în plan informativ. Totuşi, indiferent care ar fi adevărul, este clar că cineva a vrut muşamalizarea afacerii în sine, pentru că doar aşa se explică de ce Sorin Ovidiu Vântu şi Radu Berceanu nu au fost – ÎNCĂ! – acuzaţi de instigare la omor deosebit de grav, respectiv de ce nu este prezentat public numele adevăratului „creier” al operaţiunii. Mai ales că, în cazul pregătirii asasinării lui Cătălin Harnagea, există câteva casete audio care certifică acuzaţiile ulterioare. De partea cealaltă, este interesant de reţinut că Sorin Ovidiu Vântu a fost un apropiat al fostei Securităţi, departamentele judeţene ale FNI având pe statele de plată numeroşi ofiţeri trecuţi în rezervă. La fel de interesant, spune fostul şef al SIE, este faptul că multe dintre firmele lui Berceanu au primit credite consistente, niciuna dintre acestea nu a piardut bani la FNI.

PE DE ALTĂ PARTE, UN IMPORTANT OM DE AFACERI DIN BRAŞOV ARUNCĂ ŞI EL ÎN AER, prin declaraţiile sale, imaginea de om cinstit pe care Vântu se chinuie să i-o fabrice lui Berceanu la Realitatea, omul de afaceri acuzându-i pe amândoi de fraudarea Romexterra Bank! “SOV şi Berceanu au o implicare majoră şi în MKB ROMEXTERRA BANK”. “Pentru cei care nu cunosc povestea, e vorba de acţiunile ilegale ale celor doi. Ambii acţionari majoritari la banca mai-sus amintită au folosit clienţii băncii, cu acordul sau fără acordul lor, într-un circuit de creditare în care interesul a fost exclusiv al băncii (bănuiesc că aveau nevoie de raportările uriaşe de venituri din România pentru a arăta băncii ungare MKB ce profitabilă este Romexterra), urmată de o acoperire a contractelor vechi, ilegale care nu îndeplinesc condiţiile obligatorii ale unei convenţii aşa cum prevăd în mod expres prevederile art.948 cod procedură civilă, cu contracte noi, semnate aparent cu buna-ştiinţă de către noi, clienţii băncii, dar consimţământul a fost viciat, după ce ne-au împuiat capul cu minciuni şi promisiuni fără acoperire. Cu acele contracte noi, banca s-a înscris în executare sau la masa credală a majorităţii firmelor pe care le-au implicat în circuit”, spune omul de afaceri Iulian Doftoreanu (va urma).

http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3659:vantu–berceanu–devalizarea-romexterra–tentativ-de-asasinare-a-fostului-ef-sie&catid=5:irealitati&Itemid=11


ING si MKB Romexterra Bank, sanctionate de BNR

septembrie 11, 2009

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a sanctionat, prin avertisment scris, ING Bank Romania si MKB Romexterra Bank, in calitate de dealeri primari, pentru neparticiparea la subscriptia publica de titluri de stat din 14 august 2009, cand Finantele au plasat obligatiuni denominate in euro pe piata interna, informeaza, vineri, NewsIn. “Astfel de sanctiuni se aplica in cazuri de incalcare semnificativa a obligatiilor asumate de catre banci. In acest caz, s-au asumat obligatii care nu au fost onorate”, au precizat reprezentanti ai bancii centrale, pentru agentia citata. Potrivit Ordinului BNR, ING Bank si MKB Romexterra Bank au fost sanctionate pentru “nerespectarea prevederilor Regulamentului BNR nr. 11/2005 privind piata primara a titlurilor de stat administrata de BNR”. Regulamentul in cauza mentioneaza ca dealerii primari au ca obligatie “sa depuna oferte de cumparare in nume propriu si/sau in numele clientilor intr-un cuantum de minimum 10% din valoarea anuntata pentru fiecare serie, conform prospectului de emisiune”. Articolul 29 din regulamentul BNR privind piata primara a titlurilor de stat arata ca “in cazul nerespectarii de catre dealerii primari a prevederilor prezentului regulament, BNR va aplica sanctiuni in conformitate cu prevederile art. 57 din Legea nr. 312/2004 privind statutul bancii centrale”. Sanctiunile pe care guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorii BNR le pot aplica prin aceasta lege sunt, in functie de gravitatea situatiei, avertisment scris, amenda de la 5 milioane lei la 50 milioane lei, suspendarea partiala sau totala, pe un termen de pana la 90 de zile, a autorizatiei acordate de BNR, sau retragerea autorizatiei acordate de banca centrala. Cele doua banci pot contesta masura, fie la Consiliul de Administratie al BNR, fie direct la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 15 zile de la data comunicarii sanctiunii. Pe 14 august, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a plasat, prin subscriptie publica, obligatiuni de stat cu dobanda denominate in euro, cu maturitate la 4 ani, de 447 milioane euro, cu 49% peste nivelul anuntat initial, iar rata dobanzii este de 5,25% pe an.

http://www.ziua.net/news.php?data=2009-09-11&id=38292


Trident, cel mai mare eşec al anului

august 23, 2009

http://www.turnulsfatului.ro/62/trident-cel-mai-mare-e%C5%9Fec-al-anului.html

23 August 2009 22:41 | Economie
Laurenţiu Parnică

Trident nu intră în faliment dar este în incapacitate de plată şi se bazează pe faptul că cei mulţi care îşi cer înapoi datoriile nu au ce câştiga din dispariţia firmei.

Trident Trans Tex, o companie controlată de omul de afaceri Constantin Mateescu, a reuşit să marcheze anul 2009 în Sibiu cu cel mai răsunător eşec. Trident Shopping Center, o investiţie de 15 milioane de euro, pe care Constantin Mateescu s-a grăbit s-o inaugureze înainte de Paşte, pentru a “prinde” fluxul de cumpărători, s-a prăbuşit cu sunet puternic patru luni mai târziu, lăsând în urmă numeroase salarii neplătite şi o serie lungă de parteneri de afaceri care s-au adresat justiţiei pentru a îşi recupera banii. Oficial, compania admite că a făcut greşeli, care au dus la marele eşec de acum două săptămâni. Una din ele a fost faptul că nu a terminat galeriile comerciale înainte de a da drumul hipermarketului. “Din sondajele realizate a reieşit faptul că traficul înregistrat sub cel previzionat s-a datorat nefinalizării galeriilor comerciale. După cum se ştie, populaţia Sibiului fiind elevată, elegantă şi având gusturi rafinate a reacţionat negativ la acest aspect chiar dacă, atât exterior cât şi interior, partea finalizată a impresionat prin bunul gust arhitectural şi ambiental. Chiar dacă Hipermarketul Trident a fost apreciat pentru mediul ambiental plăcut şi pentru preţurile accesibile, totuşi rezultatele nu au fost cele scontate”, arată compania.

Pe de altă parte, Trident susţine că nu a reuşit să închireze spaţiile din galeria comercială din cauza crizei de pe piaţa imobiliară şi a crizei economice, în general. “Datorită situaţiei dificile din domeniul real-estate în această perioadă o mare parte a spaţiilor comerciale, oferite de Centrul Comercial Trident, au rămas neînchiriate”, mai arată firma. De altfel, problemele au venit pentru companie ca o avalanşă, strategia de piaţă greşită şi creditarea excesivă ducând la inevitabil, prăbuşirea Trident Shopping Center. In afara sumei contractate la MKB Romexterra, Trident mai are credite la BRD Groupe Société Générale, Banc Post, Pireus Bank, Intesa Sanpaolo Bank şi Banca Românească. “Intrucât în acea perioadă a fost imposibil pentru Trident accesarea unui suplimentări a creditului de investiţii sau a unui nou credit, aportul financiar al firmei şi al acţionarilor la această investiţie a fost mai mare decât cel previzionat iniţial. Ca atare, capitalul de lucru al firmei micşorat semnificativ împreună cu vânzările care nu au atins nivelul anticipat au concurat la decizia de suspendare a activităţii Hipermarketului Trident, principala ancoră a Centrului Comercial Trident”, scrie într-un comunicat. Firma lui Constantin Mateescu va continua să existe, omul de afaceri bazându-se pe celelalte magazine pe care le mai are deschise şi care, potrivit lui, au o rentabillitate bună. De aceea, Trident a solicitat Tribunalului Sibiu intrarea în procedura de reorganizare conform legii Legii nr.85/2006 modificată prin Legea 277/2009. In acelaşi timp, la Tribunalul Sibiu sunt pe rol zeci de dosare în care foşti parteneri de afaceri şi furnizori importanţi de marfă pentru magazinele din reţeaua Trident îşi cer drepturile. Numai că, din punctul de vedere al lui Constantin Mateescu, relaţia cu cu furnizorii este una “bună”.

“Ne bucurăm de o relaţie bună cu furnizorii. Majoritatea furnizorilor noştri au reacţionat pozitiv şi sunt hotărâţi să continue colaborarea cu firma noastră”, arată comunicatul oficial al firmei, în care conducerea admite că mai sunt şi “sincope”. “Desigur pe această temă sunt şi sincope, dar vor fi depăşite şi vom face toate eforturile pentru menţinerea unor legături comerciale cât mai bune pentru a nu aduce prejudicii furnizorilor noştri”. După închiderea hipermarketului Trident, 80% din stocul de marfă a fost returnat, potrivit companiei, ceea ce ar fi dus la o reducere seminifcativă a pierderilor. Conducerea companiei nu a precdizat ce se va întâmpla cu celelalte patru locaţii ale reţelei de magazine care mai funcţionează acum, după ce va începe procesuld e reorganizare judiciară. De asemenea, compania nu a precizat în comunicatul oficial ce are de gând să facă în privinţa salariilor restante. Trdient mai are angajaţi acum la supermarketul din Sibiu, la megamarket Mediaş, hipermarket Deva şi hipermarket Sfântu Gheorghe.

Potrivit site-ului antitepari.ro, la finele primului semestru din acest an, Trident Trans Tex S.R.L. figura la Centrala Incidentelor de Plăţi cu peste 2.000 de refuzuri la plată, în valoare totală de 17,126 milioane de lei. In acelaşi timp, datoria către stat urca atunci la circa 780.000 lei.

“Reorganizarea nu înseamnă faliment. Intrarea în insolvenţă presupune o analiză în condiţii de siguranţă a situaţiei firmei, creînd-ui posibilitatea reorganizării activităţii sub protecţia legii şi permiţînd firmei respective să îşi deruleze activitatea în mod normal” Trident Trans Tex.

Hipermarketul, vândut unor nemţi?

O informaţie vehciulată în ultimul timp pe piaţa din Sibiu, dar neconfirmată încă de conducerea Trident Trans Tex, arată că omul de afaceri Constantin Mateescu ar fi vândut deja terenul şi clădire aaferentă Trident Shopping Center, pe o sumă considerabilă, către o companie germană.


