FLORINA is not in your contacts

FLORINA: buna seara
FLORINA: as dori sa discut cu dumneavoastra cand aveti timp legat de problemele pe care le aveti si le-ati avut cu banca Romextera, deoarece si familia mea a experimentat recent unele asemanatoare
IULIAN DOFTOREANU: de unde sunteti?
FLORINA: din Ramnicu Valcea
IULIAN DOFTOREANU: ia spuneti
FLORINA: este o poveste lunga
IULIAN DOFTOREANU: stiu sa ascult
FLORINA: in principiu cateva persoane destepte, impreuna cu asentimentul catorva banci din oras au inceput un fel de inginerie financiara de genul pe care il prezentati si dvoastra pe blog
IULIAN DOFTOREANU: suna cunoscut
FLORINA: cel de credite bazate pe circulatie de facturi
FLORINA: credite si facilitati
IULIAN DOFTOREANU: e sistemul consacrat
FLORINA: pe linii de credit
IULIAN DOFTOREANU: camatarie cu acte
FLORINA: partea proasta, este ca in cazul familiei mele…
FLORINA: parintii mei au fost atrasi in toata povestea de matusa mea, care avea o firma mai mare
FLORINA: si atrasi nu numai cu firma, ci si cu gir apartamentul
FLORINA: si da, am facut si noi plangere penala, caci desi creditul a fost facut pe numele firmei si apartamentul girat la notar totusi, in banca au fost foarte multe facilitati de credite, deschise inchise, neautorizate, conform unor contracte neexistente
IULIAN DOFTOREANU: vorbiti cumva despre MKB ROMEXTERRA BANK?
FLORINA: cu semnaturi false pe o imputernicire
FLORINA: DA
FLORINA: ea si nu alta
IULIAN DOFTOREANU: sigur nu de la Brasov?
FLORINA: sigur nu de la brasov
FLORINA: vorbesc de sucursala din Valcea
IULIAN DOFTOREANU: asa, spuneti mai departe
FLORINA: matusa mea a avut la o separare de un asociat probleme financiare si acum vreo cativa ani MKB RB i-a oferit o “facilitate” de 36 de miliarde
IULIAN DOFTOREANU: mamaaaaaa….
FLORINA: care in timp s-a transformat in vreo 80
IULIAN DOFTOREANU: facilitate?
FLORINA: da, bineinteles, girata
IULIAN DOFTOREANU: adica acele credite pe o luna?
FLORINA: era pe an, insa trebuiau acele tranzactii lunare realizate prin banca in functie de suma din facilitate utilizata normal ca la o facilitate de 1 miliard jumatate
IULIAN DOFTOREANU: care insemnau inchideri, deschideri, comisioane, taxe, dobanzi…
FLORINA: exact
FLORINA: facturi, TVA …..normal ca erau costuri care normal nu le poti suporta
IULIAN DOFTOREANU: deci la Valcea nu s-au incurcat cu sume mici
FLORINA: plus ca trebuia sa gasesti celelalte firme dispuse sa intre in joc
IULIAN DOFTOREANU: inseamna ca matusa avea afacere serioasa
FLORINA: dosarul este la DNA pt ca depaseste 9 milioane de euro
IULIAN DOFTOREANU: si cate firme au fost implicate?
FLORINA: in jur de 20
IULIAN DOFTOREANU: a scris ceva presa?
FLORINA: nu
IULIAN DOFTOREANU: de ce nu ma mir?
FLORINA: deocamdata nu a transpirat nimic nicaieri
IULIAN DOFTOREANU: asa e ca apare multa reclama MKB in presa locala?
FLORINA: cine sta sa o urmareasca
FLORINA: eu din pacate am fost plecata din oras
FLORINA: ani
FLORINA: si dintr-o data ne-am trezit ca in loc de un credit de 2 miliarde jumatate, sunt 10
IULIAN DOFTOREANU: am un sentiment de deja-vu
FLORINA: ca toata contabilitatea este varza si ca baiatu’ de la banca ne ameninta ca daca nu platim, ne ia apartamentul, ca isi dorea de mult unul
FLORINA: baiat care a si crescut in rang in 2 ani, e directorul bancii acum
IULIAN DOFTOREANU: inainte ce a fost?
FLORINA: trepadus, care se ocupa de conturi
FLORINA: numai ca intr-un final s-a trecut creditul pe firma matusii mele, care oricum fusese cea care se folosise de el, de fapt si de drept
FLORINA: insa apartamentul a ramas girat
FLORINA: acum firma ei fiind oricum in faliment
IULIAN DOFTOREANU: ca sa nu uit….baiatul de la banca e un tip tanar …
FLORINA: mai tanar ca mine
IULIAN DOFTOREANU: foarte tanar
FLORINA: dap, smecheras
FLORINA: nu destept ci descurcaret
IULIAN DOFTOREANU: daca-mi spuneti ca-l cheama si Matepiuc o sa cred ca faceti o gluma…
FLORINA: cat sa imbrobodeasca pe cine pica
FLORINA: pai
FLORINA: ii stiu prenumele Sorin, numele nu mi-l amintesc
FLORINA: am vrut demult sa vorbesc cu dumneavoastra, macar la un schimb de experienta daca nu altceva
IULIAN DOFTOREANU: ce inseamna de mult?
FLORINA: un an si chiar in 2009
IULIAN DOFTOREANU: deci povestea e veche
FLORINA: cand am descoperit in ce suntem bagati am cautat pe net si am gasit si povestea dvoastra, insa nu am gasit date de contact
IULIAN DOFTOREANU: ma mir, datele sunt pe blog
FLORINA: eram destul de bulversata
FLORINA: nu pe blogul de azi am gasit povestea
FLORINA: nu mai stiu in ce arhiva de google…mai bine mai tarziu decat niciodata
IULIAN DOFTOREANU: ok, m-ati gasit
IULIAN DOFTOREANU: acum sa revenim la matusa
FLORINA: ok
IULIAN DOFTOREANU: sunteti sigura ca in fapt ea a folosit banii?
FLORINA: pai asta a fost modul in care ai mei au fost santajati sa continuie sa semneze contract cu ei, ca daca nu o fac matusa mea intra la puscarie …. ca ea a scos banii din banca pe OP fara sa aiba imputernicire in banca, fara sa fie administrator al firmei
FLORINA: si legat de cine a folosit banii…sunt sigura ca matusa mea a folosit asa la vreo 20 % … maxim …. daca a apucat
IULIAN DOFTOREANU: sunteti generoasa
FLORINA: sunt convinsa ca nici macar nu a realizat cat de putini bani i-a consumat ea, pe cat a dat la banca
IULIAN DOFTOREANU: nici eu nu am realizat pana nu am inceput sa fac socoteli cand era prea tarziu
FLORINA: da si 10 la suta s-ar putea sa fie mult
IULIAN DOFTOREANU: si pana nu am inceput sa aflu realitatea
FLORINA: eu cand am luat dosarele contabile la mana si va asigur ca mi-au sarit in ochi destul de evident desi sunt filolog de formare si nu economist
IULIAN DOFTOREANU: nu trebuie sa fii economist ca sa vezi asta
FLORINA: da stiu
FLORINA: matusa mea avea si o situatie mai delicata in familie, nu se putea baza pe sotul ei
IULIAN DOFTOREANU: sunt sigur ca daca veti cauta in arhiva electronica, veti gasi inscrieri multe si ale firmelor catre care s-au platit bani din firma matusii si de la care s-au primit bani
FLORINA: da
FLORINA: pai am facut un pic de cercetare si mi s-a facut parul maciuca
IULIAN DOFTOREANU: veti descoperi ca baiatul de la banca are muuuult mai multi pe care-i santajeaza
FLORINA: sunt convinsa si de asta
FLORINA: si cu ceilalti ii merge si mai bine ca poate ei chiar au participat voluntar la smecherie fara sa-si dea seama ca-si sapa groapa, precum matusa mea
IULIAN DOFTOREANU: unii da, altii nu
FLORINA: habar nu am
IULIAN DOFTOREANU: majoritatea au intrat in joc si n-au mai putut sa iasa
FLORINA: noi nu ii cunoasteam pe respectivii, decat poate din auzite
IULIAN DOFTOREANU: nici eu nu-i cunosteam
FLORINA: unul 2
IULIAN DOFTOREANU: cunosteam mai multi de 2, aici recunosc, dar nu atati cati “cunosteau” conturile firmelor mele
FLORINA: pai noi in afara de firma matusii nu aveam legatura cu nici o alta firma de nici un fel, nu ne invarteam in aceleasi cercuri ca sa spun asa
IULIAN DOFTOREANU: am gasit peste 100 de “jucatori” numai prin cercetarea extraselor de cont…mi-a luat ceva vreme sa ma lamuresc cine sunt si pe unii nici acuum nu i-am identificat
FLORINA: asa daca ii iau la numarat sa fie vreo 30
FLORINA: asta da…noi nu i-am luat cine stie ce la bani marunti
IULIAN DOFTOREANU: n-ai pe cine ca toti au patit la fel
FLORINA: ca… vorba d-voastra\
IULIAN DOFTOREANU: toti au dramele lor, toti au cate o matusa, nepoata, prieten, mama, sora, frate, “PACALITI”
FLORINA: nici nu stii de unde sa-i iei…da….exista insa cineva care a orchestrat aici si am identificat persoana
IULIAN DOFTOREANU: nu stiu de ce cred ca e tot din banca
FLORINA: doamna asta a fost implicata si in falimentul unei alte banci, cea agricola parca
IULIAN DOFTOREANU: cum o cheama?
FLORINA: Proteasa parca…o gasesc imediat…Preoteasa Georgeta…Preoteasa Nicolae …Stilex avea firma si inca una… Muntinu
IULIAN DOFTOREANU: Preoteasa Georgeta, cetatean român, nascut la data de 10.09.1962, in com. Ladesti, jud. Vâlcea, cod numeric personal 2620910384209, domiciliata în mun. Rm. Vâlcea, str. G-ral Magheru, nr. 18, bl. P1, sc.A, ap.11, jud. Vâlcea, Preoteasa Nicolae, cetatean român, nascut la data de 9.07.1957, in com. Lapusata, jud. Vâlcea, cod numeric personal 1570709384190, domiciliat in mun. Rm. Vâlcea, str. G-ral Magheru, nr.18, bl.P1, sc.A, ap.11, jud. Vâlcea, doi din cei trei asociati ai societatii “STILEX” S.A., asociati care detin 95% din capitalul social
FLORINA: banci…Romextera, Firenze, Tiriac, Unicredit, CEC si multe altele
IULIAN DOFTOREANU: Numele companiei:Muntinu Com S.R.L. Persoana de contact Preoteasa Georgeta
Adresa str Morilor, Nr. 18 Localitate:Ramnicu Valcea
FLORINA: dap, ambele firme au sediul in acelasi loc, ambele sunt in insolventa acum
FLORINA: doamna a folosit BO avalizate drept gaj la leasinguri, le lua semnate in alb, probabil pentru tranzactiile din banci, de lumea nici nu mai stia cate, ce a dat, daca au sume pe ele, emitea facturi duble
IULIAN DOFTOREANU: si ce va face sa credeti ca madam Preoteasa e beneficiar si nu victima?
FLORINA: pai, sa va spun situatia noastra, care ma face sa cred ca e in culpa: aveam in contabilitate facturi din partea firmelor ei pe niste sume, cu niste obiecte, facturi returnate tot prin facturi de retur, aceleasi sume, aceleasi obiecte iar cand au venit bancile la contractele de leasing aveam facturi cu aceleasi numar, aceleasi sume, aceeasi data, insa alte obiecte, alte persoane semnasera de primire, persoane aiurea in tramvai care nu aveau nici o legatura cu firma noastra.
FLORINA: cand i-am cerut sa caute acte, contractele de leasing in baza carora incepusera bancile executarea femeia ne-a spus ca a pus totul pe foc
IULIAN DOFTOREANU: haide sa va spun ceva: intr-un astfel de circuit, este imposibil sa conduca cineva din afara bancii. Numai unul din interior cunoaste toate firmele, stie unde e nevoia de bani ca sa se acopere dobanzi, sa se inchida credite si are capacitatea de a deschide altele cu larghete
FLORINA: pai doamna a lucrat intr-o banca , nu v-am spus
IULIAN DOFTOREANU: doamna nu conducea Romexterra, iar doamna nu avea nevoie de facturi… de facturi avea nevoie DOAR banca pentru a da o aparenta de legalitate operatiunilor
FLORINA: paradoxal, noi nu am avut BO-urile si problemele cu Dna la Romexterra ci la Credit Europe
FLORINA: La Romexterra problemele au fost altele…adica…12 facilitati, pe care noi nu le-am autorizat de 1 miliard jumatate, inchise/deschise, unul conform unui contract inexistent, altele plata unor facturi pentru servicii si produse inexistente, in circuit
IULIAN DOFTOREANU: iar imi dati un sentiment de deja-vu
FLORINA: prezenta unei imputerniciri false care autoriza sa semneze tot administratorul firmei care in nici un caz nu e cea de pe contract sau de pe OP-uri
IULIAN DOFTOREANU: sigur nu e vorba de Romexterra Brasov?
FLORINA: si da, sunt sigura ca nu e vorba de BV
IULIAN DOFTOREANU: de cand a inceput “colaborarea” matusii cu MKB Romexterra Bank, actuala MKB NEXTEBANK?
FLORINA: parca 2006..ai mei au semnat primul contract in 2007
IULIAN DOFTOREANU: primul contract cu santaj?
FLORINA: in 2009
IULIAN DOFTOREANU: adica semnati ca altfel…
FLORINA: anul trecut in noiembrie
IULIAN DOFTOREANU: adica in 2007 matusa inca mai tragea sperante ca o sa reuseasca sa iasa din rahat
FLORINA: da
FLORINA: si desi i-am implorat pe ai mei sa nu semneze fara un avocat nu am avut putere de convingere
FLORINA: nu a spus nimanui in ce probleme mari e bagata desi ar fi trebuit sa ne dam seama, era evident, destule semne au fost
IULIAN DOFTOREANU: nu v-a spus ca de partea cealalta, baiatul din banca ii facea tot felul de promisiuni sau santaje
FLORINA: numai ca noi banuiam ca agitatia ei se datora problemelor personale din familie si nu bancilor
FLORINA: am realizat cand au inceput sa ne ameninte pe noi
IULIAN DOFTOREANU: tarziu
FLORINA: eu am facut o greseala
FLORINA: am fost odata si i-am facut o observatie tipului si cred ca pe urma a cerut sa nu mai fiu prezenta … a realizat ca nu ma poate intimida sau convinge ca el are dreptate si m-am trezit data la o parte
FLORINA: din pacate unchii mei nu au capacitate de intelegere iar ai mei erau santajabili sentimental de catre unchii mei si pe seama lor
FLORINA: ati avut vreun succes pana acum in ce ati intreprins impotriva bancii?
IULIAN DOFTOREANU: DA, mi-am salvat relatia cu familia…asta nu au reusit sa-mi ia…in rest…
FLORINA: dupa 2 ani am reusit sa-i iert pe unchiu si matusa pentru ce au facut de i-au atras si pe ai mei… acum sunt in stadiul pregatirii unei strategii de combatere
IULIAN DOFTOREANU: bravo, cearta intre actori le prieste, cand toti arata cu degetul unul catre celalalt, fara sa vada realitatea, ei castiga
FLORINA: pai eu am vazut realitatea de la bun inceput
IULIAN DOFTOREANU: totul e sa poti demonstra
FLORINA: ce n-am putut sa iert a fost tacerea, si apoi faptul ca au continuat chiar daca am incercat sa le spun adevarul
FLORINA: FLORINA: FLORINA: pai pot demonstra ce s-a facut pe firma si in seama parintilor mei …dar restul… au stiut, au consimtit
FLORINA: ca nu si-au dat seama ca este in dezavantajul lor si nu au adunat dovezi de santaj
IULIAN DOFTOREANU: vor arata ca de fapt matusa v-a pacalit, ca s-a folosit de bani, ca a semnat, ca si daca nu a semnat si-a asumat prin semnare ulterioara, ca oricine e vinovat, numai banca nu
FLORINA: da, asta e de fapt problema si ma intreb ce e de facut
IULIAN DOFTOREANU: eu am zeci de miliarde credite “semnate” de mine cat timp eram plecat din tara, si alte zeci cand nu eram in Brasov si ce folos? Firmele au intrat in faliment iar eu nu mai am nici o calitate ca sa cer ca acele credite sa fie anulate …castiga procesele numai cu exceptii
FLORINA: v-au ramas in carca?
IULIAN DOFTOREANU: normal ca mie mi-au ramas in carca
FLORINA: si cum va descurcati?
IULIAN DOFTOREANU: imi venea sa-l strang de gat pe judecatorul care a dat prima sentinta care a zis ca eu nu am calitate si nici interes sa demonstrez ca acele contracte sunt false, dar asa fara calitate si interes, cum mama masii am acum in carca toate creditele alea? Acum am calitate si interes?
FLORINA: problema noastra nu e ca au fost contractele false ci ce s-a facut cu banii de pe contract
FLORINA: bancii mame din Germane i-ati semnalat ce se intample
IULIAN DOFTOREANU: mamica din germania studiaza des blogurile mele
FLORINA: si? nici o reactie?
IULIAN DOFTOREANU: si matusa din ungaria la fel
IULIAN DOFTOREANU: ZERO
IULIAN DOFTOREANU: trezeste-te
FLORINA: Dl iulian, acum ca ne-am gasit, ca ne regasim in aceleasi probleme cu aceeasi banca
IULIAN DOFTOREANU: nu vor recunoaste niciodata ca un angajat de-al lor a gresit…recunoasterea inseamna asumarea de catre ei a pagubelor
FLORINA: si din cate am vazut mai e ceva asemanator si pe la CT si parca si Craiova
IULIAN DOFTOREANU: si la Alba
FLORINA: nu ne putem organiza?
IULIAN DOFTOREANU: ba am putea, mai ales ca avem un blog…ha, ha, ha si sunt si actionar daca ma gandesc bine, ca am primit cadou actiuni
FLORINA: Putem face mai mult decat un blog
FLORINA: la dracu, eu vorbesc 4 limbi straine…daca ma ambitionez umplu toata Europa cu problema Romextera Romania, nu pe un singur blog ci pe mii
IULIAN DOFTOREANU: este ceva din ce am discutat in seara asta ce ati vrea sa tineti ascuns?
FLORINA: nu, cel putin eu nu. Poate cei de la DNA care ancheteaza dosarul ca am o banuiala ca ei stiau de muuuult ca se trezisera ai mei filati si nu stiau de ce. Au crezut ca din cauza hackerilor Valceni care faceau tapiterii la masini la firma alor mei. Abia pe urma ne-am dat seama ca venisera sa vada ce invartim noi de fapt ca stiau deja ca noi suntem implicati desi noi nu stiam
IULIAN DOFTOREANU: reteta celor de la Romexterra se pare ca e aceeasi in toata tara, sistemul era cunoscut din 2006 de cand s-a intamplat la Brasov
FLORINA: da
FLORINA: numai ca noi nu le aveam cu bancile, ai mei nu au avut niciodata credit pe numele lor si pentru ei, s-au intins mereu cat le era plapuma
FLORINA: trebuie sa ma pun sa dorm ca mai incolo azi am de alergat pe la avocat
IULIAN DOFTOREANU: ok, daca vreti sa mai vorbim, poate ne auzim la un telefon
FLORINA: nr meu este 074455xxxx
FLORINA: uxxxxster@gmail.com acolo raspund la mailuri
IULIAN DOFTOREANU: al meu e 072311xxxx iuliandoftoreanu@yahoo.com
IULIAN DOFTOREANU: va urez noapte buna
FLORINA: multumesc la fel
FLORINA: imi pare bine ca am ajuns sa povestim
FLORINA: poate reusim sa facem ceva impreuna
IULIAN DOFTOREANU: mai povestim daca nu va suparati ca mai “scap” cate ceva pe blog
FLORINA: daca ajungeti prin Buc sau Valcea poate ne vedem si la o cafea, la fel si eu daca ajung in BV
IULIAN DOFTOREANU: va astept
FLORINA: noapte buna
IULIAN DOFTOREANU: nb

