MKB Romexterra: Negociem cu clientii cu restante la credite

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/54360/MKB-Romexterra-Negociem-cu-clientii-cu-restante-la-credite.html

Wall-Street, 28 Noiembrie 2008

MKB Romexterra ofera „unele pasuiri” si negociaza cu clientii ce au intarzieri la plata creditelor, pe fondul cresterii numarului restantelor in ultimele doua luni, insa toate bancile din Romania se confrunta cu astfel de probleme, a declarat presedintele executiv al bancii, Adrian Radu.

„Exista probleme in toate bancile legate de rambursarea creditelor. Evident ca oferim anumite pasuiri clientilor, sunt unele negocieri, insa nu marim scadenta la credite destul de mult”, a spus Radu, in cadrul reuniunii anuale a Institutului Bancar Roman (IBR). 

Directorul Directiei de Supraveghere din cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Nicolae Cinteza, a declarat la Sinaia ca totalul creditelor mai mari de 20.000 lei contractate de populatie si afectate de restante a crescut ingrijorator de la inceputul anului, cu aproape doua puncte procentuale, pana la 8,28% din volumul total al imprumuturilor peste aceasta suma. 

Totusi, presedintele executiv al MKB Romexterra Bank considera ca bancile „nu isi vor lasa clientii sa cada decat in situatii extreme”, pe fondul inrautatirii contextului crizei internationale, care ar putea genera probleme sistemului bancar cel putin un an de zile de acum inainte. 

Pe de alta parte, Radu a spus ca acordarea creditelor pe perioade de doua generatii nu este o solutie in actualul context economic, potrivit NewsIn.

Referitor la modificarea noului regulament de creditare impus de Banca Nationala a Romaniei (BNR), presedintele MKB Romexterra sustine ca banca centrala „va incerca sa relaxeze normele si, intr-adevar, exista posibilitatea ca ele sa ajunga la fel ca acum sase luni, insa modificarea va depinde de cat de mult se va contracta creditarea, situatie care nu neaparat va fi un factor negativ”. 

Presedintele MKB Romexterra sustine ca bancile trebuie sa dea dovada de prudenta in perioada urmatoare, sa isi monitorizeze clientii si sa gaseasca solutii pentru a furniza un flux pozitiv al lichiditatii.

1 Comment so far »

 

IULIAN DOFTOREANU said

am November 28 2008 @ 6:11 pm

Mai rau e ca se pare, au inceput sa-si inchida deja multe agentii. Acele agentii de tip B, mai putin profitabile.
Poate daca o spun eu ca MKB Romexterra isi inchide agentiile pe capete poate pare o rautate de la un pagubit frustrat. Dar poate verificati dumneavoastra. Insa nu pot sa nu va relatez cate ceva din ce mi s-a intamplat astazi.
Mi-a zis o gura spurcata ca domnul IDU e foarte ocupat zilele astea cu renegocierea contractelor de spatii. Zicea ceva si de o agentie pe bulevardul Unirii langa Romexterra Leasing.
Cica le pleaca si oamenii pe capete. Tot gura aia spurcata spunea despre un sef de serviciu, prieten bun cu presedintele Adrian Radu, care si-a luat talpasita in ograda lui Vanghelie.
Citez din ce mai zicea gura spurcata:
Gura Spurcata: inseamna ca ADI i-a zis sa plece ca sa-l protejeze caci situatia a groasa
Gura Spurcata: la audit bate vantu pe bune. Auditu acum pune batista pe tzambal, le-a zis sa nu mai faca nici un scandal.
Gura Spurcata: si acolo treaba pute cu tiganii din Brahasesti care au luat credite la greu si nu dau nimic inapoi. Diavolu al mare e IDU care in cardasie cu MAMARA au incheiat contracte de intermediere cu o firma a unui apropiat a lui IDU ca sa-i trimita chipurile clienti. Cel putin pe retail asta e treaba. Alta chestie interesanta e ca la Sf Gheroghe clientela e 100% pers fiz si numai lucratori din politie, sri, jandarmerie.
Gura Spurcata: ba io zic ca le-a dat teapa si la huni. La unitatea unde era ZEGA era un portofoliu praf praf praf. Zega a plecat.
Gura Spurcata: in orice caz acum la audit nu mai e nimeni de specialitate. Telea e pe duca, Albu la fel – cancer, Sfetcu e matol mereu, Marin in medical , Bodea a plecat. Ei cica fac private banking da nu stiu de capu lor. Culmea e ca tot codita lu vantu e si acolo. Oricum stiu ca inca de acum 4-5 luni erau disperati de nivelul extrem de ridicat al provizioanelor la credite. Clujul statea prost. Oricum nivelul profesional la audit a scazut dramatic dupa plecarea lui Tuinea, materialele facute de el, chiar daca presu si le punea sub cur erau bine facute – atunci cand se vroia sa se faca treaba.
Gura Spurcata: deci in opinia mea creditarea nu va porni prea curand deoarece MKB va dori sa dreneze valoare din banca iar la randul ei MKB e sub presiunea BLB ai vazut ce a facut presu lor si-a cerut scuze in scris actionariatului. Deci cred ca e doar o problema de timp pana se duc in bot. Oricum inchiderea accelerata a unitatilor s-a facut cu discretie maxima, micsorarea cheltuielilor operationale e acum grija nr.1. Se prevad si disponibilizari masive. Oricum treaba e groasa si daca pretenu lu Adi si-a dat demisia dintr-un post caldutz cu leafa grasa e semn ca oamenii lui Vantu incep sa plece anticipand balamucu ce va urma. Am cam 15 ani de banca in carca si stiu din proprie experienta ca atunci cand oamenii pleaca si sunt inlocuiti cu fite-cina fara experienta e semn ca banca e pe duca, am lucrat si in sistem si in BNR si stiu niste lucruri. Si oricum chiar daca BNR relaxeaza creditarea in ianuarie situtia e tot tragica pentru ei.
Gura Spurcata: alta chestie e ca aia de la audit cand se duc pe teren sunt obraznici trag de femei – de coloege prin sucursale – sa le aduca cu ei la hotel si cer bautura tarie si o tin intr-un chef continuu. O gasca de betivi si de curvari. Seara toti sunt manga cu ochii rosii – cires si de aia sunt atat de bolnavi ca toarna in ei vodca pana lesina. Iar Pal crede ca ei fac treaba pe teren.
Gura Spurcata: deci fii atent eu sunt 100% sigur ca ADI PREDA e informator secu si SRI si a fost racolat pe la 19-20 ani cand era student. Tot ce face RADU varsa PREDA mai departe. I se pune la dosar. Acum cateva luni se vorba ca vine sa ia banca si sa ia locu lu Radu fostul Vice.
Gura Spurcata: asta e Arin Octav Stanescu. Atentie e puternic rau. Face parte din cooperativa. Toate falimentele de rasunet ale bancilor BIR, BANKCOOP, ALBINA, BRS, BID, precum si declansarea reorganizarii judiciare la Banca Dacia Felix si Banca Columna au avut ca element comun, in afara de dificultatile financiare, inerente uneori oricarei banci oricat de puternice, modul in care s-a declansat procedura falimentului sau a reorganizarii judiciare, care de fapt este etapa premergatoare, pregatitoare falimentului, un mod de a opera care in mod izbitor are absolut in toate cazurile acelasi initiator: Arin Stanescu si firma lui de lichidari RVA – SA. Vanator de cadavre. Sau daca nu e cadavrul gata il ajuta el. Eu cred ca Romexterra are toate sansele sa cada si daca nu ar fi si complicitatea organului de supraveghere BNR treaba s-ar fi produs de mult. Daca mergeai in sucursale vedeai 1,2 clienti nu mai mult. Si atunci te miri ca au avut pana in septembrie pierdere? Dar ei deschideau unitati in mare viteza sa faca IDU p..a mare si sa trimita la fiecare director cate un tigan ca sa ia credite. E o vorba: pestele de la cap se impute. Asa ca o sa fie interesant de urmarit in perioada imediat urmatoare cum se comporta banca.