Focul care sterge urmele la MKB ROMEXTERRA BANK

iunie 28, 2009
 
 

Inceputul infernului
  
Sigiliu pe etaje

Prima ipoteză vehiculată este că un fulger ar fi declanşat un scurtcircuit la un panou publicitar, care se afla în apropierea clădirii de birouri. Ieri, autorităţile au început o anchetă pentru a stabili cauzele care au declanşat focul.

„Au fost sigilate etajele 11 şi de la 14 la 18 pentru a fi verificate de o echipă mixtă de specialişti. Până acum nu au apărut indicii că ar fi vorba despre o mână criminală, dar luăm în calcul orice ipoteză, inclusiv aceea care se vehicula azi noapte, că focul ar fi pornit de la un panou publicitar ce se afla în apropierea clădirii. Se studiază suprafeţe mari, iar ancheta s-ar putea să dureze câteva zile”, a declarat subcomisarul Christian Ciocan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei.

“Este prematur să ne pronunţăm dacă este sau nu vorba de o mână criminală în ceea ce priveşte cauza incendiului. Acest lucru se va afla după finalizarea investigaţiilor efectuate împreună cu pompierii militari”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan.

Primarul Sectorului 2 banuieste ca ar fi o treaba necurata, dar nu vrea sa faca deocamdata speculatii. “Este foarte curios si in acelasi timp suspect cum de focul apare si a izbucnit la diverse etaje ale cladirii. Nu cred ca un scurtcircuit, pur si simplu, ar putea sa produca un asemenea dezastru. Poate sa produca la un etaj, la doua, dar dupa cum vedeti intreaga cladire este practic incendiata”, a spus Neculai Ontanu.
 
„Ardeau calculatoare şi multe dosare“

Pentru cei mai mulţi dintre pompieri, acesta a fost cel mai greu caz cu care s-au confruntat. „Când am ajuns în faţa clădirii, aveam impresia că mă aflu în faţa Turnurilor Gemene din America“, povesteşte Laurenţiu Grigoraş, comandantul Detaşamentului Special de Salvatori din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Capitală.

Pompierul se temea ca structura de oţel să nu se topească şi blocul-turn să se prăbuşească peste ei în timp ce căutau prin birouri eventuale victime.

„Am văzut calculatoare arzând şi multe dosare, schiţe, dar, din fericire, nu am găsit nicio persoană înăuntru”, mai spune Grigoraş. După o primă evaluare efectuată ieri, Constantin Grăjdan, inspectorul general de stat al Inspectoratului de stat în Construcţii (ISC), a declarat că structura de rezistenţă nu a fost afectată de incendiu, iar demolarea clădirii este exclusă.

 
Comentarii:
  
Un somer , revoltat !! (fost angajat ROMEXTERRA)
De ce nu stpuneti despre ce banca este vorba ?Sa nu cumva sa asociati numele bancii cu dezastrul mai sus mentionat…..va spun eu MKB ROMEXTERRA ….o banca in care totul este un dezastru…….Sa facut dreptate putin pentru fostii angajati ai MKB ROMEXTERRA ( ma refer la cei care au fost disponibilizati ) , pacat ca nu au ars birourile bancii in intregime…si-au batut joc de oameni….niste excroci , in frunte cu Ion Idu…..JEGURILOR….Niste nenorociti ….

 

dan (angajat ROMEXTERRA)
 
la etajul 11-13 se afla centrala bancii MKB Romextarra. Luni se pare ca nu o sa mai am birou . La naiba

 

nostradamus41 o sa ramana o cladire pustie si parasita

ceea ce s a intamplat acolo e un fel de blestem sa zicem pozitiv pentru ca au avariat biserica aceea veche biserica armeana,cazuri din astea au fost in mai multe parti in lume unde au fost distrusi sau avariati biserici vechi,eu in orice caz nu as pune sediul firmei mele in astfel de cladire fiindca se vor mai intampla cu siguranta tot felul de lucruri acolo

 

Un satul de democratie Sindromul Ridzi / Nicolaiciuc ! O ipoteza uluitoare ….

La stiri se anunta ,,in viteza”,ca fapt divers, DISTRUGEREA in incendiu, a mii si mii de DOCUMENTE (comerciale,achizitii etc.etc.)! Incendiul sa fie doar o intamplare nefericita? De cand am aflat ca si TRANSELECTRICA (,,baietii destepti”,nu-i asa?), este printre…perdantii de documente,ma indoiesc!!! Hmmm… putin probabil sa aflam … vreodata ADEVARUL!

 

Un satul de democratie

,,Sa nu uiti,Darie…. “

Dand FOC la ARHIVE, au legalizat HOTIA, jaful!

 

Antimanipulare

de ce nu a fost intrerupta alimentarea cu energie electrica a cladirii in flacari ??? la jurnalele de stiri se vede foarte clar reclama de la alfa bank care lumineaza, la fel si la etajele superioare si inferioare etajelor in flacari se vedea lumina . erau si boc, si ontanu si oprescu prezenti cand pompierii aruncau cu apa peste cladirea in care alimentarea cu energie electrica nu fusese intrerupta si nu si-au pus aceasta problema , ei care sunt atat de mari edili !!!! pompierii intervin cu apa fara sa intrerupa alimentarea cu energie electrica a unei cladiri incendiate ???? gata, ce trebuia sa arda la bursa de valori bucuresti a ars, dar isi fac iluzii daca cred ca toata informatia de pe internet s-a pierdut !!!! ……documentele vor reaparea !!!! de ce au fost atat de multe focare de la un singur panou publicitar ??? de ce incendii la diferite etaje indepartate si nu la etaje adiacente ???? un scenariu hollywooddian in franciza preluat si jucat prost : americanii au imprumutat revolutia in direct si noi blocurile inalte in flacari…..:):):):) o chestie ciudata pe tcm-canalul de filme vechi hollywoodiene cu o zi inainte de acest incendiu, pe 25 iunie 2009, a difuzat un film cu paul newman despre un incendiu care are loc intr-un zgarie-nori la mijlocul acestuia si cateva etaje mai sus primarul newyorkului refuza vehement sa intrerupa petrecerea din cauza pompierilor…. o dovada in plus ca pentru prieteni exista avertizari ……. cine are cap intelege ce vreau sa spun !!!!!

 

gica

 poate se intereseaza de ce smecherii de la transelectrica nu stau pe magheru si prefera sa plateasca chirii exorbitante. de frica cutremurului ar zice ei ,cu banii cheltuiti renovau doua cladiri ca sediul abandonat de pe magheru aici sunt baietii destepti condusi de videanu si serban.asta este firma care in cardasie cu anre ne scot banii din buzunare pentru politicieni si mai ales pentru chiolhanurile lor ,cel putin unu pe luna a 40 de directori in diferite locatii turistice din tare,sau pentru “scolarizarile ” acelorasi directori in strainatate.de ce presa nu se ocupa de aceasta firma a statului si de “realizarile ” ei? cati bani s-au cheltuit pentru modernizare fara mare efect,nu exista o statie care sa fie condusa de la dispecer(enelul o sa le conduca pe ale lor de la roma ca ex,) cat despre angajati din ce in ce mai multi tonti adusi pe pile politice. de firma de stat!

 

Gogu la 27.06.2009 22:15

paleologu are dreptate ca doar nu el era ministru la cultura cand s-a dat avizul pentru acea constructie. mare porcarie cu asa o cladire si cu modul in care sunt respectate la noi legile…iar incendiu este posibil sa fi fost provocat cu intentie, se fac tot felul de lucruri necurate. nu mai poti avea incredere in nimeni. poate “vintu” a avut vreun interes si-a trimis o “scanteie’!


Focul care sterge urme

iunie 27, 2009
 
 

Incendiul de la clădirea Millenium Business Center, aflată lângă Biserica Armenească din Capitală. Focul a fost stins de pompieri în jurul orei 2.30, după aproape trei ore de luptă cu flăcările. Aproximativ 20 de echipaje de pompieri şi 150 de oameni au intervenit pentru a stinge flacarile.
Cred ca ar trebui cercetat cu mare atentie este modul cum a izbucnit incendiul care a devastat sediul MKB ROMEXTERRA.
Cred ca aveau multe urme de sters dupa scandalul de la Brasov, dar si dupa nenumaratele scandaluri in care a fost implicata banca.
O solutie convenabila pentru domnul presedinte Adrian Radu.
BREAKING NEWS: Pompierii au reusit sa stinga incendiul de la Millennium Business Center VEZI ...

 

Incendiul a izbucnit aproape de ora 23, când mai mulţi locatari din zonă au văzut cum panoul publicitar electric amplasat în apropierea clădirii de birouri a început să ia foc. În scurt timp, trei autospeciale ale pompierilor au venit să stingă flăcările.

După mai bine de o oră de la izbuncnirea incediului, pompierii consideră că focul este stins şi totul este sub control. Din clădire nu mai ies flăcări, doar fum.

Imediat după miezul nopţii, la etajul 8 reizbucneşte incendiul. De data aceasta 20 de autospeciale intervin pentru stingerea flăcărilor care ameninţau şi biserica Armeneasca, aflată la câţiva metri distanţă.


In Romania, BayernLB este prezenta prin MKB Romexterra Bank.

decembrie 3, 2008

Banca BayernLB a pierdut 1,67 mld. euro in noua luni

Daria Macovei 03.12.2008

Banca germana Bayersiche Landesbank, prezenta si pe piata romaneasca, a raportat pierderi operationale pentru primele noua luni ale lui 2008, pe fondul scaderii investitiilor, scrie Bloomberg.