Presa locala si centrala a relatat pe larg ieri despre cazul unei femei de afaceri din Brasov care a incercat sa se sinucida, impreuna cu fiul sau, in varsta de numai 7 ani.

Informatiile oferite de politisti pentru mass-media au fost destul de vagi, motivul aparent al gestului disperat fiind “datorii ramase neachitate”.

Din fericire, atat mama cat si fiul sau au fost salvati la timp, ei fiind in acest moment in afara oricarui pericol.

Incidentul a fost mediatizat abia dupa cateva zile de la producerea sa, timp in care si organele de cercetare penala s-au sesizat.

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul pentru Minori si Familie,  Lucretia Teleghi, a declarat ca mama va plati pentru gestul sau, concluziile medico-legale ale baietelului reprezentand un punct de referinta pentru anchetatori.

In aparenta lucrurile par destul de banale, afacerista fiind acum blamata de opinia publica pentru gestul sau ‘condamnabil’.

Cu toate acestea cazul Lacramioarei Florica Ilie este doar o mica rotita dintr-un mare angrenaj ce a inceput sa scartaie in urma cu trei ani, cand neregulile constatate in sucursala brasoveana a bancii Romexterra Bank au dat peste cap afacerile a sute de intreprinzatori.

Singurul care a avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume a fost Iulian Doftoreanu, proprietarul Grupului de Firme Maroma, el insusi victima in increngatura bancara care a distrus multe destine:

“Cu litere mari, toata presa a scris despre tragedia unei mame care nu a mai suportat sa-si vada munca de o viata distrusa, vanduta, executata, lichidata, falimentata.

O mama care nu a mai suportat sa priveasca in ochii întrebatori ai copilului sau, o mama care nu a mai avut puterea sa-i explice de ce casa in care locuiesc trebuie sa fie data altora, de ce masina cu care acesta se mandrea pe la scoala a fost luata de altii.

Sau cum de veniturile familiei ajung la alte persoane care nu au nici o calitate decat aceea ca au stiut sa manipuleze hartii, profitand de naivitatea sa”.

Omul de afaceri Iulian Doftoreanu stie intreaga poveste a Lacramioarei Ilie:

“Cine e mama ce va fi privită de acum ca o criminala? Este omul de afaceri care a construit una dintre cele peste o suta de afaceri distruse de MKB ROMEXTERRA BANK in goana dupa profit, specifica unor unitati bancare.

Pentru un profit exponential, ce ar fi creat o imagine de invidiat in fata unor potentiali cumparatori, banca a pus la cale mai multe masinatiuni menite sa stearga toate neregulile si abuzurile ulterioare.

Lacramioara Ilie a fost sau este asociat in firme ce au intrat in insolventa sau faliment, avand printre putinii, dar esentialii creditori, banca Romexterra si/sau hiena de serviciu a acesteia, care devorează toate cadavrele la ordinul băncii – Corporate Recovery Management SRL”.

Proprietarul Maroma continua dezvaluirile:

“La o simpla cautare pe net veti descoperi firmele PER LARA SRL, FAROS COM SRL şi FURBO COM SRL, care sunt in procedura de faliment la Tribunalul Braşov, creditorii semnificativi fiind cei din Romexterra.

E mare lista firmelor ajunse cu voie sau fara voie in scandalul Romextera.

Printre ele se numara si PER LARA, in spatele careia se afla un nume cu rezonanta.

In unele dintre conturile mele din Romexterra au intrat si/sau iesit sume de bani de la si catre firma respectiva.

Si asta fara ca eu sa stiu macar cui trebuie sa-i cer sau sa-i restitui bani.

Probabil ca exact la fel a patit si acea mama si inca multi altii.

Din pacate a trebuit sa se intample aceasta tragedie ca sa aflu un nume, care se ascunde in spatele unei firme”.

Afaceristul Iulian Doftoreanu are si un sfat pentru anumiti oficiali bancari:

“Domnilor bancheri, nu va jucati cu vietile noastre!

Nu va jucaţi cu mamele! Platiti-va propriile greseli, asa cum si noi ni le vom plati pe ale noastre!

Nu transformati lupta de aparare a propriilor scaune intr-o lupta pe viata, dar mai ales pe moarte!”

http://barfe.ro/2010/06/tentativa-de-crima-si-suicid-in-scandalul-mkb-romexterra-bank/

O persoana a avut surpriza neplacuta de a fi inscrisa la Biroul de credit din cauza faptului ca angajatii MKB Romexterra Bank au uitat sa-i actualizeze datele de corespondenta, aceasta fiind astfel privata de informatii care ii erau necesare pentru achitarea obligatiilor. Atunci cand clientii nu-si respecta angajamentele fata de banca si nu platesc ratele la timp, bancile au grija sa-i penalizeze cat mai drastic.