Asta spune Gura Spurcata, cu care am avut o discutie pe mes, si care zice ca stie totul din calitatea lui de angajat.

Si mi-a mai spus Gura Spurcata multe alte lucruri interesante, unele pe care le banuiam si eu, altele nebanuite. A promis ca revine cu noutati.

Bancile refuza sa onoreze cererile de credit din cauza lipsei de finantare !

http://www.urbaniulian.ro/2008/11/28/bancile-refuza-sa-onoreze-cererile-de-credit-din-cauza-lipsei-de-finantare/#comment-43020

28 Nov, 2008  Banci, Credite
 Recomanda acest articol

 

Mediafax anunta faptul ca , băncile comerciale au un stoc mare de cereri de credit pe care nu vor să le onoreze din cauza lipsei de finanţare pe termen lung, deşi susţin că noul regulament le limitează activitatea, a declarat, vineri, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), Nicolae Cinteză.

„Posibilitatea apariţiei unor probleme la băncile-mamă a făcut ca sumele transferate de acolo să fie puse sub semnul întrebării (…) Personal nici eu nu încurajez creditarea pe termen mediu şi lung cu resurse atrase pe termen scurt (din intern – n.r.)”, a spus Cinteză la seminarul EU-Cofile organizat de Alpha Bank, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor.

El a arătat că, în luna octombrie, băncile care au aplicat noul regulament de creditare a populaţiei „se numără pe degetele de la o mână”, astfel că motivul invocat de bancheri nu se susţine.

Potrivit oficialului băncii centrale, la persoanele cu venituri înalte gradul maxim de îndatorare scade prin aplicarea noilor norme cu 4% pentru creditele în lei şi 6% pentru cele în euro.

El a recunoscut însă că la clienţii cu venituri medii, de 400-500 de euro, gradul maxim de îndatorare scade şi cu până la 14%.

Totuşi, Cinteză consideră că la veniturile medii un grad de îndatorare de jumătate din sumele de care dispun clienţii lunar este rezonabil.

„Grija bancherilor este alta. Vocalismul are alt substrat. Au fost creditaţi dezvoltatori imobiliari care, în momentul de faţă, nu au desfacere asigurată. Sunt constructori care nu pot să vândă”, a spus Cinteză.

El a atras atenţia că în contextul crizei, care va lovi şi România, şi al reducerii activităţii, al disponibilizărilor, băncile ar putea fi afectate din rambursarea unor credite acordate într-o perioadă în care indicatorii arătau bine.

În ceea ce priveşte relaţia cu băncile-mamă, Cinteză afirmă că ţine legătura permanent cu autorităţile de supraveghere din celelalte state UE.

El a mai arătat că în prezent o delegaţie din Banca Naţională a României discută la Viena cu alte autorităţi de supraveghere din regiune despre situaţia băncilor cu capital austriac, cum ar fi Erste, Raiffeisen sau Volksbank.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com sau la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro

Banca petrolistilor ROMEXTERRA poate deveni furnizor de lucerna si pubele

Joi, 21 Septembrie 2006

In ultimii ani nu au mai existat falimente spectaculoase in sistemul bancar romanesc din cauza normelor restrictive impuse institutiilor de credit de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Dar, in lupta crancena de pe piata in atragerea clientilor, majoritatea bancilor au adoptat diverse strategii in vederea oferirii unor produse bancare cat mai diverse, atat persoanelor fizice, cat si juridice, respectand, uneori chiar si formal, normele prudentiale ale BNR. Potrivit legii bancare, fiecare banca are dreptul sa aiba propriile norme dupa care acorda credite, dar acestea nu pot incalca alte prevederi legale. Una dintre bancile de la care se putea lua credite relativ usor, fiindca accepta drept garantii stocuri de marfa, incepand cu robineti, cherestea, cosuri stradale, pubele sau chiar termopane, era ROMEXTERRA. Cunoastem cel putin un caz in care drept garantie imobiliara a fost acceptata o instalatie de aer conditionat, luata in leasing, neplatita decat partial la data incheierii contractului de credit. Nu punem in discutie legalitatea acceptarii unor astfel de garantii, banca, potrivit propriului regulament, putand acorda credite pe termen scurt pentru finantarea stocurilor temporare, destinat operatiunilor cu caracter ciclic, sau pentru finantarea stocurilor sezoniere. Spre exemplu, recent, Sucursala din Ramnicu Valcea a ROMEXTERRA incheie Contractul de credit nr. 191/15, august 2006, cu POINT SRL din aceeasi localitate, acceptand garantii, potrivit Contractului de garantie reala mobiliara nr. 191/A din aceeasi data, un „gaj asupra stoc cosuri stradale si pubele stradale in valoare totala de 192.600 lei”, adica echivalentul a 1,926 miliarde de lei vechi. Desigur, garantia este inscrisa in Arhiva electronica de garantii reale mobiliare. Din documentatia aflata in posesia noastra rezulta ca, in anumite cazuri, unele filiale solicita si obtin gajuri pe disponibilul prezent si viitor din conturile solicitantilor, dar aceasta se pare ca nu este o regula generala. Experienta dovedeste ca, nu de putine ori, debitorul nu poate respecta clauzele contractuale, banca trebuind sa execute respectivele garantii, spre a le revinde in vederea recuperarii banilor acordati drept credit. Fara a fi carcotasi, ne putem imagina cum o banca precum ROMEXTERRA, cunoscuta ca fiind a petrolistilor, devine un fel de furnizor de lucerna, de pubele, de cosuri stradale sau de termopane second hand.   Fara a face nicio analogie cu ROMEXTERRA, precizam ca, in mare parte, falimentarea unor banci romanesti a fost cauzata in perioada anilor ´90 de acceptarea unor garantii supraevaluate sau care nu au mai putut fi valorificate. In opinia noastra, Romexterra trebuie sa aiba o mare incredere in clientii sai, din moment ce poate acorda credite garantate cu stocuri de marfa si sezoniere, dublata de o solida lichiditate. Mai drastici s-au dovedit functionarii Romexterra ai Sucursalei din Bacau, care au solicitat companiei Euro Rin SRL din Sascut gaj asupra tuturor conturilor, inclusiv in valuta, pe langa gajul asupra stocului de grau boabe consum in cantitate de 580.000 lei, cu ocazia incheierii unui contract de credit nr. 249, la 11 august 2006, in valoare de 120.000 RON, la care se pot adauga dobanzi, dobanzi penalizatoare, comisioane si alte cheltuieli conventionale. In acest caz, banca a pretins si a obtinut si cesiunea in favoarea sa a sumelor ce ar putea fi incasate dintr-o polita de asigurare incheiata de compania precizata anterior.   Cultura de lucerna, garantie la Braila   Dar in cazul unui contract de credit 183/2006 cu societatea comerciala Star Gate din Bistrita, Sucursala Bistrita Romexterra accepta o garantie reala un gaj fara deposedare constand in 200 metri cubi de cherestea de fag, evaluata la 140.000 lei, valoarea acceptata de banca fiind de 81.400 lei. In cazul societatii Rovimet SRL din Ramnicu Valcea, Sucursala din Ramnicu Valcea este de acord cu un gaj mobiliar fara deposedare asupra stocului de marfa, compus din robineti in valoare totala de 258.000 lei, conform Contractului de garantie reala mobiliara 192/A din 16 august 2006, anexa la Contractul de credit 192/16.08.2006. Spectaculos este si cazul contractului de credit 275 din 13 mai 2004, incheiat intre Sucursala din Alba Iulia a Romexterra si societatea Azur Com Impex din acelasi oras, totalul garantiilor mobiliare admise fiind de 310 milioane de lei, potrivit Contractului de garantie mobiliara anexa la contractul precizat anterior. Din lunga lista de materiale admise drept garantii, precizam in contextul de fata 1.050 kilograme de cuie pentru constructii, diverse cantitati de vopsea, diluant sau aracet pentru constructii. Dar anumite sucursale accepta drept garantii chiar si pulpe vrac, carne congelata, macrou congelat, tacamuri de pui sau gaini rasa Grea, evaluate la 300.027.993 lei vechi, sau Suproex 32, amidon de cartofi, coriandru macinat, boia dulce, usturoi granule, mustar boabe, bicarbonat de sodiu, aroma de fum praf, evaluate la 314 milioane lei vechi, ca in cazul Sucursalei din Bacau in relatia contractuala pentru un credit acordat societatii comerciale P&A Trust Company. In Arhiva electronica de Garantii reale mobiliare nu figureaza alte date in acest caz, cu exceptia datelor de identificare a partilor, a datei si orei inscrierii si a datei expirarii, 24 iunie 2009. Tot in anul 2004, in Arhiva electronica este inscrisa o garantie constand intr-o cultura de lucerna, „in valoare admisa in garantie” de 63.000.000 lei vechi, aflata pe un teren situat in Comuna Movila Miresii din judetul Braila, conform unui contract de garantie mobiliara nr. 254/2511 din 07.05.2004, incheiat intre Sucursala din Braila a Romexterra si societatea Dragomir Production. In acest caz, in arhiva nu figureaza ca in alte cazuri cesionarea vreunei asigurari pe cultura in cauza sau vreun gaj pe conturile companiei, avandu-se in vedere ca o astfel cultura, in caz de calamitati naturale, poate sa nu ajunga la maturitate, putand fi oricand compromisa.   Ferestre termopan sau coltare Dava   Majoritatea cazurilor analizate de noi dateaza din anul 2004, cand Normele de creditare ale BNR erau ceva mai relaxate decat in prezent. Iar Romexterra, aflata in batalie pentru consolidarea pozitiei pe piata, acorda extrem de usor credite persoanelor fizice. Spre exemplu, in cazul unei persoane fizice din Brasov, sucursala bancii din acelasi oras a acceptat o garantie reala mobiliara, conform contractului de garantie mobiliara nr. 35/24 iunie 2004, asupra tamplariei PVC VEKA, evaluata la 58.157.989 lei, in vederea garantarii creditului de 43.500.000 lei si a dobanzilor aferente in suma de 12.180.000 lei, toate sumele fiind in lei vechi. Fiind vorba de o persoana fizica, nu ne putem gandi la vreun stoc de marfa, ci mai degraba la ferestre termopan montate la vreun imobil, fiind absurd, in opinia noastra, ca cineva sa cumpere astfel de marfuri spre a le gaja apoi la valori mult inferioare spre a obtine vreun credit bancar. Ne intrebam, mai mult retoric, cum ar fi putut executa banca o astfel de garantie in cazul in care clientul