Pierderile operationale ale companiei de servicii financiare s-au ridicat la 1,67 miliarde de euro (2,12 mld. dolari), dupa ce BayernLB raportase un profit de 191 milioane de euro pentru aceeasi perioada a anului trecut, potrivit bancii cu sediul in Munchen. Institutia financiara germana a pierdut 1,02 mld. euro de pe urma scaderii valorii reale a investitiilor.
BayernLB a anuntat pe 1 decembrie ca intentioneaza sa concedieze 29% din forta de munca pe care o detine pana in 2013 pentru a-si reduce costurile cu 670 de milioane de euro odata cu orientarea catre alte operatiuni.
Institutia financiara a anuntat ca ar avea nevoie de fonduri in valoare de 10 miliarde de euro din partea landului Bavaria, de garantii de 15 miliarde de euro de la statul german acordate prin intermediul programului de redresare financiara destinat sistemului bancar si de garantii de 4,8 miliarde de euro de la administratia bavareza pentru sustinerea portofoliului sau de instrumente financiare garantate cu active.
Pierderile operationale ale bancii germane au atins aproape un miliard de euro in trimestrul trei, pe fondul “situatiei extrem de dificile de pe pietele financiare internationale”, potrivit BayernLB. Compania de servicii financiare a anuntat ca nu poate oferi date privind rezultatele pe 2008 din cauza “evolutiilor dramatice ale pietei in trimestrul patru”. In luna octombrie, banca germana estima ca va inregistra pierderi de 3 miliarde de euro in 2008.
BayernLB a majorat provizioanele pentru creditele cu risc ridicat la 333 de milioane de euro in primele noua luni ale anului.
In Romania, BayernLB este prezenta prin MKB Romexterra Bank. MKB a devenit in 2006 investitor strategic la Romexterra, unde in prezent are o participatie de 80,48%.
 
http://www.zf.ro/business-international/banca-bayernlb-a-pierdut-1-67-mld-euro-in-noua-luni-3601530/

Mama MKB Romexterra concediaza masiv

decembrie 3, 2008

BayernLB va concedia 30% dintre angajati

03/12/2008   |   Articol vizualizat de 29 ori
de Teodora Pausan
Banca germana de stat BayernLB, prezenta si in Romania, va disponibiliza in urmatorii cinci ani 5.600 de persoane, respectiv 30% din totalul de 19.200 de angajati la nivel international, in cadrul unui plan de restructurare care vizeaza eficientizarea institutiei de credit. Potrivit strategiei, vor fi reduse considerabil activitatile bancii in strainatate. Prin planul de restructurare, banca are in vedere reducerea cheltuielilor administrative cu 670 de milioane de euro pana in 2013, la nivelul intregului grup. „Vom adapta banca la provocarile pe care le avem in fata si, dupa finalizarea programului de restructurare, BayernLB va fi un partener si mai puternic, in special pentru economia bavareza“, a declarat, intr-un comunicat, presedintele consiliului de conducere, Michael Kemmer. BayernLB va iesi complet de pe piata din Asia, iar in Europa, banca germana va renunta la filiala din Milano si va reduce semnificativ activitatea celei de la Londra. Restructurarile vor afecta, de asemenea, si filiala din New York. BayernLB se va orienta spre afaceri cu clienti institutionali, precum bancile de economii, si se va concentra asupra operatiunilor din Bavaria, landul in care isi are sediul central, dar si din alte regiuni ale Europei, se mai arata in comunicat. In Romania, BayernLB este prezenta prin MKB Romexterra Bank. MKB a devenit, in 2006, investitor strategic la Romexterra, unde in prezent are o participatie de 80,48%.

Banca germana BayernLB cere guvernului un ajutor de 30 miliarde de euro

decembrie 1, 2008
Catalina Apostoiu , Bogdan Cojocaru, Mediafax 30.11.2008

Bancile detinute de stat din Germania incearca sa gaseasca alternative la programul de bailout lansat de guvernul federal in eforturile de a-si consolida bilanturile care s-au dovedit vulnerabile in fata crizei financiare, scrie The Wall Street Journal.

BayernLB, a doua banca de stat regionala ca marime din Germania, afectata de criza financiara, a cerut guvernului, vineri, un ajutor financiar de 31 de miliarde de euro.
Banca are nevoie de o recapitalizare de zece miliarde de euro. Din aceasta suma, sapte miliarde de euro vor fi asigurati de landul Bavaria, care, in schimb, va deveni actionarul principal al bancii, potrivit unui comunicat al executivului local bavarez.
Restul de 3 miliarde de euro a fost cerut guvernului federal, prin programul de stat de 480 de miliarde de euro destinat sustinerii sectorului bancar.
Banca va incerca sa obtina de la guvern garantii pentru credite interbancare de 15 miliarde de euro. Institutia de credit urmareste, de asemenea, asigurarea unor titluri de valoare de 6 miliarde de euro.
“Acest ajutor poate fi necesar bancii pentru a putea iesi din cea mai mare criza financiara din 1929 pana acum”, a declarat Horst Seehofer, seful executivului bavarez.
BayernLB nu este singura banca publica regionala afectata de criza din Germania. LBBW si HSH Nordbank au cerut ajutor atat actionarilor lor, cat si guvernului federal.
Banca de stat NordLB a anuntat saptamana trecuta ca intentioneaza sa obtina garantii financiare in valoare de pana la 20 de miliarde de euro din partea proprietarilor sai, statele germane ale Saxoniei Inferioare si Saxon-Anhalt.
Garantiile vor fi accesibile pana la sfarsitul anului 2010 si sunt menite sa suplimenteze pachetul de bailout al guvernului german.
Bancile publice care se bazeaza pe finantare din partea guvernelor landurilor nu sunt supuse conditiilor incluse in planul de bailout pus la punct de guvernul federal, plan ce restrictioneaza platile de dividende catre actionari si impune limite asupra salariilor si primelor.
Bancile publice germane au fost in general serios afectate de expunerea lor fata de creditele ipotecare subprime americane. In acelasi timp, acestea nu dispun de o baza solida de depozite pe care sa se bazeze ca sursa de finantare.
Problemele financiare cu care se confrunta acestea au determinat multi politicieni si insesi bancile sa urmareasca un proces de consolidare, proces care ar putea presupune in ultima instanta o grupare a acestor banci in trei institutii.
“A recurge la ajutorul landului in loc de cel al guvernului federal reprezinta o modalitate de evitare a implicarii guvernului federal in activitatile bancare ale landurilor individuale”, spune David Williams, din cadrul Fox-Pitt Kelton. Un bailout federal ar putea implica o serie de schimbari, adauga Williams.
Saptamana trecuta, cea mai mare banca controlata de stat a Germaniei, Landesbank Baden-Wurttemberg, a anuntat ca va atrage 5 miliarde de euro din partea guvernului de stat si a bancilor locale de economii.
 

MKB Romexterra: Negociem cu clientii cu restante la credite

noiembrie 28, 2008

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/54360/MKB-Romexterra-Negociem-cu-clientii-cu-restante-la-credite.html

Wall-Street, 28 Noiembrie 2008

MKB Romexterra ofera “unele pasuiri” si negociaza cu clientii ce au intarzieri la plata creditelor, pe fondul cresterii numarului restantelor in ultimele doua luni, insa toate bancile din Romania se confrunta cu astfel de probleme, a declarat presedintele executiv al bancii, Adrian Radu.

“Exista probleme in toate bancile legate de rambursarea creditelor. Evident ca oferim anumite pasuiri clientilor, sunt unele negocieri, insa nu marim scadenta la credite destul de mult”, a spus Radu, in cadrul reuniunii anuale a Institutului Bancar Roman (IBR). 

Directorul Directiei de Supraveghere din cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Nicolae Cinteza, a declarat la Sinaia ca totalul creditelor mai mari de 20.000 lei contractate de populatie si afectate de restante a crescut ingrijorator de la inceputul anului, cu aproape doua puncte procentuale, pana la 8,28% din volumul total al imprumuturilor peste aceasta suma. 

Totusi, presedintele executiv al MKB Romexterra Bank considera ca bancile “nu isi vor lasa clientii sa cada decat in situatii extreme”, pe fondul inrautatirii contextului crizei internationale, care ar putea genera probleme sistemului bancar cel putin un an de zile de acum inainte. 

Pe de alta parte, Radu a spus ca acordarea creditelor pe perioade de doua generatii nu este o solutie in actualul context economic, potrivit NewsIn.

Referitor la modificarea noului regulament de creditare impus de Banca Nationala a Romaniei (BNR), presedintele MKB Romexterra sustine ca banca centrala “va incerca sa relaxeze normele si, intr-adevar, exista posibilitatea ca ele sa ajunga la fel ca acum sase luni, insa modificarea va depinde de cat de mult se va contracta creditarea, situatie care nu neaparat va fi un factor negativ”. 

Presedintele MKB Romexterra sustine ca bancile trebuie sa dea dovada de prudenta in perioada urmatoare, sa isi monitorizeze clientii si sa gaseasca solutii pentru a furniza un flux pozitiv al lichiditatii.

1 Comment so far »

 

IULIAN DOFTOREANU said

am November 28 2008 @ 6:11 pm

Mai rau e ca se pare, au inceput sa-si inchida deja multe agentii. Acele agentii de tip B, mai putin profitabile.
Poate daca o spun eu ca MKB Romexterra isi inchide agentiile pe capete poate pare o rautate de la un pagubit frustrat. Dar poate verificati dumneavoastra. Insa nu pot sa nu va relatez cate ceva din ce mi s-a intamplat astazi.
Mi-a zis o gura spurcata ca domnul IDU e foarte ocupat zilele astea cu renegocierea contractelor de spatii. Zicea ceva si de o agentie pe bulevardul Unirii langa Romexterra Leasing.
Cica le pleaca si oamenii pe capete. Tot gura aia spurcata spunea despre un sef de serviciu, prieten bun cu presedintele Adrian Radu, care si-a luat talpasita in ograda lui Vanghelie.
Citez din ce mai zicea gura spurcata:
Gura Spurcata: inseamna ca ADI i-a zis sa plece ca sa-l protejeze caci situatia a groasa
Gura Spurcata: la audit bate vantu pe bune. Auditu acum pune batista pe tzambal, le-a zis sa nu mai faca nici un scandal.
Gura Spurcata: si acolo treaba pute cu tiganii din Brahasesti care au luat credite la greu si nu dau nimic inapoi. Diavolu al mare e IDU care in cardasie cu MAMARA au incheiat contracte de intermediere cu o firma a unui apropiat a lui IDU ca sa-i trimita chipurile clienti. Cel putin pe retail asta e treaba. Alta chestie interesanta e ca la Sf Gheroghe clientela e 100% pers fiz si numai lucratori din politie, sri, jandarmerie.
Gura Spurcata: ba io zic ca le-a dat teapa si la huni. La unitatea unde era ZEGA era un portofoliu praf praf praf. Zega a plecat.
Gura Spurcata: in orice caz acum la audit nu mai e nimeni de specialitate. Telea e pe duca, Albu la fel – cancer, Sfetcu e matol mereu, Marin in medical , Bodea a plecat. Ei cica fac private banking da nu stiu de capu lor. Culmea e ca tot codita lu vantu e si acolo. Oricum stiu ca inca de acum 4-5 luni erau disperati de nivelul extrem de ridicat al provizioanelor la credite. Clujul statea prost. Oricum nivelul profesional la audit a scazut dramatic dupa plecarea lui Tuinea, materialele facute de el, chiar daca presu si le punea sub cur erau bine facute – atunci cand se vroia sa se faca treaba.
Gura Spurcata: deci in opinia mea creditarea nu va porni prea curand deoarece MKB va dori sa dreneze valoare din banca iar la randul ei MKB e sub presiunea BLB ai vazut ce a facut presu lor si-a cerut scuze in scris actionariatului. Deci cred ca e doar o problema de timp pana se duc in bot. Oricum inchiderea accelerata a unitatilor s-a facut cu discretie maxima, micsorarea cheltuielilor operationale e acum grija nr.1. Se prevad si disponibilizari masive. Oricum treaba e groasa si daca pretenu lu Adi si-a dat demisia dintr-un post caldutz cu leafa grasa e semn ca oamenii lui Vantu incep sa plece anticipand balamucu ce va urma. Am cam 15 ani de banca in carca si stiu din proprie experienta ca atunci cand oamenii pleaca si sunt inlocuiti cu fite-cina fara experienta e semn ca banca e pe duca, am lucrat si in sistem si in BNR si stiu niste lucruri. Si oricum chiar daca BNR relaxeaza creditarea in ianuarie situtia e tot tragica pentru ei.
Gura Spurcata: alta chestie e ca aia de la audit cand se duc pe teren sunt obraznici trag de femei – de coloege prin sucursale – sa le aduca cu ei la hotel si cer bautura tarie si o tin intr-un chef continuu. O gasca de betivi si de curvari. Seara toti sunt manga cu ochii rosii – cires si de aia sunt atat de bolnavi ca toarna in ei vodca pana lesina. Iar Pal crede ca ei fac treaba pe teren.
Gura Spurcata: deci fii atent eu sunt 100% sigur ca ADI PREDA e informator secu si SRI si a fost racolat pe la 19-20 ani cand era student. Tot ce face RADU varsa PREDA mai departe. I se pune la dosar. Acum cateva luni se vorba ca vine sa ia banca si sa ia locu lu Radu fostul Vice.
Gura Spurcata: asta e Arin Octav Stanescu. Atentie e puternic rau. Face parte din cooperativa. Toate falimentele de rasunet ale bancilor BIR, BANKCOOP, ALBINA, BRS, BID, precum si declansarea reorganizarii judiciare la Banca Dacia Felix si Banca Columna au avut ca element comun, in afara de dificultatile financiare, inerente uneori oricarei banci oricat de puternice, modul in care s-a declansat procedura falimentului sau a reorganizarii judiciare, care de fapt este etapa premergatoare, pregatitoare falimentului, un mod de a opera care in mod izbitor are absolut in toate cazurile acelasi initiator: Arin Stanescu si firma lui de lichidari RVA – SA. Vanator de cadavre. Sau daca nu e cadavrul gata il ajuta el. Eu cred ca Romexterra are toate sansele sa cada si daca nu ar fi si complicitatea organului de supraveghere BNR treaba s-ar fi produs de mult. Daca mergeai in sucursale vedeai 1,2 clienti nu mai mult. Si atunci te miri ca au avut pana in septembrie pierdere? Dar ei deschideau unitati in mare viteza sa faca IDU p..a mare si sa trimita la fiecare director cate un tigan ca sa ia credite. E o vorba: pestele de la cap se impute. Asa ca o sa fie interesant de urmarit in perioada imediat urmatoare cum se comporta banca.