Insa ce se intampla cand banca poarta o mare parte din vina si ca urmare a unei greseli a bancii, clientii se trezesc inscrisi la Biroul de Credit si nu pot obtine alte credite? In unele cazuri, se arunca vina tot asupra clientului folosind clauze contractuale care initial nu par problematice pentru client. Dar bancile par a se gandi la toate in contracte, mai ales la acele clauze care le-ar putea fi de ajutor. 

Banca nu a actualizat datele clientei Asa i s-a intamplat si unei cliente a MKB Romexterra Bank care a postat experienta ei la Vocea clientului. Desi a mers personal la banca pentru a-si actualiza adresa de corespondenta, functionarii bancii nu au operat modificare in calculator. Pentru ca nu a primit extrasele de cont, s-au acumulat datorii la descoperitul de cont pe care il avea la banca. “In mod gresit, banca nu a actualizat in baza de date schimbarea de domiciliu intervenita si astfel nu am mai primit nici un fel de corespondenta din partea acesteia, privandu-ma de dreptul de a fi fost informata in mod corect si permanent cu privire la situatia contului meu”, ne-a povestit clienta. Timp de peste 2 ani, banca a trimis comunicari la adresa veche. Pentru ca nu stia exact cat are de platit, clienta a pus in cont lunar diferite sume, dar nu a monitorizat cu precizie situatia contului. Astfel, in 2007, in urma unei interogari facute la Biroul de Credit, a aflat ca fusese raportata de catre MKB Romexterra Bank pentru o datorie aferenta descoperitului de cont. In cei 2 ani, clienta nu a primit nici o notificare de la banca cu privire la aceasta datorie. Desi inscrierea la biroul de credit a survenit in urma acumularii unor datorii la descoperitul de cont, aceasta situatie ar fi putut fi evitata.

“O eventuala nerespectare a clauzelor contractuale nu s-a datorat decat greselilor facute de institutia bancara, care nu mi-a comunicat intarzierile sau restantele, pentru ca eu nu aveam o alta posibilitate de a vizualiza disponibilul existent in cont in fiecare moment”, sustine clienta. Clientii au obligatia de a notifica banca daca nu primesc extras Desi in contract este stipulata obligatia bancii de a trimite extrase de cont lunare clientilor, banca si-a luat si o masura de siguranta: o clauza care ii obliga pe clienti sa notifice banca in cazul in care nu primesc extrasul de cont. Sub protectia acestei clauze contractuale, banca a raportat situatia clientei la Biroul de Credit. Chiar daca la baza acestei probleme sta o eroare a bancii, clauzele din contract o apara si il scot tot pe client vinovat. In raspunsul primit de la OPC in urma sesizarii facute, procedurile folosite de banca au fost categorisite ca “nesigure”. Banca nu a putut face dovada notificarii la domiciliul real al clientei, insa raportarea la Biroul de credit a fost pusa pe seama nerespectarii clauzelor contractuale.

Desi vina este impartita, banca nu isi asuma, cum ar fi firesc partea care ii revine. La sesizarea facuta catre banca, clientei i s-a raspuns in felul urmator: “Dumneavoastra erati obligata sa semnalati faptul ca nu ati primit extrasul de cont in termen de 10 zile de la emiterea acestuia, deci banca nu a avut cunostinta de faptul ca dumneavoastra nu erati instiintata cu privire la situatia contului de card”. 11-05-2010

           MINISTERUL PUBLIC

    PARCHETUL DE PE LÂNGĂ  

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI CRIMINALISTICĂ

        Nr. 974/P/2008       

Operator Date 3883 

 REZOLUŢIE

2 aprilie 2009

Procuror Mihai Gheorghe din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penala şi criminalistică

Examinând actele premergătoare urmăririi penale din dosarul cu numărul de mai sus:

CONST A T:

La data de 30.07.2008 au fost înregistrate Ia Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia de urmărire penală şi criminalistică plângerea formulată de S.C. TRUST GRUP P&C SRL, prin administrator Tition Ovidiu, împotriva procurorului şef Valentin Horia Şelarii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, înregistrată sub nr. 980/P/20O8 şi plângerea formulată de S.C. INVEST POLENATRANS SRL, prin administrator Tition Ovidiu împotriva aceluiaşi procuror, înregistrată sub nr. 974/P/2008.

Prin ordonanţa din 26 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică având în vedere disp. art. 33 lit. a Cod procedură penală s-a dispus conexarea lucrărilor 980/P/2008 Ia 974/P/2008.

In aceste două plângeri identice în conţinut, reprezentanţii celor două societăţi comerciale formulează plângere penală împotriva procurorului şef în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, Valentin Horia Şelaru, cu privire la săvârşirea următoarelor fapte:

-    favorizarea infractorului, faptă prev. şi ped. de art. 264 Cod penal;

-    abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prev. şi ped. de art. 246 Cod penal.

Din   conţinutul   acestor  plângeri   a  rezultat  că  în   perioada  21.07 – 30.10.2007   cele   trei   firme   au   fost   implicate   în   operaţiuni   de   creditare neautorizată, efectuate în conturile a 72 de agenţi economici de către fosta conducere Romexterra Bank S.A. Sucursala Braşov. ..fapt confirmat şi de auditul intern efectuat în cadrul băncii, în dec. 2006″.

Aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţa organelor de cercetare penala in cadrul a zeci de plângeri penale, formulate de fiecare din firmele noastre, în perioada dec. 2006 – mai 2008″.

Reprezentanţii societăţilor comerciale consideră că pasivitatea organelor de cercetare penală. ..prin organele de conducere, respectiv procuror şef Valentin Horia Şelaru, nu face decât să confirme favorizarea grupului infracţional constituit în jurul fostei conduceri a Romexterra Bank S.A,”.

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, petiţionarii consideră că „rezultatul concret al tuturor demersurilor noastre efectuate spre a atrage răspunderea penală a celor vinovaţi de săvârşirea faptelor ce au tăcut obiectul plângerilor penale depuse de noi, contrar oricărei raţiuni, a fost arestarea preventivă a celor care au sesizat săvârşirea acestor fapte, respectiv domnii Dorin Lazăr Maior şi Tition Ovidiu şi urmărirea penală a unuia dintre administratorii firmelor implicate, doamna Aprofirei Florina, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj împotriva băncii Romexterra Bank S.A.”

De asemenea, o altă măsură a fost solicitarea adresată de către Direcţia Naţională Anticorupţic Serviciul Teritorial Braşov, Agenţia Naţională a Finanţelor Publice Braşov Serviciul Control Fiscal, de a verifica agenţii economici implicaţi în aceste operaţiuni, „dar nu a tuturor celor 72, ci doar a grupului nostru de firme”.

Autorii plângerilor consideră că, prin acţiunile de control ale statului, se acoperă principalul beneficiar al acestor activităţi ilicite şi anume Banca Romexterra Braşov, care şi-a însuşit dobânzi şi comisioane aplicate asupra tuturor tranzacţiilor de încasare, plăţi şi creditări ilicite, reţinând contravaloarea acestora din conturile clienţilor băncii, acţiuni ce duc în acelaşi timp la închiderea societăţilor comerciale prin falimentare şi blocaj de conturi, „datorită intervenţiei fiscului, cât şi la încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, administratorilor şi angajaţilor acestora”.

Din audierile şi verificările efectuate în cauză a rezultat că prin rechizitoriul din data de 23 ianuarie 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, procuror Sulu Marius a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor: Maior Lazăr Dorin pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj, prev. şi ped. de art. 194 alin. 1 şi 2 Cod penal, rap. la art. 13 din Legea nr.  78/2000. cu aplicarea art. 33  lit. a Cod penal şi Tition Ovidiu pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj, prev. şi ped. de an. 194 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a .şi h din Cod penal şi. în final, art. 33 lit. a Cod penal.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată in stare de libertate a inculpatei Aprofîrei florinei pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de complicitate la şantaj, prev. şi ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 194 alin. I şi 2 Cod penal cu aplic. art. 33 Iii. a Cod penal şi disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar penal la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Serviciul Teritorial Braşov pentru verificarea aspectelor cu relevanţă penală ce rezultă din înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiei, precum şi a denunţurilor formulate de inculpatul Maior Lazăr Dorin şi Tition Ovidiu.

Prin ordonanţa nr. I P 2007 din 6.02.2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţiei Naţionale Anticorupţie Semciul Teritorial Braşov, procuror Cristina Dobiescu Anghel a dispus mai multe soluţii de netrirnitere în judecată precum şi declinarea de competenţă a cauzei privind pe Matepiuc Mihai Răzvan, Tătar Floarea, Butum Cristi, Doftoreanu Iulian, Guran Florin, lordache Marian, Ţârţâlaş Călin, Dogaru Cornel, Şerban Costică în favoarea DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de competenţa acestora.

Acest nou dosar s-a format ca urmare a sesizării din oficiu, având în vedere declaraţiile date de către inculpatul Maior Lazăr Dorin şi Tition Ovidiu în faţa   instanţei   investite cu  soluţionarea  propunerii  de  arestare  preventivă  a acestora în dosarul penal nr. 49. P/2006 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Serviciul Teritorial Braşov.

La  dosarul penal nr. l/P 2007 au fost conexate mai multe dosare penale declinate de la alte parchete, respectiv:

-          dos. 2/P/2007 format ca urmare a declinării dosarului 3D/P/2007 al DIICOT    Serviciul Teritorial Braşov;

-          dos. 21/P/2007 format ca urmare a declinării dosarului 49D/P/2007 al DIICOT    Serviciul Teritorial Braşov;

-          dos. 23/P/2007 format ca urmare a declinării dosarului nr. 32/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos. 7/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 4826/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos.    12/P/2008    format   ca   urmare   a   declinării   dosarului   nr. 10338/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos. 13/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 33/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov;

-          dos. 15/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 75D/P/2007 al DIICOT;

-          dos. 64/P/2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 59/P/2008 al DNA;

-    dos. 65 P 2008 format ca urmare a declinării dosarului nr. 8278/P 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

În ceea ce îl priveşte pe Valentin Horia Şelaru, acesta a îndeplinii funcţia de procuror şef al Serviciului Teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în perioada 15 august 2004- 23 august 2008.

In declaraţia acestuia dată în data de 3 februarie 2009 precizează că, în legătură cu acest dosar menţionez că nu am întocmit acte procedurale, îndeplinind atribuţiile specifice funcţiei de conducere şi obligaţiilor legale, rechizitoriul fiind verificat sub aspectul temeiniciei şi legalităţii, aşa cum dispune art. 264 Cod procedură penală.

In declaraţia sa din 9.10.2008 persoana vătămată Dorin Lazăr Maior susţine că s-au făcut presiuni asupra sa în scopul de a face „denunţuri împotriva unor personalităţi politice importante din PSD” cum ar fi ..fostul premier Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc, Niţă Constantin deputat şi preşedintele PSD Braşov, omul de afaceri Nicolae Ioan, iar tema predilectă era privatizarea Roman SA”.

Aceste afirmaţii sunt contrazise de procuror Valentin Horia Şelaru care în declaraţia sa susţine că „nimeni nu i-a cerut inculpatului Maior Lazăr Dorin să denunţe pe cineva anume sau ceva anume. Potrivit Legii are dreptul la reducerea pedepsei dacă denunţă şi ajută la prinderea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane ce au comis infracţiuni de corupţie, procesul verbal semnat de inculpat se află la dosarul penal.

Nu cunosc dacă în cuprinsul denunţurilor penale formulate în baza acestui drept a făcut vorbire despre demnitarii indicaţi, deoarece acestea sunt chestiuni ce ţin de ancheta procurorului şi nu de atribuţiile procurorului şef”.

Din cele de mai sus, rezultă că inculpatul Dorin Lazăr Maior s-a folosit de prevederile legii formulând denunţuri penale pentru a beneficia de reducerea pedepsei, dovedind o disponibilitate în colaborarea cu organele de anchetă.

Se constată din analiza întregului material că magistraţii nu au făcut decât să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, fără a manifesta părtinire în soluţiile pronunţate.

Simpla împrejurare că soluţiile pronunţate sunt nefavorabile petiţionarului, nu este de natură să declanşeze procesul penal, magistraţii netacând altceva decât să slujească actul de justiţie cu respectarea prevederilor legale.