sau nu si-ar fi onorat clauzele contractuale, in sensul ca banca ar fi gasit greu vreun cumparator pentru termopanele second hand in posesia carora ar fi intrat executandu-l pe debitor, avand in vedere ca, de la caz la caz, compania care le livreaza astfel de tamplarie face proiecte distincte, in functie de dimensiunile necesare si gustul beneficiarului. Dar la Ramnicu Valcea, sucursala din localitate admite, in anul 2004, in cazul unei persoane fizice, o garantie compusa dintr-un coltar Dava cu fotoliu Dava, in Arhiva electronica de Garantii Reale Mobiliare nemaifigurand la capitolul „Alte bunuri” vreo alta mentiune. O alta sucursala, cea din Satu Mare, intr-un contract de credit cu o persoana fizica accepta un gaj constituit fara deposedare in baza contractului de garantie reala mobiliara, anexa nr. 5 la Contractul de credit nr. 1549/21.06.2004, asupra bibliotecii Wiktoria, in valoare totala de 10.080.000 lei (vechi). Nici in acest caz nu mai figureaza alte mentiuni la rubrica precizata anterior. Intr-un alt caz, la Ramnicu Valcea, garantia acceptata in cazul unei persoane fizice pare destul de interesant, constand intr-un sistem complet de calcul Barton 2500+.   Aer conditionat in leasing, gaj   La 27 octombrie 2003 se finalizeaza un contract de credit nr. 359 intre Romexterra, prin sucursala din Timisoara, si SC Grand Hotel Minerva 2002 srl (fosta Gerom Librimir srl), cu sediul in Timisoara, in valoare de 1,2 miliarde de lei vechi, pe termen de 183 de zile, pentru „finantarea activitatii curente de alimentatie publica si turism”. Nimic special la prima vedere, cu atat mai mult cu cat suma in cauza e destul de modesta, iar activitatea finantata se referea la cunoscutul complex hotelier Minerva din statiunea Herculane. In plus, creditul era garantat cu garantii de peste 6,38 miliarde de lei vechi. Doar ca in tabelul cu garantii, pe langa cesiunea asupra incasarilor, a unui bilet la ordin si a unui contract de fidejusiune, figureaza si o garantie mobiliara, adica un gaj fara deposedare asupra instalatiei de aer conditionat, in valoare contabila de circa 4,77 miliarde de lei vechi, estimat la 50% din aceasta valoare. In anexa 1 la contractul de credit, denumita Contract de gaj fara deposedare din 27.10.2003, la punctul 2 se precizeaza ca „bunurile aduse in gaj sunt proprietatea SC Grand Hotel Minerva 2002 srl, sunt bine conservate si nu sunt afectate de sarcini.” De asemenea, la art. 14 din contract se precizeaza ca debitorul si reprezentantii imputerniciti ai acestora cunosc prevederile art. 292 Cod penal privind falsul in declaratii si art. 215 alin. 3 din Codul penal privind inselaciunea in conventii, declarand pe proprie raspundere ca nu au ipotecat, gajat sau garantat in alt mod sau scop bunurile personale luate in garantie.   Executare silita de 332 mii dolari   Ce nu stiau functionarii bancii la momentul semnarii contractului de credit precizat anterior e faptul ca instalatia de aer conditionat era luata in leasing de la o companie din Bucuresti, SC Mig Air Condition SRL, nefiind achitata integral, astfel ca in niciun caz nu se afla in proprietatetea SC Grand Hotel Minerva 2002 SRL, neputand fi utilizata de catre aceasta drept gaj intr-un contract de credit. In perioada imediat urmatoare, intre cele doua societati comerciale chiar izbucneste un conflict, leasorul actionand in judecata societatea pentru recuperarea creantei de circa 395 mii dolari, reprezentand valoarea aparaturii in cauza restanta la data declansarii procesului, dobanzi si penalitati. Fara a insista asupra derularii procesului, la un moment dat, creditorul din Bucuresti obtine satisfactie impotriva creditorului. Desi creditorul solicita Sucursalei din Timisoara a Romexterra instituirea popririi pe soldul din conturile debitorului, din motive necunoscute, functionarii bancii nu fac acest lucru, astfel ca si banca este actionata in judecata. Dupa un lung sir de procese, ROMEXTERRA BANK, Sucursala Timisoara, a fost obligata sa plateasca despagubiri, in calitate de tert poprit, in valoare de circa 332.356 dolari tocmai pentru neinstituirea popririi pe conturile clientului sau, caruia ii furnizase linia de credit precizata anterior, printre garantii fiind si instalatia de aer conditionat de la care a plecat intregul scandal. Mai mult, in toamna anului trecut, banca a fost executata silit.   O procura cu taalc   La judecatoria din Targu-Mures s-a judecat la 23 mai 2006 o speta mai putin obisnuita, adica instantei i s-a cerut de catre o societate comerciala printr-o cerere de interventie in interes propriu constatarea nulitatii absolute a procurii speciale, autentificata sub nr. 855/2004 de notarul public Valusescu Otilia, prezentata alaturat in facsimil. Intervenienta a cerut nulitatea absoluta, invocand faptul ca in data de 20 septembrie 2004 s-a prezentat la notarul public Valusescu Otilia Alb Andronic, in calitate de director adjunct in cadrul Romexterra Bank SA Targu-Mures, spre a autentifica procura speciala care poarta numarul 7.044/27.08.2004, emisa de banca in cauza, semnata de Radu Adrian, in calitate de presedinte, si de Vasile Rosca, in calitate de vicepresedinte, avand calitatea de mandanti. Procura speciala mandateaza patru persoane, printre care si pe Alb Andronic, director adjunct al Directiei Juridice a Romexterra, pentru a putea reprezenta aceasta institutie, inclusiv pentru legalizarea actelor bancii si autentificarea actelor aditionale la actele constitutive ale Romexterra SA etc. Reclamanta, avand si calitatea de actionar la Romexterra SA, considera ca la autentificarea respectivei procuri speciale au fost incalcate prevederile Legii nr. 36 din 1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, din moment ce la notarul public Otilia Valusescu, la 20 septembrie 2004, s-a prezentat doar Alb Andronic, care are calitatea de mandatat, si nu unul sau amandoi mandatantii, Radu Adrian, respectiv Rosca Vasile, situatie in care, in opinia reclamantului, respectiva procura speciala ar fi lovita de nulitate absoluta. Reclamanta a motivat aceasta cerere pe faptul ca in calitatea de actionar al bancii este ingrijorata de „modul in care persoanele din conducere inteleg sa procedeze la administrarea societatii.” In Sentinta civila 2441, pronuntata in sedinta publica din 23 mai 2006, presedintele Codruta Salcudean de la Judecatoria din Targu Mures hotaraste in numele legii ca „declina competenta de solutionare a cererii formulate de reclamanta” in favoarea Tribunalului Comercial Mures. Judecatoria a motivat aceasta hotarare prin faptul ca procura speciala in cauza „este un act comercial intrucat prin aceasta sunt mandatate anumite persoane a reprezenta si semna mai multe acte in legatura cu activitatea unei societati comerciale.” In urma consultarii mai multor specialisti in domeniu, ne rezervam dreptul de a nu comenta solutia data de Judecatoria din Targu-Mures pana ce vreo instanta va da o solutie definitiva si irevocabila, dar facsimilul reprodus dupa procura poate fi un bun obiect de studiu, atat pentru profesionistii din domeniu, cat si pentru viitorii profesionisti, inclusiv pentru Banca Nationala sau Registrul Comertului. » vezi articolul original sursa:

Caracatita Urban loveste Banca Romexterra

Caracatita Urban loveste Banca Romexterra Teodor Florescu, alintat Doru, actionarul majoritar al URBAN SA, face ce face si ne dã motive sã-l „bãgãm” în seamã. Desi la drept vorbind personajul nu ar merita altceva decât dispretul omului normal fatã de parvenitul de tranzitie. A fãcut ani de zile tapaj cã este mare vâlcean si cã este extrem de legat de judetul nostru. Cu toate acestea presa pe care o subventioneazã, din banii râmnicenilor pentru cantitãti de gunoi suspect de mari pe hârtie, nu a ezitat sã dovedeascã contrariul. Ani buni aceste ziare, în special „Sport Expres“ si „Monitorul de Vâlcea“ au criticat fãrã jenã echipa de handbal Oltchim si au lãudat desãntat si constant echipa de handbal Rulmentul Brasov. Echipã sustinutã de Teodor Florescu, care prin acest mod de subventie s-a fãcut simpatizat de autoritãtile brasovene, ce l-au lãsat sã adune si de acolo gunoaiele, la pret bun desigur. Oameni care au fãcut istorie în clubul vâlcean au cãzut victime rând pe rând insultelor si calomniilor . În special Ioan Gavrielescu si Petre Berbecaru, dar si directorul general al Oltchimului, Constantin Roibu. Actualul director al Urban în Vâlcea, fostul ofiter de contrainformatii, fostul vicepresedinte de club de baschet, fostul comentator sportiv TV ( jalnic!) si permanent stergãtor de scame de pe costumele lui Florescu dicta toate ineptiile despre conducerea Oltchim ziaristilor de la „Monitorul de Vâlcea“. Normal cã nu le semna si pe fatã se purta ca mielul blând când se întâlnea cu cei pe care-i înjura pe la spate. Ziarele lui Florescu au dus patima dincolo de ratiune si l-au atacat nefondat si pe managerul Constantin Roibu iar acum vreun an pregãtiserã un atac de presã murdar la adresa combinatului chimic la care au renuntat în cele din urmã. Prefectul judetului, doamna Anuta Handolescu, a fost si ea ponegritã prin aceastã presã sustinutã de operatori ecologici si de administratii locale indulgente. Cu motiv si fãrã motiv a fost murdãritã si atacatã nemeritat! Ca o lady nu i-a bãgat în seamã pe asa-zisii „ziaristi“ si si-a vãzut de cariera ei.  Primarul Râmnicului Mircea Gutãu a fost hãituit si el de aceleasi ziare iar de câteva luni, de când legea l-a obligat sã tinã cont de hotãrâri ale instantelor, unele neconvenabile Urbanului, edilul municipiului este acuzat de toate relele din lume. Noroc cã râmnicenii, inclusiv cei 69 care citesc cotidianul de mic tiraj, stiu ce fel de om e primarul nostru. Nu ne-am asteptat însã sub nici o formã ca lacheii magnatului de la groapa de gunoi sã încerce sifonarea unei institutii bancare. Nu a oricãrei institutii ci a Bãncii Romexterrra. O bancã a cãrei director în Vâlcea a fost mult timp cumnata lui Teodor Florescu!!! O bancã care a sustinut prin credite dezvoltarea firmei URBAN. Totusi am trãit sã o vedem si pe asta. Ipochimenul care a conceput unul dintre cele mai tâmpit scrise reportaje din istoria presei judetene, Petrinel Stefãnescu, este de ani buni prieten cu Bachus. Acesta s-a aciuat pe lângã patronul oficial al Monitorului, care-i subventioneazã cinzecile obligatorii zilnice. Tot beat acest om, cândva asociat la „Curierul de Vâlcea”, s-a dus sã facã scandal la sediul bãncii din Vâlcea. Era deranjat, chipurile, cã banca mutase un bancomat de pe o stradã pe alta si cã el trebuia sã returneze un credit. Limbaj grobian, comportament huliganic, aspect neîngrijit. Asa ni l-au descris de parcã ar fi fost autentice jurnaliste câteva functionare din bancã. Conducerea bãncii nu a dorit sã dea un drept la replicã, considerând cã nu meritã bãgat în seamã un ziar cu audientã foarte micã, fãrã vizibilitate pe internet, cu câtiva abonati si cu douã exemplare la tarabe. Nicu Trandafir