Asta spune Gura Spurcata, cu care am avut o discutie pe mes, si care zice ca stie totul din calitatea lui de angajat.

Si mi-a mai spus Gura Spurcata multe alte lucruri interesante, unele pe care le banuiam si eu, altele nebanuite. A promis ca revine cu noutati.


Bancile refuza sa onoreze cererile de credit din cauza lipsei de finantare !

noiembrie 28, 2008
http://www.urbaniulian.ro/2008/11/28/bancile-refuza-sa-onoreze-cererile-de-credit-din-cauza-lipsei-de-finantare/#comment-43020

 

Mediafax anunta faptul ca , băncile comerciale au un stoc mare de cereri de credit pe care nu vor să le onoreze din cauza lipsei de finanţare pe termen lung, deşi susţin că noul regulament le limitează activitatea, a declarat, vineri, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), Nicolae Cinteză.

“Posibilitatea apariţiei unor probleme la băncile-mamă a făcut ca sumele transferate de acolo să fie puse sub semnul întrebării (…) Personal nici eu nu încurajez creditarea pe termen mediu şi lung cu resurse atrase pe termen scurt (din intern – n.r.)”, a spus Cinteză la seminarul EU-Cofile organizat de Alpha Bank, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor.

El a arătat că, în luna octombrie, băncile care au aplicat noul regulament de creditare a populaţiei “se numără pe degetele de la o mână”, astfel că motivul invocat de bancheri nu se susţine.

Potrivit oficialului băncii centrale, la persoanele cu venituri înalte gradul maxim de îndatorare scade prin aplicarea noilor norme cu 4% pentru creditele în lei şi 6% pentru cele în euro.

El a recunoscut însă că la clienţii cu venituri medii, de 400-500 de euro, gradul maxim de îndatorare scade şi cu până la 14%.

Totuşi, Cinteză consideră că la veniturile medii un grad de îndatorare de jumătate din sumele de care dispun clienţii lunar este rezonabil.

Grija bancherilor este alta. Vocalismul are alt substrat. Au fost creditaţi dezvoltatori imobiliari care, în momentul de faţă, nu au desfacere asigurată. Sunt constructori care nu pot să vândă”, a spus Cinteză.

El a atras atenţia că în contextul crizei, care va lovi şi România, şi al reducerii activităţii, al disponibilizărilor, băncile ar putea fi afectate din rambursarea unor credite acordate într-o perioadă în care indicatorii arătau bine.

În ceea ce priveşte relaţia cu băncile-mamă, Cinteză afirmă că ţine legătura permanent cu autorităţile de supraveghere din celelalte state UE.

El a mai arătat că în prezent o delegaţie din Banca Naţională a României discută la Viena cu alte autorităţi de supraveghere din regiune despre situaţia băncilor cu capital austriac, cum ar fi Erste, Raiffeisen sau Volksbank.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com sau la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro


Risc iminent de faliment al bancii?

noiembrie 7, 2008

Mi-au atras atentia doua postari “rautacioase” de pe youtube, avand ca subiect Banca MKB Roomexterra, iar in prima faza am crezut ca este doar o farsa, mai ales ca in fiecare filmulet nu aparea nici o explicatie verbala. Nici nu am mai bagat in seama pana astazi, cand am dat o cautare pe google, am redescoperit unul dintre link-uri, alaturi de un text explicit care-mi scapase la prima vizionare.

Am intrat din nou pe link-ul http://uk.youtube.com/user/miginves si am gasit urmatoarea explicatie scrisa:

From: miginves
Added:
MKB ROMEXTERRA BANK Prima victima in Romania a crizei mondiale sau cardasie cu BNR

Dupa o lunga perioada de „stabilitate bancara ,sugerata de Dl.Isarescu, iata ca o banca romaneasca ajunge sa fie executata silit mobiliar (sechestrarea si vanzarea scaunelor, calculatoarelor etc..) pentru ca nu si-a achitat datoriile mai vechi si mai noi. Nu stim daca aceasta decizie a BNR este luata ca sa ascunda lipsa de lichiditati a bancii sau ca sa franeze aplicarea unei Hotarare Judecatoreasca (fapt ce constituie o infractiune) cert este ca daca BNR ar elibera o dovada cum ca ROMEXTERRA nu are bani s-ar putea cere deschiderea proceduri de faliment la adresa bancii.
Nu numai fata de un creditor , ROMEXTERRA nu vrea sa plateasca ,ci si fata de avocatii care i-au reprezentat banca fiind in executare silita si de catre proprii avocati , Dosar 971 , Bej Gont si surpriza BNR iar nu instituie popriri pe conturile ROMEXTERRA
iar pe link-ul http://uk.youtube.com/watch?v=DEgwv7PDD-g&feature=related urmatorul text scurt dar incitant:
From: ionescuatilla
Added:
Pentru un timbru cazut de pe sentinta MKB ROMEXTERRA BANK a scapat doua zile de executarea mobiliara
Mi-am zis ca trebuie sa fie o facatura, dar am intrat totusi pe www.just.ro si am cautat procesul dintre MKB ROMEXTERRA si Societatea de Avocati BOSTINA&ASOCIATII. Si cu uimire am constatat ca pe rolul Judecatoriei Bucuresti Sector 3 sunt doua procese in curs.
Unul, cu numarul 9593/300/2008, are ca obiect o VALIDARE DE POPRIRE, http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=300&d=MzAwMDAwMDAwMDAwNzI1MDk* in care SCA BOSTINA & ASOCIATII are calitatea de CREDITOR, MKB Romexterra Bank pe aceea de DEBITOR iar BANCA NATIONALA A ROMANIEI, calitatea de TERT POPRIT.
Al doilea proces, 7980/300/2008, are ca obiect CONTESTATIA LA EXECUTARE SUSPENDARE EXECUTARE SILITA, SUSPENDARE PROVIZORIE A EXECUTARII SILITE. Procesul este initiat de catre MKB Romexterra Bank in calitate de CONTESTATOR, impotriva SCA BOSTINA & ASOCIATII in calitate de INTIMAT. In cazul acestui proces, am vazut ca in data de 11.07.2008, judecatorul a dat incheiere irevocabila prin care a respins cererea de suspendare provizorie a executarii silite, ca neintemeiata. Deci, MKB Romexterra Bank ca debitor si BANCA NATIONALA A ROMANIEI ca tert poprit, sunt in potential risc de EXECUTARE SILITA.
Deasemenea, stiu sigur ca daca BNR ar elibera o dovada cum ca ROMEXTERRA nu are bani s-ar putea cere deschiderea proceduri de faliment la adresa bancii. Asta pentru ca si eu la randul meu am vrut sa cer falimentul bancii pentru plati certe pe care nu le-a facut catre firmele mele si m-am lovit de aceeasi prevedere din LEGEA 83 Privind procedura falimentului bancilor, faptul ca nu e primita in instanta nici o cerere de declararea falimentului unei banci, fara ca Banca Nationala a Romaniei sa se pronunte in prealabil asupra solvabilitatii bancii respective.
Practic, prin Legea 83, Bancii Nationale a Romaniei i se da puterea de a hotara daca tu, ca si creditor al unei banci, ai dreptul sa te adresezi instantei de judecata sau nu. Mi se pare mie sau este o incalcare flagranta a Constitutiei Romaniei?
Inca o data se demonstreaza, ca bancherii sunt considerati in Romania  cetateni de prim rang, iar restul populatiei e considerata o masa de indivizi, cu dreptul de a se judeca intre ei, dar nu si cu cetatenii din prima categorie.

2 ani de la marea prosteala

noiembrie 2, 2008


How do the bank help the small entrepreneurs in Romania “you sign for a 25% annual interest or you face enforcement!”

august 29, 2008

http://www.urbaniulian.ro/2008/08/20/cum-ajuta-bancile-mici-intreprinzatori-din-romania-ori-semnezi-cu-dobanda-de-25-pe-an-ori-te-executam-silit/

Low-class blackmail, this is the accusation Virgil E. addresses to most of the banks in Romania. Under the mask of the involvement in the lending policy of Romanian companies’ activity, the banks are actually practicing outright extortion, low-class blackmail, forcing people, under the threat of enforcement or bankruptcy, to mortgage their lives and their own assets or that of their relatives.