în ceea ce priveşte motivele invocate de petent în formularea prezentei plângeri, simplele afirmaţi şi aprecieri subiective, nesusţinute de probe, nu impietează temeinicia soluţiilor pronunţate. 

Având in vedere cele de mai sus, in baza art.228 alin.4 rap.la art.10 lit.a Cod procedura penala,

DISPUN:

1.              Neînceperea urmăririi penale faţa de Valentin Horia Şelaru şi Sulu Marius pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 246 Cod penal deoarece fapta nu există.

2.            Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

3.            Solutia se comunică.
    PROCUROR MIHAI GHEORGHE

Producatorul de mezeluri Crimbo Prod Carn din judetul Alba, companie fondata de Cristi Borcea si vanduta anul trecut catre doi oameni de afaceri de origine irakiana, a intrat saptamana trecuta in faliment, potrivit informatiilor aparute pe site-ul Tribunalului Alba.

“Casa de Insolventa Transilvania SPRL, in calitate de administrator judiciar al Crimbo Prod Carn, a solicitat deschiderea procedurii simplificate a falimentului fata de debitoare, conform prevederilor legii insolventei, deoarece nici administratorul statutar al societatii si nici asociatii acesteia de la data deschiderii procedurii insolventei nu au putut fi gasiti”, a declarat avocatul Nicolae Rusu, reprezentant al Casei de Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al Crimbo Prod Carn.

Noi actionari

Reprezentantul administratorului judiciar sustine ca de la jumatatea lunii iunie a anului trecut compania a aparut la Registrul Comertului cu o noua structura a actionariatului, formata din persoane fizice de origine irakiana, respectiv Hussein H. Hassan si Amaar A. Ghanam, in loc de Cristi Borcea. Ulterior, in luna iulie, a fost inregistrata o noua schimbare a actionarilor, potrivit administratorului judiciar, iar in noiembrie la Registrul Comertului s-a operat a treia modificare de actionariat.

In prezent, compania Crimbo Prod Carn este detinuta de Haydar R. Hassan (75% din actiuni) si Feisal Omar (25%), in varsta de 25, respectiv 23 de ani, conform datelor disponibile pe site-ul Registrului Comertului.

Cristi Borcea, actionarul Dinamo Bucuresti si fondatorul producatorului de mezeluri din Alba, nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei pentru comentarii. Rusu a adaugat ca producatorul de mezeluri are datorii totale de 2,5 mil. lei (0,6 mil. euro), cei mai mari creditori fiind Corporate Recovery Management, in calitate de cesionar al creantei apartinand MKB Romexterra Bank si Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Alba.

In insolventa, din noiembrie

La scurt timp dupa ce producatorul de mezeluri a fost achizitionat de investitorii irakieni, Crimbo Prod Carn a intrat in noiembrie anul trecut in insolventa la cererea companiei D & S Fleisch, unul dintre cei mai mari distribuitori locali de carne de porc, fata de care avea o datorie de 90.000 de lei (circa 21.000 de euro). Inca din momentul intrarii in insolventa a companiei existau zvonuri care spuneau ca fabrica de mezeluri si-a intrerupt activitatea, iar datornicii au venit si au pus sechestru pe mai multe bunuri.

Reprezentantii Crimbo Prod Carn nu au putut fi contactati pentru informatii.

Crimbo Prod Carn avea la finalul anului 2008 o cifra de afaceri de 1,4 mil. euro, in scadere cu 26% fata de anul precedent, o pierdere neta de 3 mil. euro comparativ cu un profit de circa 6.000 de euro in 2007 si datorii totale de 4,8 mil. euro, cu jumatate de milion de euro mai mare decat in 2007, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante.

Al doilea faliment din industria mezelurilor

Intrarea in faliment a producatorului Crimbo Prod Carn din Alba nu este un caz singular in industria locala a preparatelor din carne, a carei valoare este estimata intre 800 de milioane si un miliard de euro.

Producatorul de carne de vanat Stenyon din judetul Giurgiu a cerut deschiderea procedurii de faliment in luna mai a anului trecut dupa ce actionarul unic al companiei, Dumitru Stefanescu a incercat sa vanda mai multe bunuri imobiliare in valoare de aproximativ zece milioane de euro pentru a-si salva compania.

De asemenea, de la jumatatea anului 2009, tot mai multi producatori de mezeluri de marime medie au intrat in insolventa pentru reorganizare judiciara, printre acestea numarandu-se nume cunoscute ca Medeus.

MKB Romexterra, un jucator de talie mica detinut indirect de grupul german Bayern LB, a inregistrat anul trecut o pierdere neta de 40,3 milioane de lei (9,5 mil. euro), in scadere cu 39% fata de pierderea din 2008. Calculata in euro, pierderea a fost la jumatate fata de cea din anul anterior.

Pierderile au fost generate de cheltuielile mari facute pe fondul deteriorarii portofoliului de credite, in timp ce rezultatul operational a fost pozitiv. Cheltuielile nete pentru deteriorarea creantelor s-au ridicat anul trecut la 72 de milioane de lei (17 mil. euro), in scadere usoara fata de anul precedent.

Banca a demarat anul trecut un proces de restructurare, prin care urmareste sa isi curete bilantul de creditele neperformante, pentru a-si relansa operatiunile in zona de retail – persoane fizice si firme de mici dimensiuni.

In paralel a fost demarat un plan de ajustare a cheltuielilor operationale, care presupune inchiderea de unitati si disponibilizarea de salariati. Si conducerea bancii a fost schimbata complet in ultimul an, postul de director general fiind preluat recent de Dan Sandu, care l-a inlocuit astfel pe Adrian Radu, dupa expirarea celui de-al doilea mandat.

Anul acesta banca va trece si printr-un proces de rebranding, urmand sa renunte la numele Romexterra. Cel mai probabil noul nume va fi MKB Romania, pentru a sublinia apartenenta la grupul maghiar MKB, o filiala a Bayer LB.

Pe parcursul anului 2009 activele MKB Romexterra au coborat cu 17% in lei, pana la 2,41 miliarde de lei (571 mil. euro). Scaderea a fost determinata de contractia soldului creditelor acordate clientilor, care a coborat cu 26% in lei, pana la 1,3 miliard de lei (322 mil. euro). Pe partea de pasive scaderea s-a reflectat in diminuarea fondurilor atrase de la alte banci. In schimb, Romexterra si-a majorat usor soldul depozitelor atrase de la clientela, la 1,22 miliarde de lei (289 mil. euro).

Conform saptamanalului austriac Profil, care citeaza documente transmise de procurorii italieni omologilor lor austrieci, cele circa doua miliarde de euro, obtinute din tranzactii fictive de operatorii de telecomunicatii italiene Fastweb si Sparkle Telecom Italia, au fost transferate in mod repetat intre 14 conturi administrate de Raiffeisen Zentralbank, sucursala UniCredit, Bank Austria
si de filiala vieneza a bancii de stat irlandeze, Anglo-Irish Bank.
Transferurile suspecte, pe care bancile le-au sesizat autoritatilor austriece, au legatura directa cu frauda-record dezvaluita luna trecuta de justitia italiana, care a emis 56 de mandate de arestare pe numele mai multor oameni de afaceri si al unui senator din partidul de guvernare din Italia, acuzat de complicitate cu escrocii, dar si de protejarea intregului grup cu ajutorul legaturilor pe care le cultiva cu mafia calabreza ‘Ndragheta.

Din cele 56 de mandate, noua vizeaza persoane din Marea Britanie, Elvetia si SUA, iar celelalte vizeaza cetateni italieni, printre care fostul patron al grupului de telecomunicatii Fastweb Silvio Scaglia. Trei oameni de afaceri, Gennaro Mokbel, Carlo Focarelli si Marco Toseroni, au fost identificati drept organizatori ai fraudei, insa cea mai rasunatoare acuzatie a fost formulata de procurorii italieni impotriva senatorului Nicola Di Girolamo (foto), membru al partidului Poporului Libertatii, condus de premierul Silvio Berlusconi. Di Girolamo, care a fost fortat sa demisioneze din Senat si arestat, este acuzat ca s-a folosit de legaturile cu ‘Ndragheta pentru a falsifica rezultatele alegerilor din 2008 in urma carora a fost ales senator, pentru ca ulterior, cu stiinta si complicitatea mafiei calabreze, sa le asigure protectie escrocilor de la Fastweb si Telecom Italia.

Sursa: Romania Libera

Prin urmare, din 2 martie populatia nu va mai putea achizitiona certificate de depozit in nicio moneda. De asemenea, banca a eliminat din oferta depozitele in lei constituite pe 24 de luni, cat si pe cele cu scadente de pana la un an cu dobanda variabila in lei.

Pe de alta parte, produsele ramase in portofoliu isi remunereaza deponentii cu dobanzi cu pana la 2,25 puncte procentuale mai mici, cele mai mari reduceri fiind facute la lei.

Conturile de economii presupun dobanzi de 0,1%-7,25%. Valorile sunt bonificate in functie de soldul existent si de tipul de cont de economii ales.

Informatii detaliate despre ofertele bancilor sunt disponibile pe Conso in sectiunile de Comparatii Depozite la termen si Conturi de economii.

http://www.conso.ro/citeste-stire/4375/last_stire/MKB-Romexterra-nu-mai-ofera-depozite-pe-scadente-lungi-in-lei.html
Filed under: Uncategorized ]]> http://mkbromexterra.wordpress.com/2010/03/02/reducere-a-dobanzilor-la-depozite/feed/ 0 iuliandoftoreanu http://mkbromexterra.wordpress.com/2010/02/26/mkb-romexterra-are-un-nou-presedinte/ http://mkbromexterra.wordpress.com/2010/02/26/mkb-romexterra-are-un-nou-presedinte/#comments Fri, 26 Feb 2010 11:44:23 +0000 IULIAN DOFTOREANU http://mkbromexterra.wordpress.com/?p=413 ]]>  

Dan Sandu, in varsta de 41 ani, va coordona noua structura de decizie executiva a bancii si noua strategie a actionarului majoritar, MKB Bank din Ungaria.

Adrian Radu s-a aflat la conducerea bancii timp de 2 mandate, incepand cu primavara anului 2004.

http://www.conso.ro/citeste-stire/521/info/MKB-Romexterra-are-un-nou-presedinte.html

Bine ati venit, domnule Dan Sandu.
Sper ca preluarea de catre dumneavoastra a conducerii bancii sa fie de bun augur si pentru zecile de firme din Brasov, falimentate voit de catre fosta conducere a bancii.

Iulian Doftoreanu

http://www.urbaniulian.ro/2008/10/07/cum-am-fost-prostit-de-mkb-romexterra-bank/ 

Tocmai depusesem acea plangere, dupa ce am constatat Mihai Matepiuc ma vrajise aproape patru luni cu promisiunea ca va face calculele care vor arata unde sunt banii din creditele acordate de Romexterra.

Stiu ca undeva prin noiembrie sau decembrie 2006, copiase pe un DVD intreaga baza de date a bancii, cu intentia declarata de a reface circuitul banilor, de care eram foarte interest pentru a arata tuturor ca nu sunt beneficiarul creditelor pe care am fost obligat sa le semnez dupa 1 noiembrie 2006. Pentru operatiunea de copiere, il chemise la banca pe un fost angajat al bancii, plecat intre timp sa lucreze la Alpha Bank.

Aproape zilnic imi promitea ca se va apuca de calcule, dar ca nu are timp. La un moment, am inceput sa-i cer sa-mi aduca mie DVD-ul, sa fac eu socotelile. Mi-era frica sa nu dispara acea baza de date. Si azi asa, maine asa, pana intr-o dimineata mi-a spus o prostie ca dupa ce luni de zile discutase despre un DVD, de fapt nu era un DVD ci un memory-stick si ca nu mai stie ce a facut cu el, probabil l-a ratacit Victoras, pustiul lui.

Asta a pus capac. Asa m-am hotarat sa ma prezint la DNA si sa fac acea plangere. Atunci l-am cunoscut sip e avocatul Adi Rusu, caruia i-am relatat toata tarasenia si care a redactat plangerea in termini foarte duri. Am mai imblanzit-o eu, du pa ce am facut un schimb de mail-uri cu avocatul.

Am facut aceasta paranteza legata de DVD, baza de date, plangere, pentru a intelege in ce imprejurare am avut prima intalnire cu Adrian Preda.