 

Ce mai circula pe internet :

http://againb47h.weblog.ro/2008-11-17/594003/News.html

” Cele 3 banci in spatele carora se afla cioclii fianciari straini sunt INGBank, RBS (Royal Bank of Scotland, fosta ABN AMRO) si Unicredit. Zeci de mii de romani in imposibilitatea de a-si achita ratele la creditele contractate, sute de firme avand dificultati reale in a-si finanta activitatea, fortate sa-si reduca drastic costurile, inclusiv probabil prin dispononibilizari. Acestea ar fi fost o parte dintre consecintele cu care ne-am fi confruntat daca atacul agresiv, ambitios si stupid al catorva institutii financiare straine la adresa leului ar fi reusit.   Confruntate cu propria incompetenta care le-a adus in pragul falimentului, Goldman Sachs (inclusă in „planul de salvare” al Trezoreriei americane), Barclays (unde Guvernul britanic va deveni actionar pentru a o finanta) si Morgan Stanley (care a inregistrat pierderi de 3,7 miliarde de dolari in noiembrie anul trecut) s-au gandit sa isi scoata o parte din „parleala” atacand monedele catorva state est-europene.   onform estimarilor, impotriva leului s-au pariat peste 2 miliarde de euro, incercandu-se aducerea cursului la nivelul de 4,2-4,5 lei/euro. Gratie interventiei prompte si strategiei eficiente a BNR, atacul a fost respins, iar cei care au pariat impotriva leului au inregistrat pierderi consistente. Hienele financiare au fost astfel puse in situatia penibila de a nu avea de unde să ia bani pentru a-si plăti datoriile, BNR lăsand, in mod intentionat, piata fără lichidităti. Panicati, speculantii au incercat să „isi inchidă pozitiile”, adică să-si plătească datoriile, cu bani imprumutati de pe piata monetară, insă lipsa acestora a dus dobanzile la cote record. Acest atac s-a desfasurat pe fondul aparitiei unor asa zise « analize » ale unor mari banci straine potrivit carora Romania este « vulnerabila ». Ironia face ca aceste rapoarte sa apartina exact acelor institutii ajunse in pragul falimentului ca urmare a unor politici financiare dezastruase. In disperare de cauza, speculantii au incercat sa simuleze un blocaj al pietei bancare generat de lipsa de lei, marind artificial dobanzile afisate. 3 banci care opereaza pe piata locala, in spatele carora se afla Goldman Sachs, Barclays si Morgan Stanley au cotat ratele de dobanda la lei la niveluri foarte mari, spre deosebire de restul pietei care avea niveluri mult mai mici, dupa cum era normal. Dobanzile pe piata SWAP au ajuns pana la 500%. Mai mult decat atat, aceste 3 banci nu au venit la BNR sa se imprumute la dobanda Lombard (imprumutul de urgenta de la BNR) de 14,25%, cu toate ca aveau aceasta posibilitate. „Este de neinteles ceea ce fac ei. S-a esuat pe un atac pe leu in mod evident si se incearca mascarea acestor pierderi pe imaginea unei crize de lichiditate care nu exista„, spunea Guvernatorul Mugur Isarescu. Strategia celor 3 implica, pe langa destabilizarea sistemului financiar romanesc, trasferarea pe umerii clientilor romani a propriei incompetente agresive prin marirea artificiala a dobanzilor la credite. O parte dintre creditele contractate de populatie au dobanda variabila, calculata in functie de ROBOR. Cele 3 banci au ridicat artificial dobanda ROBOR in ziua de miercuri, 22 octombrie 2008, afisand cotatii de pana la 100%! Cele 3 banci in spatele carora se afla cioclii fianciari straini sunt INGBank, RBS (Royal Bank of Scotland, fosta ABN AMRO) si Unicredit.   Mugur Isarescu nu a numit explicit bancile implicate, intrucat ii este interzis, insa a oferit suficiente indicii pentru a putea fi identificate. Surse din piata au confirmat ca aceste 3 entitati –INGBank, RBS (Royal Bank of Scotland, fosta ABN AMRO) si Unicredit– se fac vinovate de atacul esuat si implicit de cresterea potentiala a dobanzilor la creditele populatiei, cu toate consecintele dezastruase care ar fi putut deriva de aici. Nici una dintre cele 3 nu a negat implicarea in acest caz. In calitate de cetatean roman, nu pot sa lucrez cu banci care pericliteaza sistemul financiar national, punand in pericol soarta a sute de mii romani. Nu pot incuraja implicit astfel de politici iresponsabile, stupide si profund inetice. E perfect adevarat ca o banca trebuie sa faca profit, dar acest profit se poata obtine si altfel decat prin tunuri destructive date in cateva zile, ale caror efecte, in cazul reusitei, se rasfrang negativ asupra fiecarui roman. Propun tuturor ca din acest moment sa refuze sa colaboreze cu acele banci care au atentat la siguranta monetara a Romaniei. BOICOTATI LISTA RUSINII. Nu lucrati cu ING Bank, RBS (Royal Bank of Scotland , fosta ABN AMRO) si Unicredit. Alegeti alte banci. N-ar trebui sa fie dificil, avem practic cate o banca la fiecare colt de strada. Eu am notificat una dintre bancile mentionate, cu care aveam nefericirea sa lucrez, ca renunt de luni la serviciile lor. In toata aceasta perioada, echipa de elita de la BNR s-a bazat pe sprijinul celorlalte banci din sistem, care au reactionat responsabil fata de proprii clienti si mediul in care isi desfasoara activitatea. BNR a identificat un e-mail dat de trezoreria unei banci si adresat altor trezorieri prin care acestia erau indemnati sa ridice dobanda la lei. Mail-ul a fost ignorat. Toti avem fie credite, fie depozite, fie lucram la firme care au relatii cu instutiile bancare. DE CE sa incurajam implicit aceste 3 banci care au incercat sa se joace, pentru profitul unor clienti straini, cu soarta a milioane de romani? Pentru 0.5% pe an in plus la depozit sau in minus la credit?”