Once you joined the rollercoaster of financing the business with bank loans, you are lost, you entered the BANKING HELL and, just as in Dante’s world, you leave any hope on the doorsteps of bank’s building.  

The banks place their stakes on the moral constraint of the Romanian company owners and take advantage, in the most abject manner, of their ability to enforce astronomical interest rates, without giving any consideration to the years work that was needed to support a company. Nothing counts, but the stupid concern to reach all-time revenue records, neither the people, nor the morality or the law. Nothing but the MONEY! Virgil is the perfect example of the way the ROMANIAN BANKING SYSTEM not only that it does not help the Romanian companies or the economy, but it CRUSHES them, squeezes them as lemons of any energy, acting just like grasshoppers that HAVE TO CONSUME EVERYTHING AND LEAVE NOTHING BEHIND.

We pretend that we don’t see, that we don’t care, but if we leave this scourge to expend in the national economy we will deliberately allow this diabolic scheme to destroy and enslave us. A cold mechanism, with no feelings, that doesn’t care for the human being more than the guards cared for the prisoners in the Gulag. Virgil was blackmailed: you either sign the contract with a huge interest and mortgage your life and the one of your wife, or you face enforcement, you are left on the streets and the bankruptcy will follow. What can I tell you about these boogie-man style enforcements? From my legal experience I can tell you that if you decide to confront them and have a good lawyer, THE BANKS WOULD NOT GET TO APPLY ENFORCEMENT, but this is exactly what they are counting on, on the fear they spread just like a poisoning gas over their customers.

What if you would say to their face: you want to apply enforcement on me? Just try it and I will bring about 30 actions in court and eventually I will win because you enslaved me all these years without giving anything in exchange.  If you draw the line, after 5 or 10 years of bank financing, your company grew, you go on holiday in Greece instead of Romania, but YOU HAVE NOTHING. ALL IS ENCUMBERED OR MORTGAGED AT THE BANK and when the bank decides to mess with you, it’s all over.

Here is the experience with Virgil:

Good afternoon,

I read with a lot of interest every day the emails with information coming from the “customer assistance” address …. I eventually decided to ask for your advice because, sincerely, I’M EXASPERATED BY THE BANKS.

But, let’s start with the beginning. My name is Virgil E and I am director of SC XYZ SRL (advertising production). Among other loans I had to contract to develop the company, I took also 2 loans from the former FinansBank, the current Credit Europe Bank. A credit facility for which I paid monthly installment for the amount drawn and a transporter loan that I used to buy a car. In July this year the credit facility matured and an addendum was concluded whereby my company undertook to repay this credit facility in equal installments. So far, so good. My contact person in the bank kept delaying me until the last moment with the documents (the last day) when he presented me an ABERRANT contract that I was “forced” to sign under the “threat” : “if you don’t agree, tomorrow you have to show up with the money or you enter enforcement procedures with the other loan too”. You can imagine my desperation. I had to agree with a 25% annual interest rate and in case of delayed payments, I was applied a penalty interest of 28% per year. Moreover, I has to sign-off a blank promissory note (in addition to the one I had already signed one year ago when I opened the credit facility and the one that I signed when I contracted the “transporter” loan that I used to buy the car.  The problem is not that I signed 3 blank promissory notes (although I found it out-of-place since one promissory note has already been submitted to secure the credit facility), but this last promissory note had to be endorsed both by myself as a natural person and director of the company, but also by my wife that is just an employee of our company. Ever since, I have been threatened by the bank, upon each delayed payment, with enforcement… for both the loans contracted with them. Leaving aside the ABERRATIONS imposed by the bank, but that I had to swallow, my kind request to you is as follows: which is actually the enforcement procedure? Could such a procedure be initiated over the phone? Should a written notification be sent? Shouldn’t they offer a last payment term? Aren’t the parties invited to a conciliation meeting? Since I do not know this procedure, I let myself be intimidated each time by the bank and I play by their rules.

 

There are some other issues relating to the banks, but I don’t know how many of them could be solved. Anyway, let me know tell you about my second experience with my company. At least people would know as many information as possible and eventually someone would take some actions, in practice, because in theory, they kept taking actions as of 1990. Last year also, I contracted from Leumi Bank Romania a loan for procurement of equipments that covered for 75% of the purchase price, the remaining 25% being my own contribution (capital contribution).

In June one year passed. According to the contract concluded, in the first year the interest was fixed at 10% p.a.. As of June, the interest started to grow monthly to reach now 15.5% p.a. The bank put this growth on the something related to the index of inflation in EUR, but the loan I took was in lei. What EUR index has to do with this? Something else. Last month, the equipments were revaluated and, following the revaluation, I received a letter from the bank whereby I was informed that “following the valuation report, we concluded that your company is in financial regress, and, therefore, we have to increase the interest by 1% p.a.”. Sincerely, I have never heard of a bigger ABERRATION. They come, valuate the equipments, and reach the conclusion that my company is going through a financial regress?  And, to make matters worse, such abuses are “perfectly legal” from their point of view since these are clauses laid-down in the agreement. For example, for the credit facility the contract had a clause whereby my company undertook to have a monthly account activity of RON 10,000, but the term was not specified. I understand that this clause is valid for the 6 months I used the credit facility. But it appears that I was wrong. In June (that was the same month when the loan for investment turned one year), I received another letter whereby I was informed that I didn’t meet my obligation regarding the account activity of RON 10,000 and consequently the interest was increased by 4% p.a. .. I don’t know how they came-up with this, since there was no provision in the agreement in this respect. For use this increase of the interest rate was not done only for the credit facility, but also for the loan for equipments. So that not, both loans have a 15.5% p.a. interest rate in less than 2 months, from 10% p.a. … because of the EUR inflation index.! I advise anybody concluding contracts to be very careful if the loan is in lei. Such a clause should not be in the agreement. It seems aberrant to me. And the variable interest rate… it should be somehow laid-down in the agreement. Because each bank increases it as per “its desire”, to quote some pawnbrokers I  know, that frankly speaking, I think are more reliable than the banks. It was said on the internet that banks are “legal pawnbrokers”. I confirm. They steal in your face, legally and nobody sys anything. And all of these happen to the detriment of us, the consumers and especially of the small businessmen. How could the national economy grow if all our revenues are split between the bank and state dues?

 

And then why people wonder when a person working up to 14 hours a day goes and spends any saved money abroad after having been taken for a fool the entire year by the state and the banks?  We should let ourselves be treated equally by the seaside “slicks”? I was watching TV the other days and I saw a X5 driving on the beach and injuring people. And to conclude, thank you for your patience to read this email. I apologize if I am not entirely right, but I CANNOT TAKE IN ANYMORE. The banks are simply preventing me to do my business and I am force to close it eventually. If I cannot pay the rent or the phone the activity of my company is paralyzed and, subsequently, I cannot pay the installments to the bank. If I go and ask for help from a bank, I get obstructed, I am delayed until the last second when I am forced to sign whatever they want me to. Last year I was looking to buy various things for my company… First I went to Banca Transilvania where I had already had a credit line and a discount line. I applied for an investment loan. I was replied “You don’t have repayment power”. Ok, I said to myself and I went to another bank. I ended up at the former Finans that told me “We cannot grant the loan you want because you don’t have repayment power. But, what we can do is to grant you a credit line and a credit for procurement of a car” … Said and done. But I wanted the equipments… I ended-up again at Leumi where I tried to convince them to take-over all my loans and to extend them to cover for the equipments, but I was told “You don’t have repayment power. What we can give you is a credit facility and another loan for investments. Now the question… Why each of them considered that I don’t have repayment power, but now I have 6 loans concluded with 3 banks? And this because I don’t have repayment power. I don’t think so! I think that each of them tried to obtain as much a possible from my company and offered, in addition to the lending options they agreed to, also another one. I don’t think that any bank would ever share the risks fairly with the company in which it invests. We assume all the risks and the banks sometimes cover themselves even 3 times the value of the loan they granted. Banca Transilvania asked me, for a EUR 30,000 investment loan, besides the 2 blank promissory notes endorsed by myself as director, also mortgage on the equipments and another asset that would cover for the entire value of the loan. Are they covered 3 times. I say they are and this is not normal. We risk, we pay and the bank does not move a finger, just as the Romanian state . We are told that we need them, take it or leave it.

 

To conclude, please, as per your available time, explain to me in a couple of words this enforcement procedure. I will handle the rest. This year I will terminate all my loans. Either by paying them or I start to collect evidence. And by the end of the year, no matter what, I take them to court. They always have their own way imposed on our time and money and especially on our work.

 

Thank you one more time for the information you send us almost daily that is a good coffee-lecture for a small entrepreneur .

Please have all my respect for the work you do to the benefit of the consumers.

 

PS: if you think that this email could be a lesson to learn from for others too, please publish it in your newsletter. Don’t say my name or the name of my company. However I insist you to publish the names of the banks I mentioned. I’m not afraid of them, moreover since I now I am right. Thank you in advance for understanding.

 

For any comments and suggestions regarding this material, or if you have experienced similar situations and think they have to be known and reported to the authorities and to Justice, please write to me at the following address: iulian.urban@gmail.com

 

 

Serious fraud accusations against MKB ROMEXTERRA BANK made by Iulian Doftoreanu

A first extremely virulent reaction, after publishing this material

http://www.urbaniulian.ro/2008/08/20/cum-ajuta-bancile-mici-intreprinzatori-din-romania-ori-semnezi-cu-dobanda-de-25-pe-an-ori-te-executam-silit/

came from Iulian Doftoreanu that brings-up serious fraud accusations against MKB Romexterra, alleging that he was the victim of an “union” formed by some employees of this bank that, acting without the knowledge of the shareholders, have actually buried him financially and morally.  Doftoreanu even created a blog where he discloses the fraud mechanisms whose victim he was! He accuses blunt false and use of forge documents, alleging that, without his signature and while he was abroad, loans amounting to lei 80 billion (more than 2,2 million Euro) were granted.

 

Dear brother in suffering.