La intalnirea cu presedintele bancii, m-am prezentat insotit de dl.Avocat Rusu. Prima reactie a lui Adrian Radu a fost sa ma “certe” pentru faptul ca am venit insotit de avocat, pentru ca el crede ca am venit la un prieten si nu la un dusman. Intalnirea a fost destul de cordiala. Eu i-am prezentat un scurt “film” al evenimentelor dinainte de 1 noiembrie 2006, i-am aratat si cum am fost mintit de catre conducerea bancii sa-mi asum niste credite pe care nu le-am utilizat eu niciodata, am facut si o descriere pe scurt a episodului Maior Lazar Dorin – SANTAJUL, dupa care am trecut la propuneri pentru a debloca situatia.

Mi-a spus din start ca nu se pune problema unor “stergeri” a creditelor deoarece nu il lasa normele, dar ca a fost informat de catre echipa de audit asupra situatiei de la Brasov si ca se lucreaza intens pentru clarificarea situatiei.

Mi-a dat de inteles ca amiabil, avand in spate sprijinul bancii si al lui personal, voi putea sa-mi cresc nivelul afacerilor mele, cumulat cu punerea acelor credite pe alte baze, cu costuri mult mai mici, in asa fel incat intr-un timp nu foarte indepartat, sumele de rambursat catre banca sa fie doar o joaca de copii.

Era promisiunea pe care mi-o facusera mai putin explicit si cei din echipa formata din  Bodor, Mateescu, Nistor, Pastor si trimisa la Brasov sa supravegheze operatiunile de “curatare” si “recontractare” sugerate de echipa de audit intern.

Am discutat despre specificul fiecarei firme si ce nevoi financiare ar fi de luat in calcul pentru a dezvolta afaceri profitabile, dar si despre nevoia de capital de lucru, datorata faptului ca toate incasarile firmelor mele au luat directia rate si dobanzi Romexterra, fiind deturnate de la circuitul normal catre furnizori.

Eram deja intr-o situatie disperata. Se adunasera restante mari la furnizorii de materie prima, nu mai platisem nimic la chirii, utilitati, aveam restante mari la bugetul statului, iar tot ce incasam de la clienti, pleca direct la creditele care nu erau ale mele decat intr-o mica masura.

Si sa nu va inchipuiti ca nevoile de capital de lucru pentru firmele mele erau foarte mari. Pe langa creditele pe care acceptasem sa le semnez ca sa se acopere porcariile din banca, nevoile mele erau pe la genunchiul broastei.

Am plecat de acolo ferm convins ca am gasit in sfarsit o rezolvare a necazurilor mele si ca ma asteapta un viitor luminos, alaturi de o banca cu care voi avea relatii stranse. Domnul avocat Adi Rusu, dupa ce am plecat de la intalnire, mi-a si zis ca e pacat, ca nu mai putem retrage plangerea penala, dar si el era convins ca lucrurile vor lua o turnura de neimaginat, in favoarea firmelor mele. Dadu-se norocul peste noi.

Dar nu a fost asa.

Ce discutam astazi cu Adrian Radu, se bloca mai departe la esalonul secund, de fiecare data. Nu stiu daca asta era facuta in mod intentionat sau pur si simplu era o lipsa de comunicare dintre presedinte si executivul bancii. Am mai avut cateva intalniri cu el, la Bucuresti, de la care am plecat de fiecare data la fel de multumit si increzator. Si de fiecare data m-am desumflat la fel de repede.

Am mai discutat si despre o posibila intermediere cu niste opera de arta, ce-mi fusese propusa de un domn ce parea ca stie ce zice si din care s-ar fi inchis ce-a mai pmare parte a creditelor mele. Si el si eu insa, am pastrat o anumita rezerva privind implicarea intr-o astfel de tranzactie, el pentru ca nu era in obiectul de activitate al bancii iar eu pentru ca nu eram convins de veridicitatea propunerii.

Intr-o zi, chiar a venit la Brasov, singur, si ne-am inchis in biroul meu, si am avut o discutie lunga cu hartiile pe masa. Am avut efectiv o zi de lucru la MAROMA, fara alte preocupari. Multi mi-au spus dupa aceea ca probabil a fost interesat doar de cunoasterea adversarului. Nu stiu ce sa cred. Dupa toate prin cate am trecut, tind sa cred ca asta a fost scopul.

Va astern mai jos, corespondenta pe care am purtat-o cu domnul presedinte Adrian Preda, in ordine cronologica. Acum, recitind-o, o vad cu alti ochi.

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Wednesday, February 28, 2007 4:10 PM
To: adrian.radu@romexterra.ro
Subject: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Presedinte,

In primul rand, tin sa-mi exprim convingerea ca intalnirea avuta la Bucuresti a fost de bun augur si personal, voi face tot ce-mi sta in putere pentru a pune colaborarea noastra pe baze solide. Luni am avut intalnirea cu colegii dumneavoastra si cred ca am reusit sa stabilim un plan de redresare pe baza caruia sa putem relansa colaborarea. Din acest punct de vedere, colegii mei lucreaza deja la situatiile cerute.

Pe de alta parte as vrea sa va supun atentiei o oportunitate care mi-a fost prezentata ieri si care, daca se dovedeste serioasa, ar putea reprezenta o rezolvare pentru toate problemele noastre.

Unul dintre colaboratorii mei, o persoana la o varsta inaintata, caruia i-am prezentat situatia mea, mi-a adus documente privind doua lucrari de arta aflate in proprietatea sa, semnate C.Brancusi.

In fapt, intentia declarata a acestuia este de a vinde lucrarile respective pe piata interna sau internationala a operelor de arta si investirea banilor obtinuti in firmele noastre, ca majorare de capital social.

De asemenea, el este convins ca valoarea ce poate fi obtinuta pe respectivele lucrari este cu mult mai mare decat valoarea estimata acum aproape 10 ani de expertii care au evaluat lucrarile respective. In acest caz, diferenta intre pretul evaluarii si pretul obtinut, ar putea reprezenta profitul meu personal, cu care voi putea acoperi datoriile firmelor mele.

Propunerea mi sa parut interesanta, dar cunoscind controversele legate de operele Brancusiene, normal ca privesc cu oarecare prudenta acest subiect.

Am cautat pe internet referinte si articole despre aceste opere si nu am gasit prea multe elemente ajutatoare. Ce este sigur, este ca una dintre lucrari a fost cumparata de la o nepoata a artistului de catre actualul proprietar.

Tinand totusi cont de valorile foarte mari ce reies din evaluarile facute la cererea proprietarului, cred ca merita, cu sprijinul dumneavoastra, sa facem niste verificari si reevaluari, urmand ca apoi sa incercam o valorificare cat mai avantajoasa data fiind importanta nevoii de a inchide subiectul creditelor din Romexterra Bank.

In cazul in care veti considera oportuna implicarea dumneavoastra si a specialistilor din Romexterra, va rog sa-mi comunicati acceptul dumneavoastra de a primi documentatia care sta la baza acestei propuneri.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

MAROMA

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Wednesday, February 28, 2007 7:09 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Doftoreanu,

Va rog sa primiti multumirile mele pentru ca ati acceptat sa va intalniti cu noi la Bucuresti. Am primit si eu din partea colegilor mei un feed-back pozitiv si sunt sigur ca vom gasi o solutie solida si corecta. Daca si colegii dvs. si ai mei isi vor face treaba iar noi vom comunica bine cred ca avem sanse mari sa reusim.

In ceea ce priveste oportunitatea prezentata de dvs. va rog sa ne acordati cateva zile sa o studiem si apoi va vom raspunde cat se poate de sincer. Nu prea ne intalnim cu astfel de cazuri de aceea un raspuns fundamentat necesita o analiza mai atenta.

Cu respect,

Adrian Radu

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Thursday, March 08, 2007 2:28 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Doftoreanu,

As dori sa va asigur inca o data de tot sprijinul meu pentru a construi o colaborare solida. Va rog sa imi comunicati daca colegii mei nu au o atitudine deschisa si constructiva. Imi permit, de asemenea, sa va rog sa marim eforturile pentru a gasi solutiile potrivite.

In urma analizarii informatiilor pe care ni le-ati transmis referitor la lucrarile de arta prezentate, trebuie sa va informez ca nu avem pregatirea necesara pentru a va ajuta in mod profesionist. Credem ca trebuie sa va adresati unor specialisti de pe piata de arta, o piata pe care din pacate nu o cunoastem prea bine. O abordare posibila poate fi sa va adresati unei case de licitatii obiecte de arta. In urma demersurilor pe care le-am facut, ne-a fost recomandata Galeria si Casa de Licitatii “Pogany”, adresa email www.poganyart.ro. Doamna care conduce galleria si care ne-a fost recomandata ca o persoana foarte serioasa se numeste Valeria Paduret. Daca doriti sa o contactati va rog sa imi spuneti ca sa va fac o introducere potrivita.

In speranta ca va putem fi de folos,

Cu respect,

Adrian Radu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]

Sent: Thursday, March 08, 2007 3:01 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Presedinte,

Pana acum, colegii dumneavoastra si-au dat tot concursul. Astazi am reusit sa facem plati la o mica parte dintre furnizori. Sper ca saptamana viitoare sa reusim mai mult. Mai am de adus unele completari privind proiectul de cumparare a imobilului Siderline, la licitatia din data de 14 martie. Sper sa ma pot incadra in termen.

Privitor la lucrarile Brancusi, va rog sa faceti recomandarile catre doamna Paduret. Doresc sa iau legatura dupa ce am confirmarea dumneavoastra.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Thursday, March 08, 2007 4:07 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Doftoreanu,

Am discutat cu doamna Sorina Ionica de la casa de licitatii de care v-am vorbit. Dansa se ocupa de sculptura, doamna Paduret am aflat ca se ocupa numai de pictura. I-am dat doamnei Ionica numele dvs. si asteapta telefonul dvs.. Va rog sa mentionati ca sunati din partea mea. Numarul de tel al doamnei este: 0722 33 57 57. Din cate am inteles de la doamnele mentionate astfel de lucruri se discuta numai in cadrul unei intalniri si mai putin la telefon. Eu nu am oferit informatii despre ce fel de lucrari este vorba. Succes.

Cu respect,

Adrian Radu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Wednesday, April 11, 2007 10:28 AM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Presedinte,

Dupa discutia cu dumneavoastra, am fost convins ca vom putea coopera in conditii de grija reciproca pentru afacerile ambelor parti. Totusi, se para ca trebuia sa pastram legatura si sa discutam punctual fiecare pas al colaborarii noastre, separat de discutiile purtate cu reprezentantii bancii, deoarece am observat un exces de zel distructiv intr-o relatie onesta vis-a-vis de afacerea mea.

Desi in discutia noastra initiala mi-ati promis o creditare de urgenta de 300.000 RON strict pentru plata furnizori, a fost acordat doar un credit de 150.000 RON, cu mare intarziere si cu care am putut acoperi cumpararea de creanta in dosarul de executare Siderline si o parte din taxele de executare. Deci, furnizorii nostri au fost in continuare amanati la plata. Pana acum am cheltuit in schimb in cedrul executarii Siderline peste 250.000 RON.

Acum, dupa ce colegii dumneavoastra au lungit nepermis de mult acordarea creditului de cumparare a imobilului Siderline, mai avand doar doua zile pana la expirarea termenului de plata, mi se propune un credit in niste conditii cel putin ciudate. Se cere cesionarea tuturor creantelor ce rezulta din executare, fara sa-mi lase posibilitatea de a face nici o plata catre furnizorii care in continuare nu sunt platiti conform promisiunii dumneavoastra. Era mult mai corect daca erau cesionate creante care sa acopere diferenta de garantie si aveam posibilitatea pentru restul creantelor sa decid o alta utilizare. In definitiv, dumneavoastra mi-ati dat garantia ca nu doriti ingroparea afacerilor mele. Un exemplu de utilizarea restului de creante este cesionarea a 100.000 RON catre Exodus Lighting, firma cu credit in Romexterra. Prin aceasta cesiune, sting datorie de 150.000 RON. Deci, un castig de 50.000 RON. Si cam asa doream sa fac toate cesiunile de creanta, acoperind in acest fel cu bani putini, datorii mai mari. Insa, prin modul cum a fost aprobat creditul, acest lucru devine imposibil.

Apoi, trecand peste dobanda exagerata, si comisioanele la acordare de aproape 3%, mai este introdusa p clauza de plata in avans de 2% care, cumulat cu recomandarea de rambursarea in avans a creditului la incasarea sumelor din executare, respectiv cei 700.000 RON, ma pun in situatia de a plati costuri de 5% pentru o perioada de 15 zile in care banii de fapt stau in contul bancii.