Ca in Romexterra

Sunt aproape sigur ca in 2006 in MKB ROMEXTERRA BANK, managerii bancii aveau cunostinta si urmareau tot ce faceau angajatii de la Brasov in folosul bancii si in defavoarea unor fraieri de clienti, la fel ca in cazul Societe Generale.

ZIUA ONLINE – ECONOMIC – miercuri, 19 noiembrie 2008

 

Cazul Kerviel: Managerii Societe Generale erau la curent cu operatiunile angajatului lorCu o zi inainte de ultima audiere a deja celebrului trader francez Jerome Kerviel, acuzat ca a provocat Societe Generale pierderi de 4,9 miliarde de euro, mai multe informatii contrazic teza oficiala a bancii franceze, informeaza hotnews.ro, citand blogul lui Dap Popa. „Toata lumea, inclusiv sefii, stiau ceea ce facea Jerome”, spun unii dintre fostii sai colegi, angajati ai bancii si care ar putea aparea maine in instanta. Potrivit acestora, Kerviel se folosea si de sistemul ClickOptions (o activitate gestionata tot de Socgen, care propunea persoanelor fizice sa speculeze pe optiuni), pentru a-si masca pierderile. Potrivit acelorasi surse, superiorii traderului francez erau la curent cu operatiunile angajatului lor, lucru negat vehement de oficialii bancii.

Aceiasi fosti colegi povestesc ca a devenit o obisnuinta ca la final de an traderii sa-si mascheze rezultatele, ”trecandu-le” in anum urmator.

Jerome Kerviel risca 5 ani de inchisoare, fiind acuzat de abuz de incredere, intrarea frauduloasa intr-un sistem informatic, in vreme ce asistentul sau, Thomas Mougard, e acuzat de complicitate.

 

A.E.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=16275&data=2008-11-19

MKB Romexterra Leasing: Scaderi in vanzari pe segmentul auto

Wall-Street, 20 Noiembrie 2008

MKB Romexterra Leasing a inregistrat o scadere semnificativa a vanzarilor pe segmentul auto incepand cu sfarsitul lui septembrie, din cauza problemelor intregistrate in sectorul auto si turbulentelor financiare, a declarat presedintele MKB Romexterra Leasing, Cornel Constantinescu.

„Companiile de leasing isi stabilesc in prezent planurile de afaceri, iar principalul lor obiectiv va fi acordarea de finantari in conditii de risc cat mai reduse, chiar daca acest lucru le va afecta cota de piata”, a mentionat Constantinescu, citat de NewsIn.

El a explicat ca societatile de leasing vor miza in special pe o imbunatatire a portofoliul de clienti. Astfel, finantarile vor fi acordate cu mai multa atentie in perioada urmatoare, in special catre clientii cu situatie financiara foarte buna, care sunt implicati in procesul de productie.

Constantinescu considera ca vor fi afectate toate segmentele de leasing in ce priveste volumul finantarilor, intr-o masura mai mica sau mai mare, pe fondul turbulentelor de pe plan international.

Directorul general al Automobile Dacia, Francois Fourmont, declara la finele lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea inregistra in 2009 o scadere de 11,5%, ajungand la nivelul din 2006.

Fourmont a subliniat ca pe piata auto din Romania este necesara o riposta puternica in cazul importurilor de masini second-hand.

Potrivit Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), in primele noua luni ale anului au fost importate peste 168.000 de masini second-hand.

Scaderea vanzarilor de autoturisme noi a fortat Dacia sa opreasca productia in 13 si 14 noiembrie. Urmatoarea perioada in care angajatii uzinei Dacia din Mioveni vor fi trimisi in somaj tehnic va fi 20 noiembrie – 7 decembrie.

Bancile ar putea inchide

http://www.urbaniulian.ro/2008/11/17/criza-afecteaza-si-sistemul-bancar-romanesc-bancile-ar-putea-inchide-anumite-unitati-deschise-pana-acum/

Criza afecteaza si sistemul bancar romanesc ; bancile ar putea inchide anumite unitati deschise pana acum

17 Nov, 2008  Banci
 Recomanda acest articol

 

Criza prin care trecem isi va pune amprenta asupra ritmului de dezvoltare a bancilor. In opinia presedintelui OTP Bank Romania, Laszlo Diosi, strategia de extindere a bancilor se va schimba radical anul viitor, dupa o perioada de boom al al numarului de unitati bancare.

„Anul 2009 va fi unul al stabilizarii. In fiecare an s-au deschis cate 1.000 de sucursale,  ceea ce a creat o presiune imensa pe costuri. Aceasta situatie nu se va mai repeta. In 2009 bancile vor fi foarte atente la costuri si vor lua masuri pentru a reducere o mare parte din acestea”, a mentionat Diosi.