My company is active in the same field of advertising production, so I had and have pretty much the same needs as you. Reading your story, I experienced a deja-vu. I have lived the same nightmares as yourself, I didn’t have the courage or the skill to set down my foot. I visited myself the banks you mentioned, I contracted loans with them too and I felt the fear of enforcement, the fear of CIP (Payment Incinent Bureau) or CRB (Banking Risc Bureau). Moreover my desperation to find a bank that would not take everything away from took me to  MKB ROMEXTERRA BANK. Here was the apogee. They financed any business, any idea, any equipments. We were one happy family. Total confidence, blind confidence. The only thing was just the loans were terminated and reopened monthly. That was the product, that is what they did… no matter the fees charged for each extension …especially since it was in the range of 1 point …   Later on I realized that since was not the only fee, the cost I incurred each time was 3 point… But let’s get over this. Slowly, new rules have started to appear. One said that once you close the loan in the end of the month, and in the next minute it is re-granted to you, it should be used to pay the suppliers. It didn’t matter that you borrowed the settlement money for one hour to comply with the norm of the bank regarding the product. One or several suppliers had to be paid. That is how a “union” of the borrowers of MKB ROMEXTERRA BANK was created. Huge amounts were transferred between companies that had practically no business relation whatsoever, but that issued invoices and may circular payments. That is how I, that produced larges-size prints, posters and other similar, ended-up selling trucks of carrots, cucumbers, broken stone, sand, double-glazed windows, diesel fuel, mineral oils, degreasers and the person actually selling vegetables or operating a stone pit ended-up selling tones of electoral prints. And so, gradually, we have been stuck. The Manager of the bank communicated to us in the morning which was the “desired” payments circuit, the accounts and the companies (even now I don’t know to whom some companied belonged to or what they were actually doing) , which loans had to be closed, which company was supposed to take a new loan, etc. I was smart enough to keep the emails from that gentlemen because one might have though that I am delusional. You will be able to see them on the blog that I created out of desperation. I was very often away abroad attending fairs and the circle couldn’t have been broken  because certain companies would have ended-up in CIP, CRB, enforcement, in big SHIT. I produced a stamp with my signature and a set of company stamps that I left at the bank.  That is why on my blog you will find articles of “TRAVELING LOANS”.  I signed for about 80 billion while I was in Berlin, Dusseldorf, Amsterdam, Shanghai, Beijing, Tokyo, Kishinev, Kyev, etc.

I would have gone over it if, eventually when the problems surfaced, the gentlemen afore-mentioned hadn’t left me with EUR 4 million in loans, in addition to what I had known as money in the account balance and paid to the various companies forming the circle. Last, but not least, certain opportunists showed-up, having the money in the account, but that have been suddenly hit by amnesia and did not recall whatsoever that Doftoreanu transferred to them, as per the instructions of the Mr. Manager, a couple of thousands billion, and, moreover, one that used this money received from several companies to make true its political dreams, sent his “bodyguards” to extort some other additional tens of billions because the member of the Deputies Chamber thought he received too little and he has to two sons to bring-up and another mandate to buy. A self-denunciations followed, in the entourage of deputy GRASSHOPPER people were arrested, revenge and low-class accusations were brought forward, deputy GRASSHOPPER paid articles in the media, and MKB ROMEXTERRA BANK used huge budgets to create a large-scale media campaign to create an image of a reliable bank.

Would you care to know what happened next? The people from the Bank’s HQ came to talk. I was so eager to know how would they close the loans I have never used, but very calmly they asked me how did I intend to close the loans. They came-up with the solution also: they offered me other loans to close the old ones. But they were very careful this time to have everything on file, my genuine signature, not just a stamp, to contaminate the collaterals, and so on… I had to mortgage a house that worth 200.000 for a value of 2 million, but the same mortgage included also a plot of land of 200.000 and a deposit of 1.5 million and another plot of land of a couple of hundreds thousand of EUR. And, as we in the advertising production use to say, dear Virgil, we got tricked one more time. For fear of CIP, CRB, ENFORCEMENTS, out of stupidity, regardless all the promises for a fruitful cooperation and the handshakes of the CEO of MKB ROMEXTERRA BANK.
Now all my companies are bankrupt, I have no loans with MKB ROMEXTERRA BANK because the bank set-up a SRL (limited liability company) and assigned all the loans to them to get rid of the provisions and to look good in the balance-sheet they have to submit to the Hungarians from MKB Bank Zrt and the Germans from  BayernLB. They have been struggling to enforce me from two years now, I fight back, they pay some money to the media, I set-up a blog, they sell money, I sell banners and electoral prints, they try to intimidate others like me or you with CIP, CRB and ENFORCEMENT, I don’t care anymore. They are more careful, I think that I am smarter. So, dear Virgil, put an end to your nightmare, don’t get scared by enforcements, CIP, CRB.. Your business it what it counts, it is more important that any bank. Do this as you still can, until your nightmare does not become my Hell. If you think it would be helpful for you to learn more of my experience, please visit:
http://www.iuliandoftoreanu.blogspot.com


Cum ajuta bancile micii intreprinzatori din Romania ” ori semnezi cu dobanda de 25 % pe an ori te executam silit”!

august 26, 2008

http://www.urbaniulian.ro/2008/08/20/cum-ajuta-bancile-mici-intreprinzatori-din-romania-ori-semnezi-cu-dobanda-de-25-pe-an-ori-te-executam-silit/

Santaj ordinar, asta este acuzatia pe care Virgil E. o aduce majoritatii bancilor din Romania. Sub masca aceasta a implicarii in politica de creditare a activitatii companiilor romanesti, de fapt bancile practica camataria pe fata, santajul ordinar, oamenii sunt fortati sub spectrul amenintarilor cu executarea silita sau faliment, sa isi ipotecheze vietile si bunurile lor si ale rudelor.
Odata intrat intr-un carusel al sustinerii afacerii cu credit de la banca, esti pierdut, intri in INFERNUL BANCAR si practic lasi exact ca in  lumea lui Dante, orice speranta atunci cand …treci pragul sediului bancii.
Se mizeaza pe constrangerea morala a patronilor romani, si se profita la cel mai josnic mod sa li se impuna dobanzi astronomice, fara ca bancilor se le pese de munca de ani de zile din spatele unei firme. Nimic nu conteaza in afara preocuparii imbecile de a inregistra noi si noi recorduri la nivelul veniturilor realizate, nu conteaza omul, nu conteaza moralitatea, nu conteaza legile, nimic, doar BANUL !
Virgil este modelul central al modului in care SISTEMUL BANCAR DIN ROMANIA nu ajuta companiile romanesti, nu ajuta economia ci, de fapt LE STRIVESTE , le stoarce ca pe niste lamai de bani, de vlaga, actionand exact ca niste lacuste care TREBUIE SA CONSUME TOTUL SI SA NU LASE NIMIC IN URMA .
Ne facem ca nu vedem, ne facem ca nu ne pasa, insa lasand acest flagel sa se extinda in economia nationala , vom lasa in mod deliberat acest mecanism diabolic sa ne distruga, sa ne inrobeasca. Un mecanism rece, care nu are sentimente, caruia nu-i pasa de om mai mult decat le lasa gardienilor de locatarii Gulagului
Virgil a fost santajat : ori semnezi contractul cu dobanda uriasa si ipotechezi viata ta si a sotiei tale ori..te executam silit, ramai pe strada, urmeaza falimentul..
Ce va pot spune despre  aceste executari silite tip bau-bau ? Din experienta mea de jurist daca va puneti mintea si un avocat bun cu aceste banci, NU MAI APUCA SA VA EXECUTE SILIT NIMIC, insa pe asta mizeaza si ele , pe teama care o raspandesc ca un gaz otravitor peste clientii lor.
Ia sa le spuneti in fata : ma executi silit ? hai incearca si deschid vreo 30 de procese si pana la urma tot eu castig pentru ca m-ati exploatat in acest ani, fara sa primesc nimci in schimb.Pentru ca , daca trageti linie dupa 5-10 ani de finantare bancara, da firma voastra a crescut, da mergeti in concediu in Grecia in loc de Romania, insa…NU AVETI NIMIC, TOTUL ESTE GAJAT SAU IPOTECAT LA BANCA, si cand vrea banca sa va traga presul de sub picioare, s-a terminat totul. 

Iata experienta lui Virgil :

 