O alta clauza care ma pune pe ganduri este aceea de contaminare si garantii incrucisate, care ma pun in situatia de a garanta cu acest imobil orice credit din Romexterra, inclusiv pentru firme cu care nu am nici o relatie, doar pentru ca anul trecut firmele mele au garantat cu cecuri acordarea de credite.

Vreau sa gasim o solutie de a restructura toate creditele firmelor mele, insa tineti cont ca nu e de dorit sa priviti lucrurile ca pe o lichidare din care banca sa acopere cat mai mult ci ca pe o reorganizare unde sa existe un ajutor real din partea bancii in asa fel incat afacerile sa fie cele care aduc banii in contul bancii.

Am discutat cu cateva agentii imobiliare din Brasov si toti mi-au confirmat un pret al imobilului de cca.1.500.000 EURO. Daca acest imobil este pus alaturi de Fondul de Garantare, se ajunge la o garantie totala de 6.000.000 EURO. Deci, un potential de creditare si restructurare pe termen lung de cca.4.500.000 EURO. Cred ca se merita ca banca sa priveasca serios acest plan si sa nu se cramponeze de cele cateva miliarde necesare pentru deblocarea relatiilor cu furnizorii.

Tineti cont si de faptul ca si avand in proprietate aceasta garantie, nu pot apela la nici o alta banca pentru creditare, data fiind situatia stiuta, si nu este corect ca banca sa forteze dobanzile si comisioanele la maximum, bazandu-se pe aceasta situatie.

Sper ca sa intelegeti exact faptul ca doresc un parteneriat reciproc avantajos si sa faceti toate demersurile pentru punerea lui in practica.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

MAROMA

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Wednesday, April 11, 2007 1:13 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Doftoreanu,

Am fost informat ca ceea ce ati solicitat pentru astazi se poate rezolva. Va rog sa tineti legatura cu sucursala si sa ma tineti si pe mine la current.

Multumesc.

Cu respect,

Adrian Radu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Thursday, April 12, 2007 12:31 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Nu am rezolvat inca nimic. Cred ca este o lipsa de comunicare intre centrala si sucursala Brasov. Sunt deja ca o minge de ping-pong.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Friday, April 13, 2007 10:14 AM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Presedinte,

A fost rezolvata plata imobilului. Privitor la restul cererilor mele, pot sa spun ca am fost mintit. Mi-au comunicat din sucursala ca a fost aprobat un credit pentru persoana fizica de cca.30.000 RON, dar ca se vor acorda prima data 10.000 care sa ajunga pentru notar si asigurare urmand ca dupa semnarea contractului la notar sa se acorde si restul. Dupa semnare, mi-au comunicat ca nu se acorda si restul pentru ca „nu a aprobat centrala”.

Cred ca ar fi bine ca daca se doreste o colaborare bazata pe incredere reciproca, colegii dumneavoastra ar trebui sa aiba o schimbare de atitudine.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Tuesday, April 17, 2007 2:23 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Doftoreanu,

Incep prin a-mi cere scuze pentru un raspuns intarziat, dar am fost foarte ocupat cu adunarile generale ordinara si extraordinara. Va asigur ca, inca o data, am fost informat ca problema ar fi fost la colegul dvs.. Dar va propun sa depasim acest moment si va cer scuze in numele colegilor mei. Totusi, cred ca intr-o buna masura am dovedit ca va sustinem si va rog sa aveti in continuare incredere in noi.

Cu respect,

Adrian Radu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Wednesday, April 25, 2007 2:54 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: RE: MAROMA – In att. D-lui Adrian Radu

Domnule Presedinte,

Sunt din nou in situatia neplacuta de a ma plange cu privire la colaborarea cu Banca Romexterra prin angajatii sai de la Brasov.

Ieri, 23.04.2007 am avut la plata un CEC in Romexterra Bank despre care nu am aflat decat astazi cand am fost sunat de catre furnizor ca a fost refuzat. NIMENI din sucursala Brasov nu ne-a comunicat despre existenta acestei file CEC. Mi-au spus astazi ca „asa a hotarat conducerea bancii”.

Credeam Domnule Presedinte ca este si in interesul Romexterra ca pe firma COMPANIA DE PUBLICITATE sa nu avem incidente, insa constat ca interesul bancii este altul si nu il pot intelege. Poate reusiti dumneavoastra sa m-il explicati.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

PS. Incep sa cred ca ati facut o proasta alegere atunci cand ati numit actuala conducere la Romexterra Bank Brasov.

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Monday, July 09, 2007 4:48 PM
To: ‘Adrian RADU’
Cc: ‘lena_maxim@maroma.ro’
Subject: MAROMA

Domnule Presedinte,

Nu a venit nimeni la noi, asa cum am discutat.

Am documentele de la firma din Bistrita si nu stiu ce sa fac cu ele. Despre afacerea de acolo am ramas placut surprins.

Maine vin la Bucuresti sa vad doua hale. Sper sa pot pune in aplicare planul de relocare a afacerii in Bucuresti.

Astept un telefon cand aveti timp.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Monday, July 09, 2007 4:48 PM
To: ‘Adrian RADU’
Cc: ‘lena_maxim@maroma.ro’
Subject: MAROMA

Domnule Presedinte,

Nu a venit nimeni la noi, asa cum am discutat.

Am documentele de la firma din Bistrita si nu stiu ce sa fac cu ele. Despre afacerea de acolo am ramas placut surprins.

Maine vin la Bucuresti sa vad doua hale. Sper sa pot pune in aplicare planul de relocare a afacerii in Bucuresti.

Astept un telefon cand aveti timp.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Tuesday, July 10, 2007 11:56 AM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Cc: adrian.preda@romexterra.ro
Subject: RE: MAROMA

Domnule Doftoreanu,

Multumesc pentru informare si va rog sa continuam asa.

Am retinut ce mi-ati comunicat si voi urmari cum se lucreaza la cele solicitate.

Success

Adrian Radu

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Monday, July 16, 2007 11:20 AM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: MAROMA

Cu parere de rau, va comunic faptul ca nimic din ceea ce am convenit ca fiind prime urgente nu au gasit rezolvare la Brasov.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Monday, July 16, 2007 12:56 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA

Scuze. Va sun eu putin mai tarziu.

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Friday, July 20, 2007 3:38 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: MAROMA

Domnule Presedinte,

Se pare ca sunt mari probleme in banca, atata timp cat astept din data de 10.07.2007 un acord de inchiriere pentru o incapere de birou in depozitul Siderline.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

From: Adrian RADU [mailto:adrian.radu@romexterra.ro]
Sent: Friday, July 20, 2007 3:45 PM
To: ‘Iulian Doftoreanu’
Subject: RE: MAROMA

Scuze, nu pot vorbi, dar rezolvam.

From: Iulian Doftoreanu [mailto:iuli@maroma.ro]
Sent: Tuesday, July 31, 2007 12:43 PM
To: ‘Adrian RADU’
Subject: MAROMA

Si asa a mai trecut o luna in care nimic din ceea ce am discutat nu s-a concretizat…

La aceasta data nu mai lucram nimic, din lipsa de curent.

Eu, sincer am crezut ca ne veti oferi o solutie de deblocare, dar constat ca nu realizam altceva decat discutii.

Cu stima,

Iulian Doftoreanu

Toţi clienţii băncii au fost notificaţi să-şi mute conturile la sucursala din Suceava sau la  băncile concurente din Botoşani

MKB Romexterra Bank  este prima instituţie bancară care îşi închide definitiv porţile la Botoşani.  Începând de astăzi banca a încetat oficial orice relaţie cu cei peste 700 de clienţi din Botoşani.

În  prealabil, botoşănenii sau agenţii economici care aveau conturi aici au fost notificaţi că banca închide sucursala de la Botoşani şi au fost îndrumaţi de un consilier bancar să-şi tranfere banii din conturi la sucursala MKB Romexterra Bank din Suceava, sau la alte bănci comerciale din oraş.

Cei 5 angajaţi care vor rămâne şomeri în cel mult o lună de zile vor primi în schimb 12 salarii compensatorii.

Botoşănenii care au carduri de salarii la  MKB Romexterra nu vor avea de suferit în urma închiderii băncii întrucât bancomatele din Botoşani vor rămâne funcţionale.

Citiţi mai multe amănunte mâine în Adevărul de Seară.

http://www.adevarul.ro/locale/botosani/Botosani-_MKB_Romexterra_Bank_a_inchis_sucursala_din_Botosani_0_191981090.html

Sursa: http://www.bzi.ro/Economic-Local-Concedieri-la-banci-A87078.html

Aproape toti clientii ajunsi in stadiul de a li se executa bunurile cu care au garantat pentru credit aleg sa se judece cu banca, iar procedurile judiciare dureaza foarte mult, spune Adrian Radu (foto), presedintele executiv al MKB Romexterra, una dintre bancile de talie medie.

“Nu am vazut in viata mea atat de multe litigii. Numarul a crescut exponential. Am ajuns sa primim termene pentru vara sau chiar toamna viitoare, aparatul functioneaza foarte prost si nu ai cum sa executi”, spune Radu.

Obtinerea incuviintarii judecatoresti poate prelungi procesul de executare cu patru luni, astfel ca de la lansarea procedurilor si pana la vanzarea efectiva a bunului se pot scurge si opt luni de zile, spune si Ilie Dinu, managerul departamentului Corpul Executorilor Bancari din Raiffeisen Bank.

Chiar daca ajung sa obtina incuviintarea judecatoreasca pentru executarea bunurilor prevazute in contractul de credit, bancherii se lovesc de o alta problema: nu gasesc piata pentru a le vinde. “Marea problema pe care o avem cu creditele este ca executam foarte greu garantiile. Pe multe segmente nu exista piata. Conteaza foarte mult destinatia bunului, daca este industrial sau rezidential. Ai piata pentru apartamente, case, chiar si pentru ferme de pui. Dar nu poti sa valorifici o platforma industriala betonata aflata la 50 de kilometri de oras”, comenteaza Adrian Radu.

El critica pe de alta parte si lipsa de interes din partea intreprinzatorilor, care aleg cu multa usurinta sa renunte la afacerea derulata in cazul in care intampina dificultati.

“Cu toate ca procesul ofera sansa de a se aseza la masa cu bancile pentru a intocmi un plan care sa functioneze, cele mai multe planuri sunt doar pe hartie, cu scopul de a castiga timp. E clar o lipsa de maturitate si experienta a antreprenorilor si managerilor din Romania”, apreciaza Radu. El spune ca actionarii fac greu trecerea de la faza in care orice business crestea practic de la sine la stadiul actual, in care afacerile trebuie conduse bine. In plus, multi antreprenori renunta pur si simplu la afacerea lor, alegand sa scoata banii din companie chiar cu incalcarea legii, dupa care declara falimentul.

“Foarte multe din afacerile clientilor nostri au fost afectate de faptul ca, pe langa activitatea de baza, s-au trezit sa fie si speculatori in real-estate. Dintre 20 cele mai mari expuneri cu probleme, la doua treimi intalnim acest model.”

Practic, multi antreprenori au utilizat resursele firmelor sau chiar fonduri obtinute prin credite pentru investitii imobiliare, iar banii sunt acum blocati. Bancherii spun ca o alta practica a fost folosirea creditelor pe termen scurt, de capital de lucru, pentru finantarea unor investitii pe termen lung, inclusiv sedii. Odata cu scaderea afacerilor, capacitatea firmelor de a genera venituri s-a redus proportional, iar creditele nu mai pot fi rambursate. ”Nu s-a mai facut in Romania «work-out» (restructurarea afacerilor clientului – n. red.) la acest nivel si nu exista expertiza necesara ca sa poti sa il faci performant in cadrul bancii”, spune Radu.

MKB Romexterra, detinuta indirect de grupul german Bayern LB, va trece anul acesta printr-o restructurare de portofoliu, care va conduce la al treilea an consecutiv de pierderi. Practic, banca va vinde creditele neperformante pentru a-si curata bilantul, urmand sa isi relanseze afacerile, cu orientare exclusiva pe zona de retail – persoane fizice si firme de dimensiuni mici si medii.

“Creditele fara garantii se vand la 10-20% din valoare. Daca ai garantii, se vand la valoarea de lichidare a colateralului”, mai spune Radu.

MKB Romexterra Leasing IFN l-ar putea revoca din functia de presedinte al Consiliului de Administratie (CA) pe Adrian Radu, presedintele Romexterra Bank, precum si pe un alt membru al CA, decizia urmand sa fie luata la 1 februarie, in cadrul unei adunari a actionarilor.