In aceste conditii, apreciaza seful OTP, ar putea aparea redimensionari ale retelelor si chiar inchideri de sucursale, in special in orasele mici. „Intr-o localitate din Austria, de exemplu, vei vedea ca exista numai 2-3 banci. In Romania exista orase mici, de 10.000 de locuitori, care au in centru chiar si 7-8 unitati bancare. Am putea vedea in locul lor magazine cu imbracaminte sau altceva”, a declarat Diosi.

In ceea ce priveste OTP Bank, banca maghiara si-a propus deschiderea a inca 1-2 sucursale in 2009, fara sa aiba in plan inchiderea altor unitati deja existente.

Diosi spune ca anul viitor focusul bancilor va fi pe calitate. Acesta arata ca extinderea agresiva a bancilor a determinat o crestere foarte rapida a numarului de angajati, multi dintre acestia fiind tineri si slab pregatiti. Aceasta situatie se reflecta in calitatea slaba a serviciilor bancare, astfel incat focusul bancilor pe viitor va fi catre pregatirea personalului si imbunatatirea serviciilor.http://www.bankingnews.ro/banci/bancile+ar+putea+renunta+la+unele+unitati+in+noul+context+al+crizei

Risc iminent de faliment al bancii?

Mi-au atras atentia doua postari „rautacioase” de pe youtube, avand ca subiect Banca MKB Roomexterra, iar in prima faza am crezut ca este doar o farsa, mai ales ca in fiecare filmulet nu aparea nici o explicatie verbala. Nici nu am mai bagat in seama pana astazi, cand am dat o cautare pe google, am redescoperit unul dintre link-uri, alaturi de un text explicit care-mi scapase la prima vizionare.

Am intrat din nou pe link-ul http://uk.youtube.com/user/miginves si am gasit urmatoarea explicatie scrisa:

From: miginves
Added: 06 November 2008

MKB ROMEXTERRA BANK Prima victima in Romania a crizei mondiale sau cardasie cu BNR

Dupa o lunga perioada de „stabilitate bancara ,sugerata de Dl.Isarescu, iata ca o banca romaneasca ajunge sa fie executata silit mobiliar (sechestrarea si vanzarea scaunelor, calculatoarelor etc..) pentru ca nu si-a achitat datoriile mai vechi si mai noi. Nu stim daca aceasta decizie a BNR este luata ca sa ascunda lipsa de lichiditati a bancii sau ca sa franeze aplicarea unei Hotarare Judecatoreasca (fapt ce constituie o infractiune) cert este ca daca BNR ar elibera o dovada cum ca ROMEXTERRA nu are bani s-ar putea cere deschiderea proceduri de faliment la adresa bancii.
Nu numai fata de un creditor , ROMEXTERRA nu vrea sa plateasca ,ci si fata de avocatii care i-au reprezentat banca fiind in executare silita si de catre proprii avocati , Dosar 971 , Bej Gont si surpriza BNR iar nu instituie popriri pe conturile ROMEXTERRA

iar pe link-ul http://uk.youtube.com/watch?v=DEgwv7PDD-g&feature=related urmatorul text scurt dar incitant:

From: ionescuatilla

Added: 01 November 2008

Pentru un timbru cazut de pe sentinta MKB ROMEXTERRA BANK a scapat doua zile de executarea mobiliara

Mi-am zis ca trebuie sa fie o facatura, dar am intrat totusi pe www.just.ro si am cautat procesul dintre MKB ROMEXTERRA si Societatea de Avocati BOSTINA&ASOCIATII. Si cu uimire am constatat ca pe rolul Judecatoriei Bucuresti Sector 3 sunt doua procese in curs.

Unul, cu numarul 9593/300/2008, are ca obiect o VALIDARE DE POPRIRE, http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=300&d=MzAwMDAwMDAwMDAwNzI1MDk* in care SCA BOSTINA & ASOCIATII are calitatea de CREDITOR, MKB Romexterra Bank pe aceea de DEBITOR iar BANCA NATIONALA A ROMANIEI, calitatea de TERT POPRIT.

Al doilea proces, 7980/300/2008, are ca obiect CONTESTATIA LA EXECUTARE SUSPENDARE EXECUTARE SILITA, SUSPENDARE PROVIZORIE A EXECUTARII SILITE. Procesul este initiat de catre MKB Romexterra Bank in calitate de CONTESTATOR, impotriva SCA BOSTINA & ASOCIATII in calitate de INTIMAT. In cazul acestui proces, am vazut ca in data de 11.07.2008, judecatorul a dat incheiere irevocabila prin care a respins cererea de suspendare provizorie a executarii silite, ca neintemeiata. Deci, MKB Romexterra Bank ca debitor si BANCA NATIONALA A ROMANIEI ca tert poprit, sunt in potential risc de EXECUTARE SILITA.

Deasemenea, stiu sigur ca daca BNR ar elibera o dovada cum ca ROMEXTERRA nu are bani s-ar putea cere deschiderea proceduri de faliment la adresa bancii. Asta pentru ca si eu la randul meu am vrut sa cer falimentul bancii pentru plati certe pe care nu le-a facut catre firmele mele si m-am lovit de aceeasi prevedere din LEGEA 83 Privind procedura falimentului bancilor, faptul ca nu e primita in instanta nici o cerere de declararea falimentului unei banci, fara ca Banca Nationala a Romaniei sa se pronunte in prealabil asupra solvabilitatii bancii respective.

Practic, prin Legea 83, Bancii Nationale a Romaniei i se da puterea de a hotara daca tu, ca si creditor al unei banci, ai dreptul sa te adresezi instantei de judecata sau nu. Mi se pare mie sau este o incalcare flagranta a Constitutiei Romaniei?

Inca o data se demonstreaza, ca bancherii sunt considerati in Romania  cetateni de prim rang, iar restul populatiei e considerata o masa de indivizi, cu dreptul de a se judeca intre ei, dar nu si cu cetatenii din prima categorie.

2 ani de la marea prosteala