buna ziua,
citesc cu interes aproape zi de zi mailurile cu informatii venite de pe adresa asistenta pentru consumatori …
in ultima instanta m-am hotarit sa va cer sfatul … ptr ca sincer MA EXASPEREAZA BANCILE !
da sa incepem cu inceputul …ma numesc Virgil E. si sunt administratorul firmei SC XYZ SRL (productie publicitara) printre alte credite pe care am fost nevoit sa le contractez … ptr a dezvolta firma am facut si 2 credit la fosta FinansBank .. actuala Credit Europe Bank … o linie de credit ptr care plateam dobinda lunara la suma trasa … si un credit transporter
cu care am achizitionat o masina. anul acesta in luna iulie a expirat linia de credit si s-a facut un act aditional prin care firma mea ramburseaza aceasta
linie de credit in rate egale. Pina aici toate bune si frumoase. Persoana de contact cu care tineam legatura din cadrul bancii …
m-a aminat cu actele pina in ultimul moment (ultima zi) cind mi s-a pus in fata un contract ABERANT pe care fost “fortat” sa il semnez sub “amenintarea” – … daca nu sunteti deacord … miine trebuie sa aveti banii … sau intrati in executare silita si cu celalalt credit …va dati seama disperarea mea … a trebuit sa fiu deacord cu o dobinda de 25% pe an. …
iar in cazul intirzierilor de plata … dobinda penalizatoare este de 28% pe an . …pe linga asta … a trebuit sa semnez un alt bilet la ordin in alb … (in afara de cel pe care l-am semnat in urma cu un an cind am deschis linia de credit si in afara de cel pe care l-am semnat cind am contractat creditul “transporter” din care am achizitionat masina)problema nu ar fi ca am semnat 3 bilete la ordin in alb (desi mi se pare deplasat din moment ce exista deja un bilet care garanta linia de credit) dar acest ultim bilet a trebuit avalizat atit de mine ca persoana fizica si administrator al firmei …
cit si de sotia mea … care nu este decit angajata a societatii noatre …
de atunci sunt mereu “amenintat” de banca … la fiecare intirziere de plata … ca daca nu platesc voi intra in “executare silita” …
cu ambele credite existente la ei …
lasind la o parte ABERATIILE impuse de banca dar pe care am fost obligat sa le accept … rugamintea mea  la dvs este urmatoarea:
care este exact procedura de executare silita ? poate aceasta procedura sa fie “initiata” telefonic ?
este nevoie de o adresa scrisa ? se acorda un ultim termen de plata ? se invita partile la o discutie de conciliere ?
Necunoscind aceasta procedura sincer … “ma las intimidat” de fiecare data de banca … si “dansez” dupa cum imi “cinta” ei …
probleme legate de banci ar mai fi … dar nu stiu cite se pot rezolva …
oricum va scriu si despre al doilea caz patit tot de mine … si tot legat de firma mea …
macar sa cunoasca oamenii cit mai multe si poate in ultima instanta se vor gasi careva care sa ia masuri … practice .. ca teoretice se tot iau din ’90 incoace.
Tot anul trecut … am contractat de la leumi bank romania un credit ptr achizitionarea de utilaje …
credit care a acoperit 75% din valoarea de achizitie … diferenta de 25% fiind suportata de mine (aport de capital) …
in luna iunie s-a implinit un an … conform contractului incheiat in primul an dobinda a fost fixa … de 10% p.a.
din luna iunie … dobinda a inceput sa creasca lunar … la ora actuala ajungind la 15,5% p.a.motivatia bancii a fost .. ceva in legatura cu indicele de inflatie al EURO … dar credit a fost contractat in lei … ce legatura are cu indicele EURO ? o alta motivatie .. a fost … luna trecuta s-a facut o reevaluare a echipamentelor … in urma acestei reevaluari … am primit o adresa de la banca …
prin care mi se aducea la cunostinta faptul ca:
“in urma raportului de evaluare, s-a ajuns la concluzia ca firma dvs este in regres financiar, drept ptr care ne vedem nevoiti sa marim dobinda cu1% p.a.”
sincer .. ABERATIE mai mare nici ca am auzit … vine .. evalueaza utilajele … si ajung la concluzia ca firma este in regres financiar ?
si culmea .. astfel de abuzuri sunt “perfect legale” din punctul lor de vedere ptr ca sunt clauze stipulate in contract …de ex. ptr linia de credit .. exista in contract o clauza in urma careia firma mea se angaja sa ruleze cu banca lunar suma de 10.000 RON
dar nu era stipulat si termenul … eu intelegind ca aceasta clauza este valabila ptr cele 6 luni cit am folosit linia de credit … dar am inteles eu gresit ..in luna iunie (care a coincis cu implinirea unui an de cind contractasem creditul ptr utilaje) am primit o alta adresa …
prin care eram instiintat ca nu am facut rulajul de 10.000 RON si ca urmare s-a marit dobinda cu 4% p.a. procent care nu stiu de unde l-au scos ..
nefiind “prins” nicaieri in contract … cert este ca aceasta marire de dobinda nu a fost facuta doar la linia de credit .. ci si la creditul ptr utilaje ….
la ora actuala ajungind ambele credite … in mai putin de 2 luni … cu dobinda de 15,5% p.a. … de la 10% p.a. …
indicele de inflatie EURO … ii sfatuiesc pe toti cei care semneaza contracte sa fie foarte atenti … daca creditul este in lei … nu cred ca are ce cauta aceasta clauza in contract … mi se pare aberant … iar dobinda variabila … cred ca ar trebui stipulata intr-un fel in contract …ptr ca fiecare banca o mareste dupa “cum vrea muschiul lor” … ca sa citez ceva cunostinte “camatari” ..
cunostinte care sincer … mi se par mai de incredere decit bancile … s-a mai afirmat pe internet ca bancile sunt niste “camatari cu acte in regula” …asa este … practica hotia pe fata .. cu acte in regula si nu le zice nimeni nici … “da-te mai incolo” …
si totul in detrimentul nostru al consumatorilor … si mai ales al micilor intreprinzatori …cum sa se ridice economia tarii … daca toate veniturile noastre se impart intre banci si taxe la stat ?
si atunci nu e normal ca un om care munceste uneori chiar si 14 ore pe zi … cind are un banutz pus deoparte sa plece “afara” sa-l cheltuiasca ?dupa ce ca timp de un an … isi bat joc de noi statul si bancile … sa-si mai bata joc si “jmecherii” de litoral ?
care .. ma uitam zilele trecute la tv .. intra cu X5-u’ pe plaja si ologesc oameni ?
in incheiere … va multumesc ptr rabdarea de a citii acest mail pina la capat … si imi cer scuze daca cumva .. nu am dreptate si gresesc eu …
dar sincer … NU MAI POT … bancile efectiv ma impiedica sa-mi desfasor activitatea … si implicit sunt fortat sa inchid firma …
daca eu nu platesc chiria sau telefoanele … activitatea firmei mele paralizeaza … si atunci implicit nu mai pot platii ratele la banca …
daca ma duc sa cer ajutor unei banci .. mi se pun bete in roate … sunt tinut pina in ultimul moment … cind sunt obligat sa semnez cum vor ei …
anul trecut cind cautam sa achizitinez una alta ptr firma … am mers prima data la Banca transilvania .. unde aveam o linie de credit si o linie de scontare …am solicitat un credit ptr investitii pe firma … mi sa raspuns .. “nu aveti putere financiare de rambursare” …
ok .. am zis si am cautat alta banca … am ajuns la fostul finans … unde mi s-a spus ..
nu putem sa va acordam creditul pe care il doriti dvs ptr ca “nu aveti putere financiare de rambursare”…
dar putem sa va dam o linie de credit … si un credit ptr achizitionarea unei masini …. bun si facut … dar eu vroiam utilajele …
am ajuns la leumi unde am incercat sa fac o preluare a creditelor existente … si suplimentarea ptr utilaje …
mi sa spus .. nu se poate … ca “nu aveti putere financiare de rambursare”… dar va dam o linie de credit si va acordam un credit ptr investitii …
si acum intrebarea mea … de ce fiecare a considerat ca nu am putere de rambursare … dar acum am 6 credite la 3 banci ?
ptr ca nu am putere de rambursare ? nu cred … ci ptr ca fiecare a incercat sa traga pe firma asta cit a putut … si a oferit pe linga variantele de creditare pe care le agreeau si alta …  nu cred ca exista o banca care sa-si asume toate riscurile in proportie egala cu firma in care investeste …noi ne asumam toate riscurile iar bancile se acopera uneori si de cite 3 ori peste creditul pe care l-au acordat …la transilvania mi se cerea … ptr un credit de 30.000 EURO ptr investitii … in afara de 2 bilete la ordin in alb si avalizate de mine ca administrator …ipoteca pe utilaje … si inca un bun care sa acopere toata valoarea creditului … sunt acoperiti de 3 ori ? eu zic ca da … si nu este deloc normal …
noi sa riscam … noi platim … si banca nu misca un deget … ca si statul roman dealtfel … si in ultima instanta ni se spune … dvs aveti nevoie de noi …daca nu va convine .. nu semnati …
stimate domn …
in incheiere, va rog doar in masura timpului dvs sa-mi explicati in citeva cuvinte acea procedura de executare silita … ca de restul ma ocup eu …anul asta ori inchid creditele achitindu-le … ori incep sa adun probe … si pina la sfirsitul anului tot dau drumu la un proces contra unei banci …ca prea isi fac de cap … pe timpul si pe banii nostrii … si mai ales pe munca noastra …
va multumesc inca odata ptr informatiile pe care ni le trimiteti aproape zi de zi …si care … ptr un un mic intreprinzator, dimineata la cafea sunt o lectura foarte buna.cu stima si respect ptr munca pe care o depuneti in folosul nostru al consumatorilor,
P.S. – va rog doar … in cazul in care considerati ca din acest mail altii pot invata ceva … si il publicati in newsletterul dvs … sa nu specificati numele meu si al firmei mele .. chiar insist sa faceti public numele bancilor din acest mail … nu imi este frica de ei .. mai ales cind stiu ca am dreptate … va multumesc anticipat ptr intelegere.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com


  • IULIAN DOFTOREANU said

    am August 21 2008 @ 6:15 am

    Draga frate de suferinta.
    Firma mea se ocupa tot de productie publicitara, deci am sau am avut cam aceleasi nevoi.
    Citind povestea ta, am avut acel sentiment de deja-vu. Am trait aceste cosmaruri si la fel ca si tine, nu am avut curajul sau priceperea de a pune piciorul in prag. Am trecut si eu pe la bancile despre care povestesti, am avut si eu credite acolo, am simtit si eu frica de executare, frica de CIP, frica de CRB. Mai mult, in disperarea mea de a gasi o banca care sa-mi mai lase o bucata de piele pe mine, am ajuns la MKB ROMEXTERRA BANK. Aici a fost cireasa de pe tort. Mi-au finantat orice afacere, orice idee, orice utilaj. Eram ca intr-o familie. Incredere totala, incredere oarba. Atata doar, ca trebuiau inchise si deschise creditele lunar. Asta era produsul, asa fac. Ce conteaza comisioanele platite la fiecare acordare? Mai ales ca cel mai mare era 1 virgula…Mai tarziu am constientizat ca nefiind un singur comision, cheltuiala era de 3 virgula. Dar sa trecem si peste asta. Mai apar incet, incet noi reguli…Una dintre ele spune ca dupa ce inchizi creditul la sfarsitul lunii, dupa ce in minutul 2 ti se face o noua acordare, utilizarea trebuie facuta catre furnizori. Ce conteaza ca tu te-ai imprumutat pentru o ora de banii de inchidere ca sa respecti norma bancii privitoare la produs? Trebuie platit catre unul sau mai multi furnizori. Si asa s-a nascut un “sindicat” al creditatilor in MKB ROMEXTERRA BANK. Se rulau sume uriase intre firme care nu aveau practic nici o relatie comerciala, dar care-si emiteau facturi si-si faceau plati in circuit. Asa am ajuns eu care faceam printuri de mari dimensiuni, afise si alte d’astea sa cumpar si sa vand tiruri de morcovi, castraveti, piatra sparta, nisip, termopane, motorina, uleiuri minerale, degresant…iar ala cu aprozarele sau cariera de piatra a lui X sa vanda in draci afise electorale. Si asa, incet, incet, am ajuns ca nu am mai putut iesi din latrina. Directorul bancii ne comunica dimineata care este circuitul de plati si incasari ales, conturile si firmele (unele firme nu stiu nici acuma ale cui sunt sau cu ce se ocupa), care credite trebuie inchise, care firma trebuie sa ia un credit nou, etc. Bine ca am pastrat mailurile de la musiu ca altfel, credeai ca fabulez. O sa le poti vedea pe blogul pe care mi l-am facut in disperare. Si cum eu eram foarte des plecat din tara pe la targuri de profil, si circuitul trebuia sa nu se opreasca pentru ca intrau bunatate de firme in CIP, in CRB, in EXECUTARE, in RAHAT, mi-am facut si o stampila cu amprenta semnaturii mele si un rand de stampile de firma pe care le-am lasat la banca. Din cauza asta pe blogul meu vei gasi niste articole despre CREDITE IN DEPLASARE. Adica vreo 80 miliarde semnate de mine cand eram in Berlin, Dusseldorf, Amsterdam, Shanghai, Beijing, Tokyo, Chisinau, Kyev, etc.
    As fi trecut peste asta, daca la final, cand s-a spart buba in sfarsit, nu m-ar fi lasat dom’director cu aproape 4 milioane de euro credite suplimentare fata de ce stiam eu ca am in sold si cu banii dati pe la diverse firme din circuit. Colac peste pupaza au mai aparut si oportunistii care cu banii in cont, nici usturoi n-au mancat, nici gura….si care dintr-o data erau loviti de amnezie, habar nu aveau ca Doftoreanu le-a virat la indicatiile lui dom’director cateva zeci de miliarde, ba mai mult, a aparut si unu care cu bani primiti de pe la mai multe firme, cheltuiti pe vise de preamarire politica a trimis gealatii sa mai stoarca ceva zeci de miliarde in plus, ca doar lui lui dom’deputat i se pare ca el a primit prea putin si are doi baieti de crescut si inca un mandat de cumparat, s-a lasat si cu un autodenunt la DNA, cu niste arestari pe zona deputatului LACUSTA, cu razbunari si acuzatii de 2 lei, cu articole platite prin presa de nea LACUSTA, de bugete uriase cheltuite de MKB ROMEXTERRA BANK in toata presa din Romania pe crearea unei imagini de banca serioasa.
    Vrei sa stii ce s-a intamplat cu mine mai departe?
    Pai au venit aia de la centrala bancii sa discutam, eu dorind cu ardoare sa stiu cum imi vor inchide ei creditele pe care nu le-am folosit eu, iar ei, cu multa relaxare in glas m-au intrebat cum imi propun sa-mi inchid eu creditele. Si au venit si cu solutia: mi-au dat alte credite ca sa le inchid pe alea vechi. Numai ca au avut grija de data asta ca sa aiba tot ce trebuie la dosar, sa fie semnatura mea si nu o stampila, sa contamineze garantiile, sa, sa, sa…sa am ipoteca de doua milioane jumate de euro pe o casa de doua sute, dar aceeasi ipoteca si pe un teren de doua sute, si un depozit de un milion jumate, si pe un alt teren de cateva sute de mii de euro. Si cum se spune intre noi, cei care ne ocupam de productia publicitara, mai Virgile, am pus inca o data botu’. De frica CIP-ului, de frica CRB-ului, de frica EXECUTARILOR, din prostie, cu toate asigurarile de colaborare fructuoasa si strangerile de mana ale Presedintelui MKB ROMEXTERRA BANK.
    Acum sunt cu firmele in faliment, nu mai am credite la MKB ROMEXTERRA BANK pentru ca si-a facut banca un SRL la care a cesionat toate creditele ca sa scape de provizioane si sa arate bine in bilantul pe care-l arata ungurilor de la MKB Bank Zrt si nemtilor de la BayernLB, se straduie sa ma execute de vreo doi ani de zile, eu ma opun, ei mai dau un banuc la presa, eu mai fac un blog, ei vand bani, eu vand bannere si afise electorale, ei ii sperie in continuare pe unii ca mine sau ca tine cu CIP-ul, CRB-ul si EXECUTAREA, mie nu-mi mai pasa…ei au devenit mai prudenti, eu cred ca am devenit mai intelept.
    Asa ca draga Virgil, opreste-ti cosmarul acum, nu te speria de executari, de CIP-uri, de CRB-uri, afacerea ta e cea care conteaza, e mult mai importanta decat orice banca. Fa asta cat mai poti, pana cand cosmarul tau nu se transforma in iadul meu.
    Daca crezi ca te ajuta sa cunosti mai multe din experienta mea, adresa blogului meu este http://www.iuliandoftoreanu.blogspot.com