Liviu Chiru 17.12.2009

MKB Romexterra, una dintre bancile de talie mica, controlata indirect de grupul german Bayern LB, va trece in 2010 printr-un proces de restructurare, care va include scoaterea din bilant a creditelor neperformante, masuri dure de reducere a costurilor, dar si adoptarea unei noi strategii de crestere.

“Grupul este decis sa isi asume costul cu creditele neperformante, in schimbul relansarii bancii cu o noua strategie, ca o banca curata”, a declarat intr-un interviu acordat ZF Adrian Radu, presedintele executiv al MKB Romexterra.

Astfel, pe 30 decembrie actionarii bancii sunt chemati sa aprobe o majore de capital cu circa 80 de milioane de lei (aproape 19 mil. euro la cursul actual), prin conversia unor credite subordonate acordate anterior. In 2010 este programata si o injectie de capital in numerar, insa valoarea acesteia va fi stabilita ulterior. Totodata, actionarii vor vota si pentru o noua strategie de dezvoltare, care presupune concentrarea pe nisa clientilor individuali cu venituri peste medie si a intreprinderilor mici si mijlocii.

Aceasta este una dintre cele mai drastice ajustari operate in sistemul bancar local, pe fondul problemelor economice. Si jucatori de talie mare au fost insa nevoiti sa recurga anul acesta la masuri dure: Bancpost a inchis sapte unitati si a renuntat la circa 400 de angajati, iar in paralel a scos credite din bilant, pentru a-si imbunatati indicatorii. La ING angajatii au fost nevoiti sa isi ia concediu fara plata, in timp ce Banca Transilvania sau Credit Europe au operat reduceri de personal.

Creditele neperformante vor fi vandute

Radu spune ca MKB Romexterra va incheia anul acesta pe pierdere (dupa o pierdere neta de 16 mil. euro in 2008) din cauza cheltuielilor cu provizioanele pe fondul cresterii creditelor neperformante. Si in 2010 banca si-a bugetat o pierdere neta, in conditiile in care scoaterea din bilant a creditelor neperformante se va face prin vanzarea lor catre entitati specializate in gestiunea unor astfel de creante, la o valoare sub cea contabila, ceea ce inseamna asumarea unei pierderi. Spre exemplu, creditele fara garantii ajung sa fie vandute si la 10%-20% din valoarea ramasa de recuperat. La cele cu garantii imobiliare se estimeaza valoarea de recuperare a imobilului.

Radu nu a oferit informatii detaliate privind situatia financiara a bancii. El spune totusi ca ponderea creditelor neperformante se situeaza peste media sistemului, fiind similara cu cea intalnita la bancile de talie mica. Potrivit datelor BNR, bancile cu o cota de piata mai mica de 1% – cum este si Romexterra – aveau in septembrie o rata a riscului de credit (ponderea creditelor cu restante mai vechi de 60 de zile in total portofoliu de credite) de 25,6%. Media la nivelul sistemului era de 14% la septembrie, mai mult decat dubla comparativ cu decembrie 2008.

“Bancile mici sunt mai vulnerabile, pentru ca dispersia riscului este mai mica. Un credit (neperformant – n.r.) relativ mare pentru talia ta iti poate manca profitul operational pe cateva luni”, spune Radu. Creditele neperformante provin in special din perioada de exuberanta a pietei, din 2007-2008, mai ales clientii individuali avand probleme la plata ratelor.

Reglementarile BNR obliga bancile sa constituie provizioane pentru creditele pe care se asteapta sa nu le poata recupera. Creditele cu restante mai vechi de 90 de zile sau pentru care s-au inceput proceduri judiciare impotriva debitorului se provizioneaza integral. Provizioanele sunt constituite din fondurile proprii ale bancii – respectiv din profitul operational si, daca acesta nu este suficient, din capital.

Presedintele MKB Romexterra spune ca banca trebuie sa isi ajusteze si raportul cost/venituri, iar pentru aceasta va renunta la aproximativ 150 de angajati si va inchide 17 unitati. Banca opereaza acum 70 de unitati si are circa 1.000 de angajati.

O noua strategie, cu un nou brand

Banca va trece in 2010 si printr-un proces de rebranding, cel mai probabil urmand sa preia denumirea “MKB Romania”, reflectand astfel apartenenta la grupul maghiar MKB, care controleaza filialele din regiune ale germanilor de la Bayern LB.

In noua strategie banca isi va concentra prezenta teritoriala in orasele mari, unde exista un potential mai mare pe segmentele tintite.

“Nu vom mai fi o banca universala. Ne concentram pe o nisa: retail in zona clientilor cu venituri medii si ridicate si firme mici si mijlocii. Nu vom mai face project finance si vom renunta la segmentul mari corporatii”, spune Radu.

In pregatirea noii strategii au fost operate si modificari ale managementului bancii. Pe zona de retail si IMM a fost adus Dan Sandu, care a detinut anterior pozitii de top management la Millennium Bank si Citi Romania. De zona de operatiuni si IT se ocupa Florian Kubinschi, a carui cariera a fost legata de Banca Tiriac, HVB si ulterior UniCredit Tiriac. Magdalena Manea, care coordona la MKB Romexterra zona de mari corporatii, si-a incheiat mandatul.

Adrian Radu spune ca unitatile care vor fi pastrate, precum si cele care vor fi inaugurate, vor avea un aspect calitativ mai bun, corespunzator segmentului de clientela tintit.

Planurile retelei de supermarketuri Trident, al doilea mare retailer alimentar intrat in insolventa in acest an, vizeaza vanzarea unor terenuri si transformarea mallului detinut in Sibiu in centru de distractii.

Actionarii Trident, Constantin si Alina Mateescu, spun insa ca extinderea e inca pe lista, urmand ca pana la finele lui decembrie sa fie deschise 2-3 supermarketuri in Capitala. In august acestia au cerut intrarea in insolventa a retailerului, la cateva zile dupa inchiderea centrului comercial Trident Shopping Center din Sibiu. “Am suspendat activitatea centrului comercial Trident din Sibiu din cauza lipsei de lichiditati din acel moment pentru sustinerea stocului de marfa necesar si pentru platile catre furnizorii hipermarketului. Inca nu am luat o decizie definitiva referitoare la viitoarea destinatie a centrului comercial, negocierile cu cei care solicita achizitia acestuia nefiind inca finalizate. O alta varianta luata in calcul este redeschiderea sau transformarea proiectului intr-un centru de distractii”, au declarat actionarii Trident. Acestia nu au dorit sa precizeze valoarea datoriilor restante ale retailerului fata de furnizori si banci.

Trident Shopping Center a fost deschis in luna aprilie a acestui an, in urma finalizarii unor investitii estimate de companie la 15 mil. euro. Proiectul a fost finantat de MKB Romexterra Bank printr-un credit de 10 mil. euro. Tot in acest an reteaua a inchis un supermarket la Alba Iulia, care anul trecut a avut vanzari de 3 mil. euro.

Retailerul a ramas astfel cu patru unitati operationale in orasele Sibiu, Deva, Sfantu Gheorghe si Medias. “Anul trecut aceste 4 magazine au avut vanzari de 47 mil. euro”, au precizat reprezentantii Trident. Vanzarile retailerului s-au redus cu 22% in primul semestru al anului fata de aceeasi perioada din 2008, ajungand la valoarea de 16 mil. euro. Vor lichiditati din tranzactii cu terenuri Planurile de reorganizare ale companiei includ si vanzarea unor active localizate in Sibiu. “Vor fi propuse spre vanzare doar terenuri, nu si active care deservesc activitatea de baza a companiei, aceea de vanzare a bunurilor de larg consum in magazine cu suprafete mari. Pe terenul din zona Cimitirului Municipal Sibiu, cu o suprafata de 33.000 de metri patrati, Primaria Sibiu a oferit 40 de euro pe metru patrat”, au spus actionarii Trident. Acestia au mai afirmat ca vor deschide 2-3 supermarketuri in Bucuresti pana la finele lunii decembrie, fara a da detalii despre acest proiect. Grupul Trident Trans Tex, detinut de familia Mateescu, a pornit de la o afacere de import de haine, s-a dezvoltat ulterior in domenii ca exploatari forestiere, transport intern si international de marfa si imobiliare, primul supermarket al retelei Trident fiind deschis in 2004. Anul trecut, Trident Trans Tex a fost al doilea mare retailer alimentar cu capital romanesc dupa valoarea cifrei de afaceri raportate la Ministerul de Finante.

O alta retea de supermarketuri operata de investitori romani care a intrat in insolventa in acest an este SPAR, companie cu sediul la Arad si cu 21 de unitati operationale la finele lui 2008. 2009-10-05

Roxana Pricop , Cristi Moga 24.09.2009

Avocatii cer statului sa protejeze datornicii la banci intrati in imposibilitate de plata printr-o lege care sa reglementeze falimentul persoanelor fizice. Gheorghe Piperea, managing partener la Piperea&Asociatii, birou de avocatura specializat in faliment si insolventa, este initiatorul unui proiect legislativ menit sa reglementeze insolventa persoanelor fizice, aflat in prezent in dezbatere parlamentara. “O reglementare a insolventei persoanelor fizice este imperios necesara.

Desi bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice aflate intr-o stare de supraindatorare nu au niciun fel de protectie. Cred ca va fi bine si pentru banci, desi unii bancheri resping un astfel de proiect”, a spus Piperea, in cadrul seminarului “Cum te poate proteja insolventa de creditori”, organizat de Ziarul Financiar. El a adaugat ca Romania si Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeana care nu au reglementat insolventa persoanelor fizice.

Principalii beneficiari ai acestei legi vor fi persoanele disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu si au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi in prezent, precum si bancile, care nu vor mai fi nevoite sa constituie provizioane pe perioada procedurii de insolventa. Cresterea costurilor de finantare precum si inrautatirea situatiei economice au pus presiune asupra capacitatii clientilor bancilor de a rambursa creditele.

Articolul complet in Ziarul Financiar: http://www.zf.ro/eveniment/legea-falimentului-personal-protectie-impotriva-creditorilor-bancherii-sustin-ca-nu-sunt-vampiri-sa-vrea-sangele-clientilor-ci-isi-vor-inapoi-banii-imprumutati-debitorii-cer-masuri-de-protectie-fata-de-abuzuri-ale-bancilor-cum-comentati-4930577/

Radu Berceanu este promovat sistematic de către Realitatea TV, în ciuda faptului că este acuzat de spionaj, subminarea economiei naţionale ori evaziuni fiscale. Explicaţia este simplă şi a venit de acolo de unde ne aşteptam cel mai puţin: de la Cătălin Harnagea, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, care spune că tandemul Bercea-SOV este gata să-l asasineze. “Legătura dintre Vântu şi Berceanu trebuie căutată pe trei piste: 1. Berceanu, cu bani de la Vântu, a dispus unor rakeţi ucraineni să mă asasineze, chiar în timpul mandatului de director al SIE; 2. Una dintre firmele primului a primit, sub formă de credit, suma de cinci milioane de dolari, cadou făcut, prin FNI, de către SOV; 3. Ambii tocmai au trecut la devalizarea şi falimentarea Romexterra Bank!”.

PREZENŢA ZI DE ZI, A LUI RADU BERCEANU la aproape toate emisiunile Realităţii TV ne-a pus pe gânduri, intuiţia şoptindu-ne că aceasta se datorează nu numai unei simple mituiri electorale a reporterilor care îl prezintă pe Bercea în postura de salvator al umanităţii… şi că, între senatorul PD-L şi groparul Fondului Naţional de Investiţii trebuie să existe o altă legătură, mult mai puternică. Ei bine, intuiţia s-a transformat în certitudine atunci când explicaţia amorului politic şi de imagine dintre cei doi ne-a fost furnizată de cineva la care nici nu visam: fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Cătălin Harnagea: “Legătura dintre Vântu şi Berceanu trebuie căutată pe trei piste: 1. Berceanu, cu bani de la Vântu, a dispus unor rakeţi ucraineni să mă asasineze, chiar în timpul mandatului de director al SIE; 2. Una dintre firmele primului a primit, sub formă de credit, suma de cinci milioane de dolari, cadou făcut, prin FNI, de către SOV; 3. Ambii tocmai au trecut la devalizarea şi falimentarea Romexterra Bank!”. Incendiar subiect… dar care, este de la sine înţeles, nu va fi niciodată dezbătut de “vedetele jurnalismului” de la Realitatea, Cotidianul ori Caţavencu! Le este probabil prea greu să investigheze problema, unii dintre ei fiind ocupaţi cu număratul banilor proveniţi din lefurile pe care le primesc de la patronul lor şi şpăgile consistente de la Berceanu, alţii, după cum chiar ei ne-au dezvăluit, “fiind reduşi la tăcere prin ameninţări. Cu moartea!!!”

DE NOUA ANI, DEŞI NU MAI ÎNDEPLINEŞTE NICIO FUNCŢIE INFORMATIVĂ SAU DECIZIONALĂ ÎN SPIONAJUL ROMÂNESC, fostul şef al Serviciului de Informatii Externe, Cătălin Harnagea, este păzit zi şi noapte. Motivul: Sorin Ovidiu Vântu a pus la bătaie 200.000 de dolari pentru ca Harnagea ”să dispară pentru todeauna în cavou!”. Avertizori din cadrul SIE sugerează că ”este vorba despre o comandă de crimă, primită de SOV direct de la câţiva dinozauri din SRI, care nu-l iartă pe Harnagea pentru acţiunile din 1998”. Harnagea este însă mai direct şi dezvăluie, concret: ”Este adevărat, dar nu ştiţi cine s-a oferit să găsească asasinii: Radu Berceanu! Nici ăsta nu m-a iertat, de fapt ştia, aflase de rapoartele noastre referitoare la acţiunile lui de trădare! Şi nu mi-a purtat doar din cauza asta sâmbetele, ci şi pentru că am refuzat să îi mai apăr partenerul de afaceri, pe Fischer şi am dat drumul şi la rapoartele de la RomTelecom. Simplu, nu?”.

CĂTĂLIN HARNAGEA A FOST, PRIN PRISMA FUNCŢIEI EXERCITATE ÎN PERIOADA 1997–2000, nu numai şeful Serviciului de Informaţii Externe, dar şi o persoană aflată în centrul atenţiei instituţiilor similare din alte ţări. Cu toate acestea, cel puţin oficial, pericolul a venit dinspre lumea business-ului, acolo unde fostul ziarist Harnagea era extrem de cunoscut, având relaţii apropiate cu mulţi dintre afaceriştii puternici ai momentului respectiv. Printre aceştia se număra şi Dan Fischer, omul despre care se spune că a fost salvat din multe situaţii „limită” chiar de către Harnagea. Cetăţean american de origine română, Fischer a derulat mai multe afaceri cu Sorin Ovidiu Vântu, în urma unei astfel de tranzacţii primul rămânând dator celui de-al doilea cu aproape 1 milion de dolari! Ei bine, cel care i-a plătit datoria lui Fischer către SOV a fost nimeni altul decât Berceanu, la rândul său asociat cu D.F. în mai multe off-shorre-uri. Cum? Prin comisoanele de la privatizarea RomTelecom!

AŞA A APĂRUT – SPUNE HARNAGEA – ÎN „CAPETELE LUI VÂNTU ŞI FOSTULUI SPION BERCEA-BERCOVICI-BERCEANU, ideea asasinării mele”, tentativa fiind îndosariată şi în arhivele SIE, dar şi la IGP. De menţionat, în urma audierilor ce au avut loc în timpul anchetei, se subliniază că Mailat Călin, un apropiat al „părintelui” FNI, a ridicat de la Banca Română de Scont (ce-i aparţinea lui Vântu), din ordinul direct al lui Berceanu, suma de 200.000 de dolari, cu care urmau, susţin şi surse poliţieneşti, să fie plătiţi asasinii ucraineni ai lui Harnagea. În scenariul menţionat, ucigaşii urmau să-l execute pe şeful de atunci al SIE de pe o motocicletă, în momentul în care acesta urma să se deplaseze prin Bucureşti cu maşina personală.

NEOFICIAL, S-A VEHICULAT CĂ HARNAGEA URMA SĂ FIE ELIMINAT FIZIC de către reprezentanţii SRI, ca „represalii” la acţiunile derulate de SIE în 1998-1999 şi care au adus, la vremea respectivă, grave prejudicii acestuia, mai ales în plan informativ. Totuşi, indiferent care ar fi adevărul, este clar că cineva a vrut muşamalizarea afacerii în sine, pentru că doar aşa se explică de ce Sorin Ovidiu Vântu şi Radu Berceanu nu au fost – ÎNCĂ! – acuzaţi de instigare la omor deosebit de grav, respectiv de ce nu este prezentat public numele adevăratului „creier” al operaţiunii. Mai ales că, în cazul pregătirii asasinării lui Cătălin Harnagea, există câteva casete audio care certifică acuzaţiile ulterioare. De partea cealaltă, este interesant de reţinut că Sorin Ovidiu Vântu a fost un apropiat al fostei Securităţi, departamentele judeţene ale FNI având pe statele de plată numeroşi ofiţeri trecuţi în rezervă. La fel de interesant, spune fostul şef al SIE, este faptul că multe dintre firmele lui Berceanu au primit credite consistente, niciuna dintre acestea nu a piardut bani la FNI.

PE DE ALTĂ PARTE, UN IMPORTANT OM DE AFACERI DIN BRAŞOV ARUNCĂ ŞI EL ÎN AER, prin declaraţiile sale, imaginea de om cinstit pe care Vântu se chinuie să i-o fabrice lui Berceanu la Realitatea, omul de afaceri acuzându-i pe amândoi de fraudarea Romexterra Bank! “SOV şi Berceanu au o implicare majoră şi în MKB ROMEXTERRA BANK”. “Pentru cei care nu cunosc povestea, e vorba de acţiunile ilegale ale celor doi. Ambii acţionari majoritari la banca mai-sus amintită au folosit clienţii băncii, cu acordul sau fără acordul lor, într-un circuit de creditare în care interesul a fost exclusiv al băncii (bănuiesc că aveau nevoie de raportările uriaşe de venituri din România pentru a arăta băncii ungare MKB ce profitabilă este Romexterra), urmată de o acoperire a contractelor vechi, ilegale care nu îndeplinesc condiţiile obligatorii ale unei convenţii aşa cum prevăd în mod expres prevederile art.948 cod procedură civilă, cu contracte noi, semnate aparent cu buna-ştiinţă de către noi, clienţii băncii, dar consimţământul a fost viciat, după ce ne-au împuiat capul cu minciuni şi promisiuni fără acoperire. Cu acele contracte noi, banca s-a înscris în executare sau la masa credală a majorităţii firmelor pe care le-au implicat în circuit”, spune omul de afaceri Iulian Doftoreanu (va urma).

http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3659:vantu–berceanu–devalizarea-romexterra–tentativ-de-asasinare-a-fostului-ef-sie&catid=5:irealitati&Itemid=11

http://www.ziua.net/news.php?data=2009-09-11&id=38292

23 August 2009 22:41 | Economie
Laurenţiu Parnică

Trident nu intră în faliment dar este în incapacitate de plată şi se bazează pe faptul că cei mulţi care îşi cer înapoi datoriile nu au ce câştiga din dispariţia firmei.

Trident Trans Tex, o companie controlată de omul de afaceri Constantin Mateescu, a reuşit să marcheze anul 2009 în Sibiu cu cel mai răsunător eşec. Trident Shopping Center, o investiţie de 15 milioane de euro, pe care Constantin Mateescu s-a grăbit s-o inaugureze înainte de Paşte, pentru a “prinde” fluxul de cumpărători, s-a prăbuşit cu sunet puternic patru luni mai târziu, lăsând în urmă numeroase salarii neplătite şi o serie lungă de parteneri de afaceri care s-au adresat justiţiei pentru a îşi recupera banii. Oficial, compania admite că a făcut greşeli, care au dus la marele eşec de acum două săptămâni. Una din ele a fost faptul că nu a terminat galeriile comerciale înainte de a da drumul hipermarketului. “Din sondajele realizate a reieşit faptul că traficul înregistrat sub cel previzionat s-a datorat nefinalizării galeriilor comerciale. După cum se ştie, populaţia Sibiului fiind elevată, elegantă şi având gusturi rafinate a reacţionat negativ la acest aspect chiar dacă, atât exterior cât şi interior, partea finalizată a impresionat prin bunul gust arhitectural şi ambiental. Chiar dacă Hipermarketul Trident a fost apreciat pentru mediul ambiental plăcut şi pentru preţurile accesibile, totuşi rezultatele nu au fost cele scontate”, arată compania.

Pe de altă parte, Trident susţine că nu a reuşit să închireze spaţiile din galeria comercială din cauza crizei de pe piaţa imobiliară şi a crizei economice, în general. “Datorită situaţiei dificile din domeniul real-estate în această perioadă o mare parte a spaţiilor comerciale, oferite de Centrul Comercial Trident, au rămas neînchiriate”, mai arată firma. De altfel, problemele au venit pentru companie ca o avalanşă, strategia de piaţă greşită şi creditarea excesivă ducând la inevitabil, prăbuşirea Trident Shopping Center. In afara sumei contractate la MKB Romexterra, Trident mai are credite la BRD Groupe Société Générale, Banc Post, Pireus Bank, Intesa Sanpaolo Bank şi Banca Românească. “Intrucât în acea perioadă a fost imposibil pentru Trident accesarea unui suplimentări a creditului de investiţii sau a unui nou credit, aportul financiar al firmei şi al acţionarilor la această investiţie a fost mai mare decât cel previzionat iniţial. Ca atare, capitalul de lucru al firmei micşorat semnificativ împreună cu vânzările care nu au atins nivelul anticipat au concurat la decizia de suspendare a activităţii Hipermarketului Trident, principala ancoră a Centrului Comercial Trident”, scrie într-un comunicat. Firma lui Constantin Mateescu va continua să existe, omul de afaceri bazându-se pe celelalte magazine pe care le mai are deschise şi care, potrivit lui, au o rentabillitate bună. De aceea, Trident a solicitat Tribunalului Sibiu intrarea în procedura de reorganizare conform legii Legii nr.85/2006 modificată prin Legea 277/2009. In acelaşi timp, la Tribunalul Sibiu sunt pe rol zeci de dosare în care foşti parteneri de afaceri şi furnizori importanţi de marfă pentru magazinele din reţeaua Trident îşi cer drepturile. Numai că, din punctul de vedere al lui Constantin Mateescu, relaţia cu cu furnizorii este una “bună”.

“Ne bucurăm de o relaţie bună cu furnizorii. Majoritatea furnizorilor noştri au reacţionat pozitiv şi sunt hotărâţi să continue colaborarea cu firma noastră”, arată comunicatul oficial al firmei, în care conducerea admite că mai sunt şi “sincope”. “Desigur pe această temă sunt şi sincope, dar vor fi depăşite şi vom face toate eforturile pentru menţinerea unor legături comerciale cât mai bune pentru a nu aduce prejudicii furnizorilor noştri”. După închiderea hipermarketului Trident, 80% din stocul de marfă a fost returnat, potrivit companiei, ceea ce ar fi dus la o reducere seminifcativă a pierderilor. Conducerea companiei nu a precdizat ce se va întâmpla cu celelalte patru locaţii ale reţelei de magazine care mai funcţionează acum, după ce va începe procesuld e reorganizare judiciară. De asemenea, compania nu a precizat în comunicatul oficial ce are de gând să facă în privinţa salariilor restante. Trdient mai are angajaţi acum la supermarketul din Sibiu, la megamarket Mediaş, hipermarket Deva şi hipermarket Sfântu Gheorghe.

Potrivit site-ului antitepari.ro, la finele primului semestru din acest an, Trident Trans Tex S.R.L. figura la Centrala Incidentelor de Plăţi cu peste 2.000 de refuzuri la plată, în valoare totală de 17,126 milioane de lei. In acelaşi timp, datoria către stat urca atunci la circa 780.000 lei.

“Reorganizarea nu înseamnă faliment. Intrarea în insolvenţă presupune o analiză în condiţii de siguranţă a situaţiei firmei, creînd-ui posibilitatea reorganizării activităţii sub protecţia legii şi permiţînd firmei respective să îşi deruleze activitatea în mod normal” Trident Trans Tex.

Hipermarketul, vândut unor nemţi?

O informaţie vehciulată în ultimul timp pe piaţa din Sibiu, dar neconfirmată încă de conducerea Trident Trans Tex, arată că omul de afaceri Constantin Mateescu ar fi vândut deja terenul şi clădire aaferentă Trident Shopping Center, pe o sumă considerabilă, către o companie germană.