  • Activitatea bancară, fraudă instituţionalizată

    iunie 25, 2012

    Un articol interesant de pe curierulnational.ro

    Cred ca se potriveste si celor de la MKB ROMEXTERRA BANK, mai nou NEXTEBANK.

    Lupu-si schimba blana… dar naravul?

    Băncile operează într-un sistem atât de pervertit, încât frauda este matematic garantată, consideră William Black, profesor la University of Missouri şi cel care în calitate de şef al unor instituţii guvernamentale din SUA a ajutat la închiderea a nu mai puţin de 1.000 de bancheri în anii ‘80 pentru delicte de ordin financiar. Într-un interviu acordat pentru publicaţia în format electronic Peak Prosperity a lui Chris Martenson, Black a afirmat că cea mai mare bulă financiară din istorie a fost însoţită şi de cea mai mare fraudă epidemică printre elite. El recomandă reintrarea în drepturi a reglementatorilor, iar aceştia să îşi ia rolul în serios, după ce în deceniul trecut nu au fost decât o anexă a industriei financiare.
    Criminalitatea contabilă şi creditarea promovată cu rea-voinţă de bănci se încadrează în definiţia pe care Black o dă fraudei: te fac să te încrezi în mine pentru ca apoi, trădându-ţi încrederea, să încerc să te fur. Într-o asemenea accepţiune, activitatea băncilor pe scară largă a fost frauduloasă.
    Această fraudă este instituţionalizată în sensul că entităţi aparent legitime sunt folosite de anumite persoane ca arme pentru a-i frauda pe alţii.

    Această “fraudă controlată” loveşte chiar în fundamentele funcţionării economiei de piaţă. Nu este nimic mai distructiv pentru încredere decât frauda şi, în special, frauda realizată de elite; aceasta îi face pe oameni să devină neîncrezători, prăbuşeşte economiile, familiile şi sistemele politice. Operând într-un sistem fraudulos, băncile au ruinat climatul de încredere necesar economiei.
    William Black semnalează întronarea unei aşa-numite “fraude controlate”, la nivelul creditării bancare. Aceasta presupune că entităţi aparent legitime sunt utilizate de anumite persoane drept arme pentru a-i frauda pe alţii. Fostul oficial american descrie o întreagă serie de stimulente perverse care au funcţionat în cadrul companiilor financiare, astfel încât conducătorii acestora să îşi însuşească venituri mari chiar dacă periclitau stabilitatea respectivelor entităţi pe termen lung. “Ei le jefuiesc, distrugându-le, dar pleacă din fruntea acestora bogaţi”, spune Black.
    Creditarea din deceniul trecut a fost marcată de fraudă şi a urmat o reţetă clară: creştere nebunească a afacerilor pe seama creditelor proaste acordate unor debitori îndoielnici, dar accesate la dobânzi mari. Utilizarea efectului de pârghie extrem şi plasarea riscurilor către alţi parteneri financiari au completat acest sistem de creditare fraudulos.

    Contabilitatea aplicabilă băncilor permite “crima perfectă”

    Black afirmă că sistemul de contabilitate care este aplicat băncilor stimulează acordarea unor astfel de împrumuturi proaste la randamente ridicate. Dobânzile sunt încasate anterior ca profituri, până la încasarea primelor de către bancherii de top, pentru ca apoi creditele să devină neperformante. “Este crima perfectă”, a declarat profesorul de la University of Missouri, adăugând că regulile contabile permit să nu se provizioneze nimic la acordarea creditelor deşi se cunoaşte din profilul debitorilor că rata falimentelor va fi mare.
    Perpetuarea acestui sistem şi a stimulentelor perverse a permis şi extinderea practicii creditelor mincinoase, acordate în baza declaraţiilor false. Acestea au devenit un lucru comun, iar în intervalul 2003-2006 acestea au explodat cu 500%.

    Unde vigilenţa pieţelor nu a putut evita frauda, trebuie să intervină legea

    În precedentele două decenii, atât în mediul de afaceri, cât şi în cel politic sau în lumea academică, a triumfat ideea potrivit căreia reglementatorii nu îşi mai au locul, iar pieţele se autoreglează şi tind spre echilibru. Această teză s-a transpus şi în ceea ce priveşte criminalitatea financiară: s-a impus ideea conform căreia pieţele sunt într-atât de eficiente încât exclud automat fraudele contabile. Pornindu-se de la această premisă a fost subestimat şi riscul contractelor pe instrumente derivate unde s-a presupus că în permanenţă contrapartea are la bază calcule solide şi o înţelegere coerentă a realităţilor economice şi financiare.
    Acest curent de gândire, al cărui exponent reprezentativ din partea reglementatorilor a fost Alan Greenspan, preşedinte al Rezervei Federale Americane în perioada 1987-2006, considera – ceea ce pare total incredibil acum – că frauda este imposibilă şi bulele speculative sunt imposibile.
    Reglementatorii au uitat că sarcina lor este aceea de a supraveghea şi chiar au început să creadă că ei, de fapt, trebuie să servească industria financiară. Black aminteşte de un reglementator care vorbea despre entităţile pe care trebuia să le supervizeze ca fiind “clienţi” şi reafirmă că aceştia trebuie aşezaţi în drepturi pentru a-şi face bine treaba într-un sistem de credit unde frauda este un fenomen la scară largă.

    Adrian Panaite 
    sursa: curierulnational.ro


    MKB Romexterra si-a redus pierderea la 9,5 mil. euro

    martie 12, 2010
    http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/mkb-romexterra-si-a-redus-pierderea-la-9-5-mil-euro-5738208/
    Liviu Chiru 11.03.2010

    MKB Romexterra, un jucator de talie mica detinut indirect de grupul german Bayern LB, a inregistrat anul trecut o pierdere neta de 40,3 milioane de lei (9,5 mil. euro), in scadere cu 39% fata de pierderea din 2008. Calculata in euro, pierderea a fost la jumatate fata de cea din anul anterior.

    Pierderile au fost generate de cheltuielile mari facute pe fondul deteriorarii portofoliului de credite, in timp ce rezultatul operational a fost pozitiv. Cheltuielile nete pentru deteriorarea creantelor s-au ridicat anul trecut la 72 de milioane de lei (17 mil. euro), in scadere usoara fata de anul precedent.

    Banca a demarat anul trecut un proces de restructurare, prin care urmareste sa isi curete bilantul de creditele neperformante, pentru a-si relansa operatiunile in zona de retail – persoane fizice si firme de mici dimensiuni.

    In paralel a fost demarat un plan de ajustare a cheltuielilor operationale, care presupune inchiderea de unitati si disponibilizarea de salariati. Si conducerea bancii a fost schimbata complet in ultimul an, postul de director general fiind preluat recent de Dan Sandu, care l-a inlocuit astfel pe Adrian Radu, dupa expirarea celui de-al doilea mandat.

    Anul acesta banca va trece si printr-un proces de rebranding, urmand sa renunte la numele Romexterra. Cel mai probabil noul nume va fi MKB Romania, pentru a sublinia apartenenta la grupul maghiar MKB, o filiala a Bayer LB.

    Pe parcursul anului 2009 activele MKB Romexterra au coborat cu 17% in lei, pana la 2,41 miliarde de lei (571 mil. euro). Scaderea a fost determinata de contractia soldului creditelor acordate clientilor, care a coborat cu 26% in lei, pana la 1,3 miliard de lei (322 mil. euro). Pe partea de pasive scaderea s-a reflectat in diminuarea fondurilor atrase de la alte banci. In schimb, Romexterra si-a majorat usor soldul depozitelor atrase de la clientela, la 1,22 miliarde de lei (289 mil. euro).


    Follow

    Get every new post delivered to your Inbox.